Natalia Postolachi: „Mulți vârstnici privesc bătrânețea ca pe o boală și nu ca pe o etapă firească a vieții”

În septembrie, organizația neguvernamentală Casmed, din nordul țării, va organiza cea de-a treia ediție a festivalului „Bunica Fest”, un eveniment menit să promoveze meritele și experiența de viață a persoanelor în etate precum și activismul de care dau dovadă după pensionare. Irina Odobescu a stat de vorbă cu Natalia Postolachi, directoarea executivă Casmed, care a organizat „Bunica Fest” anii precedenți și a întrebat-o despre impactul festivalului asupra participanților, adică a vârstnicilor din nordul țării:​

​Natalia Postolachi: „Foarte mulți din ei, în pofida vârstei și a problemelor de sănătate, au făcut un efort să iasă din casă. Mulți au creat colective artistice de amatori, s-au deplasat pe parcursul a două luni, până la eveniment, pentru repetiții, și-au căutat straie populare de mult prăfuite, le-au spălat, le-au pregătit ca să poată ieși cu ele în lume. Mulți din ei și-au văzut colegi, consătenii de mult uitați, au stabilit noi relații, fiindcă în cadrul festivalului au avut posibilitatea să facă schimburi de experiență cu alte grupuri de seniori din țară. Am văzut că festivalul, practic, a fost o platformă de dialog dintre generații pentru sute de vârstnici, copii și adulți”.

Europa Liberă: Și de ce, totuși, spuneți că ei au făcut un efort să iasă din casă și să vină la acest festival?

Festivalul vârstnicilor activi de la Bălţi

​Natalia Postolachi: „Știți, mulți dintre ei, cred că 90%, se confruntă cu polipatologii, au diferite afecțiuni cronice, pe care le-au acumulat pe parcursul vieții. Foarte mulți suferă de hipertensiune, alții de osteoporoză, reumatism, artrite etc. Petru mulți e dificil să se deplaseze, alții merg cu echipament ajutător, cineva cu premergător, altcineva merge cu bastonul sau în cărucior. Ținând cont de drumurile care există la noi prin localități, pentru că, în mare parte, vorbim despre persoanele din localitățile rurale, pentru că noi sprijinim grupuri de auto-suport din 12 localități, ziceam, drumul e greu de parcurs și ținând cont că vorbim despre luna august- septembrie, două luni cu temperaturi ridicate, nu e atât de ușor pentru o persoană hipertensivă ca să iasă să se ducă. Pentru cineva chiar este o provocare. Mulți din ei ne-au zis că aveau probleme de sănătate, trebuiau să ia permanent pastile. Pe de altă parte, unii au recunoscut că atunci când mergeau la repetiții, practic uitau de problemele pe care le au, de problemele de sănătate”.

​Europa Liberă: Deseori, vârstnicii nu prea se organizează să facă ceva pentru ei, niște activități și apare „Casmed” ca să-i ajute. De ce, totuși, vârstnicii de sine stătător nu încearcă și nu reușesc, de fapt, să se organizeze?

Natalia Postolachi: „Poate din cauza că oamenii sunt preocupați de problemele cotidiene, de problemele de sănătate, de problemele sociale generate de pensiile mici, de faptul cum să supraviețuiască pe perioada de iarnă și uneori uită de potențialul extrem de mare pe care-l dețin, experiența de viață și despre faptul că, totuși, ar putea, indiferent de faptul că s-au pensionat, de provocările care există, ar putea în continuare să se bucure de viață, să ajute și pe alții care, poate, se află într-o situație mai dificilă, ca să le aducă un pic de speranță și de bucurie. Poate, totodată, și din cauza stereotipurilor care există în societatea noastră. Mulți consideră că persoanele vârstnice deja nu mai prezintă interes. Deseori vedem că vârstnicii sunt marginalizați, sunt discriminați. Mulți vârstnici privesc bătrânețea ca pe o boală și nu ca pe o etapă firească a vieții. Totodată, cred că din cauza sistemul educațional existent, cumva nu pregătește oamenii pentru o învățare pe tot parcursul vieții și pentru etapa când omul după ce se pensionează ce se întâmplă după”.

Europa Liberă: Ce deserviciu își face societatea atunci când uită de vârstnici, când, de fapt, nu-i implică în activitățile zilnice?

Natalia Postolachi: „Atâta timp cât vom avea un tratament discriminatoriu privind persoanele în etate, asta urmează să clădim în viitor, acesta este mesajul care-l vom transmitem generației viitoare: că vârstnicii nu contează, că atâta timp cât te-ai pensionat nu mai prezinți valoare pentru societate și evident că pe termen lung abordarea dată este distructivă, deloc încurajatoare. Din cauza asta, mesajul pe care noi îl transmitem este sprijinirea unei comunități prietenoase vârstei, unde atât necesitățile și interesele vârstnicilor și copiilor, și tinerilor, și adulților, care deseori sunt complementare să fie respectate, să fie soluționate și din cauza asta credem cu tărie că toți se pot implica în creare a unei comunități prietenoase - de la mic la mare”.

​Europa Liberă: Cum se pot schimba lucrurile în această situație?

Natalia Postolachi: „Nimic nu o să se întâmple de la sine. Din cauza asta, trebuie să începem să identificăm soluții, pentru o nouă abordare, o nouă comunitate. Noi o numim o comunitatea prietenoasă vârstei, este un concept care recent a început să fie intens promovat de Organizația Mondială a Sănătăți, anume pentru a răspunde la nevoile legate de îmbătrânire și pentru a ușura viața persoanelor în etate. Din 2017, mai bine zis, noi am început să pilotăm conceptul ăsta „pentru o comunitatea prietenoasă vârstei”. Am început deja să avem unele rezultate destul de frumoase în câteva localități, unde am reușit inițiative realizate de vârstnici și nu numai de vârstnici, ci și de grupuri de inițiativă la nivel de localitate, cu suportul APL. Pilotarea inițiativei este de comunitatea prietenoasă vârstei în 14 localități în cadrul unui proiect care se numește „Îmbătrânire și sănătate”. Și ce pilotăm noi acum sunt niște ambasadori comunitari, care vin din rândul persoanelor în etate și persoanelor active din comunitate, care au scop să promoveze conceptul de îmbătrânire prietenoasă vârstei, totodată, să implice tinerii, în special copiii, în promovarea acestui concept, realizând diferite inițiative la nivel de mahala”.

* Acest interviu a fost produs cu sprijinul programului „Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova” implementat de IREX Europe.