Politologul și profesorul universitar de la București Radu Carp a declarat Europei Libere că scrutinul este urmărit și peste Prut, dar in opinia lui adevărata campanie electorală va înceape din momentul finalizării primului tur.
Your browser doesn’t support HTML5
Radu Carp: „Spre deosebire de acum patru ani, în România nu prea există interes, din câte văd, pentru acest scrutin, pentru că și în România am avut campanie electorală pentru alegeri locale, începe campania pentru parlamentare, sunt problemele legate de evoluția pandemiei. Deci, din păcate, s-au suprapus două calendare electorale în țările respective și problema e mai puțin urmărită, dar nu înseamnă că cei care se ocupă constant de Republica Moldova nu urmăresc foarte atent ce se întâmplă și vreau să-i asigur pe cei din Republica Moldova că ce se întâmplă la Chișinău, în general, este urmărit și în România.”
Europa Liberă: Dar contează cine va ajunge să fie următorul președinte al Republicii Moldova?
Radu Carp: „Contează!”
### Vezi și... ### Portret-robot de viitor președinte. Cât de pregătiți suntem să ne decidem viitorul?Europa Liberă: Pentru că din exterior deseori se spune că opțiunea electoratului va fi respectată și se va colabora cu cel care este ales de către cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot.
Radu Carp: „Absolut! Sigur că da, numai că unii șefi de stat au mai multe uși deschise la Bruxelles, alții la Moscova. Depinde cine va fi ales, adică am văzut că, în acești patru ani de când Igor Dodon este președinte, ușile au fost deschise la Moscova, mai puțin la Bruxelles. Sigur că toată lumea recunoaște alegerile dacă ele sunt corecte, nu se pune problema scenariului belarus în Republica Moldova, eu nu cred așa ceva. Nu suntem într-o situație comparabilă, chiar dacă am fi, până la urmă, alegerile vor avea loc și nu văd de ce nu s-ar desfășura democratic.”
Europa Liberă: Și cum ar putea să pară viitorul Republicii Moldova cu un președinte care are viziuni proruse și cu un președinte care are viziuni prooccidentale, de exemplu, sau cu un președinte care este unionist?
Radu Carp: „Aici este marea problemă, pentru că Igor Dodon are un electorat stabil, un electorat care îi împărtășește opțiunile, pe când electoratul, să zicem, proeuropean este împărțit între mai mulți candidați în turul întâi. Sigur că în turul doi intră doar doi candidați și atunci opțiunile se vor polariza. Eu mă aștept ca, de fapt, adevărata campanie electorală să înceapă din momentul finalizării primului tur, cred că acum este doar o încălzire pentru turul doi. Am văzut că dna Maia Sandu a făcut un apel la ceilalți care au opțiuni proeuropene să i se alăture încă din primul tur. În fine, vom vedea în ce măsură e viabil acest demers, dar în orice caz turul doi va fi, zic eu, destul de echilibrat.”
### Vezi și... ### Decorez pe cine vreau, demit pe cine vreau
Europa Liberă: În Republica Moldova forma de guvernare este parlamentară. Credeți că chiar atât de multe ar putea să schimbe cel care va ajunge președinte?
Radu Carp: „Păi am văzut deja că în timpul celor patru ani balanța s-a înclinat în favoarea celor de la PSRM, partidul dlui Dodon și actualul guvern este opera domniei sale. Deci, practic, e foarte important să fii președinte. Chiar dacă informal vorbim de o republică parlamentară, Igor Dodon a fost un președinte jucător, în sensul că s-a implicat activ în destrămarea unor coaliții, în apariția altora, deci nu-l văd stând deoparte, așa cum n-a stat nici până acum.”
Europa Liberă: Contează direcția pe care se va îndrepta Moldova după aceste alegeri?
Întotdeauna spunem că e ultimul tren pentru Moldova
Radu Carp: „Contează, absolut contează. Sigur că întotdeauna spunem că e ultimul tren pentru Moldova, dar e foarte important acum să existe o opțiune proeuropeană. De ce? Pentru că contextul regional este oarecum favorabil Republicii Moldova, există mai mult interes pentru problemele din imediata vecinătate, vedem ce s-a întâmplat și în Belarus, și situația care este în continuă desfășurare. Deci, Moldova trebuie să profite, într-un fel, de această atenție mai mare care este acordată regiunii din perspectiva europeană și cred eu că, dacă ar avea un președinte proeuropean, ar avea o deschidere mai mare la Bruxelles inclusiv pe partea aceasta strict financiară, de atragere a unor noi fonduri europene. Mie mi se pare că sunt total insuficiente fondurile care există în momentul de față, dar trebuie să-i convingi pe europeni că ai nevoie de mai multe fonduri și, în al doilea rând, că aceste fonduri nu vor fi fraudate. Asta e marea problemă la Bruxelles, de ce să aloce mai mulți bani când se observă că cei deja alocați au fost cheltuiți într-o gaură neagră. Deci e foarte important să existe un președinte proeuropean în Republica Moldova pentru dezvoltarea țării în general.”
Europa Liberă: Dar statele din imediata vecinătate a Uniunii Europene, precum și Republica Moldova, nu au nicio perspectivă, pentru că nimeni nu vorbește la Bruxelles în câți ani ar putea să aibă loc un următor val de extindere?
### Vezi și... ### Bani UE pentru R. Moldova – cum vor fi cheltuite 100 milioane euro
Radu Carp: „Nu, categoric, în momentul de față nu se pune această problemă, dar intensificarea sprijinului financiar din partea Bruxelles-ului eu cred că ar fi benefic în momentul de față. Despre asta vorbim, despre faptul că banii care s-au alocat sunt bineveniți, dar este loc și de mai bine, e loc de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru dezvoltarea agriculturii, proiecte fără de care Moldova nu poate să supraviețuiască și care pot fi finanțate din bani europeni, dar important e să ai un avocat bun la Bruxelles, să existe încredere și, repet, să oferi garanții că banii respectivi nu ajung în buzunarele unor alți cetățeni. Aici, Moldova are o problemă enormă de credibilitate, furtul miliardului, am mai aflat câte ceva, dar total insuficient, în sensul că banii respectivi nu au fost recuperați. Degeaba am aflat anumite filiere prin care banii respectivi au fost sifonați dacă banii nu au fost recuperați, există o neîncredere majoră la Bruxelles pe această temă.”
### Vezi și... ### Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă înscriși de CEC
Europa Liberă: Participarea celor doi concurenți electorali cu viziuni unioniste pe cine favorizează?
Radu Carp: „Ei reprezintă o anumită parte din electorat, întotdeauna, la toate scrutinele, că-s de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale, există cel puțin un candidat unionist care câștigă anumite voturi. Acum sigur că unioniștii sunt mai aproape de opțiunea proeuropeană decât de cea prorusă, asta este evident, există diferențe între abordarea, să zicem, strict europeană și cea strict unionistă, dar e foarte bine că există în competiție și reprezentanții unui asemenea curent, pentru că se poate vedea exact cât reprezintă în opțiuni electorale și pot mobiliza la vot pentru turul doi. Deci e foarte bine că există această competiție și că persoanele respective s-au înscris în această competiție.”
Europa Liberă: Cum credeți, prima vizită în străinătate unde ar trebui să o aibă cel care câștigă mandatul de președinte?
Radu Carp: „Dar n-are nicio șansă, pentru că Igor Dodon a încălcat această tradiție. Tradițional, președintele României mergea în Moldova și cel moldovean la București, după câștigarea alegerilor. Mi se pare că dl Timofti a fost ultimul președinte care a mers pe această tradiție. În mod normal cred că așa ar trebui să arate lucrurile. Sigur că dl Dodon a refuzat din principiu să aibă acest parcurs și să dea acest semnal, a fost prezent la Moscova, aș zice eu, aproape săptămânal, dar cred că pentru evoluția relațiilor bilaterale ar fi un semnal foarte bun – de a exista o vizită la București, urmată de o vizită la Bruxelles sau, invers, la Bruxelles, după care o vizită la București. Adică cred că lucrul acesta s-ar putea face, sigur că e un context mai dificil contextul acesta al pandemiei, dar gesturi simbolice se pot face, un telefon se poate da imediat după instalare, nu e neapărat nevoie de prezența fizică. Sigur că și asta e important, dar măcar un telefon, un prim telefon dat la București de noul președinte ar da un semnal și cetățenilor din Moldova că există o țară care urmărește cu multă atenție și ajută întotdeauna Republica Moldova.”
### Vezi și... ### Temele „grele” ale campaniei electoraleEuropa Liberă: Admiteți că în Republica Moldova votul rămâne a fi unul geopolitic?
Radu Carp: „Oamenii cred că n-ar vrea neapărat să voteze geopolitic, dar candidații se prezintă în acest fel și atunci inevitabil votul este geopolitic, pentru că Igor Dodon nu spune că este altceva decât este, nu spune că este independent sau că este om de stânga, nu, el spune foarte clar că își dorește o altă orientare decât cea care a fost până la venirea sa la putere, apropiată de Moscova. Deci, inevitabil, dacă vrei să-l votezi pe Igor Dodon, te atașezi la programul lui. Așa văd eu factorul geopolitic în aceste alegeri.”
### Vezi și... ### Moscova acuză Statele Unite de interferență în procesul electoral din spațiul ex-sovietic
Europa Liberă: Dar admiteți că și factorul extern poate să se implice în scrutinul prezidențial din Republica Moldova?
Radu Carp: „Da, dar mai puțin decât a fost cazul atunci când s-a făcut schimbarea de guvern, când a plecat dl Plahotniuc, pentru că eșecul acelei operațiuni a determinat o reticență mai mare din partea partenerilor externi. Am văzut recent că Federația Rusă vrea să spună că, mă rog, americanii ar fi implicați în alegerile din Moldova, dar cred că exagerează tocmai pentru a ascunde, să zic așa, propria lor opțiune pentru dl Dodon și încearcă să plaseze această frică, dar nu-mi dau seama dacă în Republica Moldova există o temere față de americani. Adică, eu cred că un asemenea mesaj e ca un bumerang împotriva celui care l-a dat. Și mai adaug ceva: ținta mesajului Federației Ruse referitoare la implicarea Statele Unite nu se referă la Statele Unite, așa văd, în principal, ci se referă la Statele Unite și aliații lor, respectiv se referă și la Uniunea Europeană, și la România, în egală măsură se referă. Trebuie citit în cheia implicării întregului Occident, dar americanii erau o țintă mai facilă, pentru că, mă rog, s-a dovedit că au un interes mai mic în legătură cu Republica Moldova, dar, repet, cred că a fost o țintă mai largă decât mesajul care a fost transmis.”