Veaceslav Negruță: Creditul rusesc i-ar aduce foloase electorale lui Dodon, nu și societății din Republica Moldova

Convenit în primăvară de cele două guverne, acordul de împrumut este considerat de opoziția moldoveană o capcană și a fost blocat de Curtea Constituțională de la Chișinău. Motivul blocării a fost un articol care prevede garantarea de către stat a altor împrumuturi luate de companii moldovene la bănci rusești. Valentina Ursu a discutat despre reluarea negocierilor moldo-ruse cu fostul ministru de Finanțe, Veaceslav Negruță, un critic al actualei guvernări.

Creditul rusesc i-ar aduce foloase electorale lui Dodon, dar nu ar fi în interesul societății din Republica Moldova

Europa Liberă: Igor Dodon a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul rus, Dimitri Kozak, aflându-se la Moscova cu ocazia paradei militare și că a discutat despre reluarea negocierilor pe marginea creditului rusesc și că cele 200 de milioane de euro ar putea să ajungă în Republica Moldova. E cu putință acest lucru?

Veaceslav Negruța: „Asta încă o dată demonstrează că, de fapt, un eventual credit interguvernamental între Republica Moldova și Federația Rusă nu e un credit pur financiar, așa cum se întâmplă cu alți parteneri de-ai noștri de dezvoltare, ci are multe dedesubturi pe care le cunoaște Kozak sau Dodon și mai puțin se regăsesc în documente oficiale sau discuții oficiale. Și aici e un spațiu de interpretări, inclusiv de speculații, cât de mult ne trebuie un credit din Rusia și cât cu adevărat ne-ar costa un astfel de aranjament.”

Europa Liberă: Dar cel mai probabil a doua oară el va fi negociat cu mult mai mult în folosul interesului Republicii Moldova?

Veaceslav Negruța: „N-aș fi atât de categoric să zic că interesul Federației Ruse a dispărut în astfel de aranjamente financiare cu țări care sunt conduse de persoane loiale conducerii Federației Ruse. Din acest punct de vedere sunt alternative, sunt resurse care sunt mult mai transparente în procesul de negociere și obținere, e nevoie doar de un efort și de a atrage aceste resurse de care într-adevăr Republica Moldova are nevoie, iar ce de ține de discuțiile cu Federația Rusă – ele, dacă există o deschidere pentru o discuție constructivă, transparentă pe platforma guvernamentală, așa cum se face în cazul unor acorduri interguvernamentale, fără dedesubturi, fără anumite garanții, care nicidecum nu se pot înscrie în niște acorduri de credite interguvernamentale, cu o claritate că există o linie de buget în bugetul Federației Ruse, o sumă dedicată Republicii Moldova. Deci, atâta timp cât aceste elemente lipsesc, nu cred că e nevoie de a insista prea mult. Este adevărat, președintele Dodon sau concurentul electoral Dodon a mizat enorm de mult pe acest suport oferit de către autoritățile din Federația Rusă, insistența de a mai reveni la acest subiect arată foarte clar că, de fapt, acest aranjament îi trebuie mai mult președintelui sau candidatului electoral Dodon decât ar fi în interesul Republicii Moldova.

Europa Liberă: Dvs. ați spus că banii aceștia trebuie să fie incluși în bugetul de stat al Federației Ruse, se pare că Moscova a inclus acești bani în buget, pentru că autoritățile ruse au anunțat și ele despre disponibilitatea alocării acestei asistențe financiare Republicii Moldova.

Veaceslav Negruța: „Declarațiile făcute inclusiv de către funcționari din Federația Rusă nu se regăsesc, deocamdată, în legea bugetară anuală cu o linie bugetară dedicată pentru credit Republicii Moldova. Deci, e una declarația de deschidere de a acorda această finanțare și e cu totul altceva că există o sumă de bani rezervată pentru Republica Moldova și banii vor veni anume din bugetul unui stat suveran în bugetul unui alt stat suveran, iar dacă există pe undeva alte fonduri, alte resurse care vor fi folosite pentru creditarea Republicii Moldova, atunci nu mai vorbim despre un acord interguvernamental. Și mereu vor exista multe interpretări și suspiciuni că, de fapt, costul ar putea fi altul, că președintele Dodon și-a asumat anumite angajamente nescrise, ceea ce ne face pe noi ca stat, Republica Moldova, mult mai vulnerabili și din punct de vedere legal, și din punct de vedere financiar, și o să batem drumul la fel de fel de instanțe internaționale, cum a ajuns Ucraina să o facă, pentru a demonstra că, de fapt, niște credite acordate anterior sunt altfel decât s-a crezut.”

Europa Liberă: Dar după anunțarea verdictului de către Curtea Constituțională că această linie de creditare nu a fost negociată așa cum prevede legislația internațională, opoziția a fost cea care a acreditat ideea că Republica Moldova trebuie să ia bani, pentru că banii nu au miros și acești bani, dacă îi oferă Federația Rusă, ar fi de mare folos pentru actuala situație din țară?

Veaceslav Negruța: „Este adevărat că Republica Moldova are nevoie de resurse financiare pentru a depăși situația complicată creată urmare a unui buget total dezechilibrat și cu un deficit în creștere, fără resurse reale de finanțare a acestui deficit, doar că atunci când vorbim despre resurse financiare, originea resurselor la fel contează, mai ales în situații când politicieni de aici din Republica Moldova trișează sau fentează cadrul legal și încearcă să impună anumite aranjamente, cu anumite probleme care pot apărea, care pot fi generate ulterior, fie de ordin juridic sau financiar, astfel de resurse nu ar trebui să fie atrase. Oricât de atractiv ar părea procentul sau dobânda, sau pachetul financiar propriu-zis, dacă sunt dedesubturi nescrise, dacă sunt lucruri nespuse până la capăt, cu atât mai mult și mai grav când sunt ocolite procedurile legale, așa cum a constatat și Curtea Constituțională, deci resursele trebuie atrase doar din surse sigure și de la parteneri siguri. În cazul în care partea rusă spune foarte clar că avem o sumă în buget, partea cea de aici, de la Chișinău, guvernamentală și cu cea din Moscova ajung la un text care se încadrează în noțiunea de un acord internațional interguvernamental de finanțare și care nu prezintă riscuri și deranj, inclusiv altor creditori pe care Republica Moldova îi are, atunci merită de a negocia și de a avea finalitate legală a acestor angajamente financiare.

De ce zic deranj pentru alți creditori? Pentru că în cazul în care un stat are o problemă de default, de neplată pe anumite angajamente, sunt diferite platforme, inclusiv cum ar fi Clubul de la Paris și când se negociază reeșalonarea neplăților, în caz când apare un creditor care este tratat diferit decât toți ceilalți, deci apare o nesiguranță sau o izolare a unui stat, cum ar fi Republica Moldova, pe viitor și nu vor mai fi oferite anumite resurse creditare, inclusiv finanțări de la alți creditori, dacă apar creditori dubioși sau resurse dubioase puse la dispoziția Republicii Moldova. Cu atât mai mult, să nu uităm, 2020 este un an electoral, iar creditul respectiv a fost din start anunțat ca și o înțelegere personală între Dodon și președintele Federației Ruse. Așa a fost anunțat, așa a încercat Dodon pe tot parcursul promovării acestui acord să ne demonstreze că creditul este oferit lui personal.”

Europa Liberă: Și dacă cele două guverne – de la Chișinău și Moscova – încep reluarea negocierilor, cât ar dura această procedură?

Veaceslav Negruța: „Totul depinde de echipele care discută, dacă există un draft de bază deja...”

Europa Liberă: Practic, el a fost negociat. Acum doar trebuie să se ia în calcul acele sugestii făcute de Curtea Constituțională?

Veaceslav Negruța: „Nu doar sugestiile făcute de Curtea Constituțională, pentru că sunt elemente fără de care dispare interesul Federației Ruse de a acorda acest credit.”

Europa Liberă: Care ar fi?

Veaceslav Negruța: „Cum ar fi acele articole care prevăd un drept exclusiv al unor companii din Federația Rusă de a fi atrase în mai multe contracte și proiecte aici și nu se referă doar la suma respectivă de 200 de milioane de euro și, evident, când vorbim de o eventuală preluare a datoriilor terților, a persoanelor private care ar putea să beneficieze de credite de la băncile din Rusia cu garanția statului rus. Aceste elemente trebuie să fie eliminate din start și mai sunt câteva aspecte pe care le-a invocat Curtea Constituțională, aspecte procedurale, care probabil că pentru autorități e simplu să le respecte, dar componentele economice și financiare sunt subiecte greu de negociat. Și asta ar putea să tărăgăneze aceste discuții eventuale pentru această finanțare, dar noi intrăm într-o perioadă chiar electorală și astfel de negocieri sunt cu atât mai periculoase, cu cât ziua alegerilor se apropie, din simplul motiv că președintele Dodon are nevoie de acest credit pentru a încerca să arate un suport anume din partea Federației Ruse, indiferent de cost. Pentru dânsul nu contează costul înscris ca și dobândă, pentru dânsul nu contează ce angajament își asumă Republica Moldova prin preluarea datoriilor persoanelor terțe, prietenilor, neprietenilor ș.a.m.d. Pentru dânsul contează intrarea unor resurse exact acum înainte de alegeri.”

Europa Liberă: Dar să admitem că reprezentanții guvernului negociază în timpi restrânși, pentru că practic totul este cunoscut, oricum trebuie să ajungă încă o dată la judecata deputaților în parlament ca să aprobe această linie de creditare și asta înseamnă că durează?

Veaceslav Negruța: „Durează, e și vacanța deputaților în față, respectiv, da, putem teoretic vorbi despre septembrie-octombrie, dar revin la ideea că această eventuală finanțare din a doua încercare sau în baza insistenței președintelui Dodon, oricum nu rezolvă problema deficitului bugetar pe care Republica Moldova îl are. E nevoie de măsuri mult mai drastice și categorice acum în sensul revizuirii și modificării bugetului, astfel de a asigura un deficit mult mai real cu resurse de finanțare reale.”

Europa Liberă: Dar ce măsuri?

Veaceslav Negruța: „Măsuri se impun a fi luate atât la partea de venituri, pentru că încasările la buget sunt net inferioare celor prognozate, inclusiv încasările zilnice sunt mai mici, reieșind din veniturile pe care le ai, trebuie să-ți ajustezi și să-ți prioritizezi partea de cheltuieli, iar aici e o restanță enorm de mare, s-a întârziat enorm de mult, s-au dus anumite resurse pe apa sâmbetei, care nu erau prioritare și nu țineau de combaterea COVID, iar problema nr. 1 acum este tot ce ține de situația sanitară. Deci, resursele trebuie să fie îndreptate acolo și plus sunt plățile de salarii, pensii care trebuie asigurate. Astfel, chiar și dacă se ajunge la o finalitate cu acest credit din Federația Rusă, nu rezolvă problema. Și mai trist este că ar putea să izoleze Republica Moldova de alte resurse financiare, inclusiv deja prevăzute în bugetul 2020.”

Europa Liberă: Până una-alta, cel mai probabil tranșa a doua din asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene va intra în bugetul de stat al Republicii Moldova?

Veaceslav Negruța: „Vorbim doar de o mică tranșă, pentru că noi avem în gând nu doar anul 2020. Vorbim de ce urmează ulterior, vorbim de un nou program eventual cu Fondul Monetar. În baza acestui program, un eventual dialog mult mai activ cu Uniunea Europeană, care presupune reforme, care presupune angajamente și care presupune și finanțare în funcție de rezultatul obținut. Și finanțări de la Banca Mondială, de la Banca Europeană care vor un mediu în care se respectă legea, în care drepturile la proprietate sunt respectate, unde bugetul este unul echilibrat și nu desenat pe genunchi, undeva sub masă în biroul unui funcționar. Se dorește să fie legea în capul mesei, să fie investigată frauda bancară și recuperate mijloacele.

Toate lucrurile respective ar deschide o perspectivă mult mai clară referitoare la ce urmează după 2020, deci începând cu anul viitor. Ba mai mult, acesta ar fi un semnal foarte clar pentru sectorul privat de aici, care azi așteaptă semnale, pentru că nu mai așteaptă după două-trei luni un oarecare ajutor, dar așteaptă, cel puțin, semnale din partea autorităților ce urmează și care este spațiul de manevră pentru acest sector privat: 1. ca să activeze; 2. să genereze venit și 3. să genereze și plăți fiscale la buget, astfel ca în 2021 să revenim la încasările care au fost până la COVID. Dacă o să ne liniștim că Federația Rusă o să ne dea un credit, dar pe de altă parte o să avem practic o închidere, o izolare totală a Republicii Moldova, inclusiv a perspectivelor de export, de activități comerciale ș.a.m.d., atunci vom avea o situație mult mai proastă. Da, posibil ar fi în câștigul lui Dodon ca și concurent electoral, dar nu va fi satisfăcut interesul societății din Republica Moldova.”