Your browser doesn’t support HTML5
Parteneriatul Estic: summit consensual la Bruxelles
Liderii europeni și cei ai celor șase țări ale Parteneriatului Estic și-au încheiat summitul anual, ținut de data aceasta la Bruxelles, printr-un comunicat care a căutat să evite orice afirmație controversială și să împace toate părțile și să evite menționarea oricărui conflict din regiune, fie în Ucraina, fie în Karabah.
Exista de altfel temerea în cursul dimineții că nu se va ajunge la un acord, în urma insistențelor Armeniei și Azerbaidjanului de a introduce remarci total opuse și conflictuale în legătură cu statutul regiunii Nagorno-Karabah.
La regiunea la vârf de la Bruxelles
Textul declarației este foarte neutru și nu a fost inserată în el nici o mențiune în legătură cu teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Bruxelles
De asemenea, summitul s-a petrecut fără participarea lui Aleksandr Lukaşenka, preşedintele Bielorusiei, care a refuzat invitația, care îi fusese trimisă pentru prima oară, în urma ridicării sancţiunilor impuse țării sale.
Protest anti-Lukașenka la Bruxelles
Printre multele măsuri și pentru a asigura un început de coordonare regională, liderii au propus și crearea unui autentic Institut al Parteneriatului Estic, bazat în Tbilisi.
A mai fost semnat un parteneriat cu Armenia, care însă nu este atât de extins, concret și ambițios cum sunt cele semnate cu Moldova, Ucraina și Georgia și care nu prevede facilități comerciale. Asta nici nu ar fi fost posibil, dat fiind că Armenia s-a alăturat Uniunii Eurasiatice și Uniunii Vamale cu Rusia, Bielorusia și câteva țări central-asiatice.
Președinntele armean Serj Sarkisian
Parteneriatul Estic al celor șase țări cu Uniunea Europeană există din 2009. O vreme a părut că el se va destrăma rapid, sub presiunea Rusiei, presiune aplicată de Moscova diferit de la o ţară la alta. Cele şase ţări s-au împărţit în două grupe: cele care continuă să se apropie de Europa şi care au semnat câte un Acord de asociere cu UE: Moldova, Georgia şi Ucraina şi celelalte trei – Armenia, Azerbaidjan şi Belarus, care au trebuit să renunţe la această apropiere de UE.
Belarus şi Armenia au fost obligate să se alăture Uniunii Vamale cu Rusia. Armenia a încercat o vreme să menţină ambele opțiuni deschise, sperând să poată semna un acord şi cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil și că Armenia nu putea beneficia de un acord atât de larg și extins cuprinzător cum e cel de care beneficiază Moldova. O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, cum o face Armenia, lucru la care se mai adăugau şi probleme politice.
****************
Înainte de summitul Parteneriatului Estic, Republica Moldova a depus eforturi diplomatice, alături de Ucraina și Georgia, ca declarația finală a summit-ului să menționeze perspective clare de aderare la UE pentru cele trei state. La conferința de presă de după summit, premierul Pavel Filip a recunoscut însă că nu avea speranțe prea mari:
„Noi conștientizăm în același timp că Parteneriatul Estic nu este un instrument de aderare la UE, dar perioada noastră este una complicată trebuie să recunoaștem acel lucru. Important este recunoaşterea aspiraţiilor partenerilor din Est”.
Pavel Filip, sosind la summit
Totuși, primul ministru a spus că a primit mesaje de încurajare din partea liderilor din Uniunea Europeană:
„Mesajele politice pentru societatea noastră contează. Am spus acest lucru şi în cadrul summit-ului. Republica Moldova fiind o societate divizată încă, cu părere de rău, fiecare mesaj politic din partea UE, din partea ţărilor membre contează foarte mult pentru noi şi asta înseamnă consolidarea încrederii în vectorul european.”
La Bruxelles, Pavel Filip a asistat, joi, la semnarea unui memorandum cu Uniunea Europeană despre debursarea ajutoarelor de 100 de milioane de euro promise Republici Moldova în schimbul îndeplinirii a 28 de condiții de reformă. O condiție cheie care a frânat trimiterea banilor până acum este respectarea democrației la implementarea controversatului sistem de vot mixt adoptat de putere în luna iunie.
Semnarea memorandumului, 23 noiembrie 2017
L-am întrebat pe primul ministru dacă prima tranșă a ajutoarelor așteptată în primul trimestru al anului viitor depinde sau nu de îndeplinirea acestei condiții. Premierul Filip a răspuns evaziv:
„Prima tranşă va fi precedată de îndeplinirea a zece condiţii. Majoritatea practic au fost deja realizate de către Republica Moldova. Cu siguranţă, în decembrie, restul trei sau patru (n.r.: condiţii) care au rămas vor fi realizate, astfel să fim deja eligibili pentru a primi prima tranşă din asistenţa macrofinanciară.”
Europa Liberă: Printre acele zece e şi sistemul mixt sau nu?
Pavel Filip: „Vreau să repet încă o dată. Sunt 28 de condiţionalităţi care reprezintă legi sau hotărâri de Guvern şi mai există o condiţionalitate politică – respectarea normelor democratice, statul de drept şi drepturile omului la punerea în aplicare a sistemului electoral. Va exista o evaluare politică.”
Prima tranșă din ajutorul așteptat la Chișinău depinde de o evaluare pe care Comisia Europeană ar urma să o facă în luna februarie. Astăzi, la Bruxelles, premierul Pavel Filip a spus că Guvernul său ar fi reușit să readucă încrederea cetățenilor moldoveni în vectorul pro-european și a citat un recent sondaj de opinie. În curând, odată cu evaluarea din februarie, se va ști dacă Republica Moldova a reușit sau nu să recâștige încrederea Uniunii Europene.