Miliardarul filantrop american George Soros a primit vineri, 21 iunie, Premiul Schumpeter la Viena pentru „angajamentul său faţă de libertate şi promovarea ştiinţei”.

George Soros, originar din Ungaria şi supravieţuitor al Holocaustului, este co-fondatorul Universităţii Centrale Europene (CEU), care a fost nevoită recent să îşi mute sediul central de la Budapesta la Viena din cauza presiunii politice din partea guvernului condus de premierul Viktor Orban.

În Europa centrală și de est, Soros este cunoscut în primul rând pentru Fundația pentru o Societate Deschisă, care sprijină formarea și consolidarea organizațiilor societății civile, în țările care au făcut tranziția de la comunism la democrație.

Premiul Schumpeter se acordă din 1991 pentru realizări inovatoare în domeniile economic, politic şi ştiinţific. Printre precedenţii câştigători se numără fostul cancelar german Helmut Kohl în 1993, magnatul austriac Ferdinand Piech în 2000 şi Mario Draghi, preşedinte al Băncii Centrale Europene, în 2014.

Armata iraniană a avertizat sâmbătă Statele Unite că cel mai mic atac asupra teritoriului său ar avea consecinţe devastatoare pentru interesele americane din regiune. „Un singur glonţ tras în direcţia Iranului ar da foc intereselor Americii şi ale aliaţilor săi” în regiune, a declarat generalul de brigadă Abolfazl Shekarchi, purtător de cuvânt al Statului Major al forţelor armate iraniene, într-un interviu pentru agenţia de presă Tasnim.

Vineri, preşedintele american Donald Trump a explicat că a decis, în ultimul moment, să anuleze loviturile aeriene contra unor ţinte iraniene, întrucât i s-a spus că 150 de oameni ar fi murit în atacuri, ceea ce nu ar fi fost un răspuns „proporţionat'” la doborârea unei drone americane de către iranieni.

După săptămâni de tensiuni crescânde și pe fundalul unor atacuri împotriva unor tancuri petroliere în Golf, Iranul a anunțat joi că a doborât o dronă militară americană de supraveghere, sporind temerile privind o confruntare militară între doi adversari de lungă durată.

Ministerul de externe britanic a informat că duminică, la Teheran, se va afla ministrul pentru problemele Orientului Mijlociu, Andrew Murrison pentru discuții „deschise și constructive” în timp ce la Berlin, cancelara Angela Merkel a declarat că se așteaptă ca tensiunile dintre Statele Unite și Iran să fie discutate la summitul G20, de la sfârșitul lunii, de la Osaka.

În capitala României au loc sâmbătă două manifestaţii publice – „Bucharest Pride” şi „Marşul Normalităţii” - ocazie cu care vor fi impuse anumite restricţii de circulaţie, relatează Agerpres.

Asociaţia „ACCEP” organizează „Bucharest Pride” între orele 17.00 - 20.30, un marş pentru promovarea toleranţei şi diversităţii. Tot sâmbătă, între orele 12.00 - 16.00, Asociaţia „Noua Dreapt” organizează un „contra” marș, tot în centrul Bucureștiului, la care așteaptă participarea unui număr de aproximativ 300 de persoane.

Mai multe, aici.

Sâmbăta trecută, pe 15 iunie, circa 3.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au participat la Marşul „Cluj Pride” de la Cluj-Napoca şi au cerut parteneriat civil pentru membrii comunităţii LGBT. Printre participanți s-au aflat repezentanți USR, PLUS și Demos. Și la Cluj, Noua Dreaptă a organizat un miting pentru familie, la care au participat aproximativ 100 de persoane. În cadrul mitingului, steagul LGBT, în culorile curcubeului, a fost călcat în picioare.

Premierul Maia Sandu și-a exprimat speranța că în urma observațiilor tranșante, făcute vineri de experții Comisiei de la Veneția, judecătorii Curții Constituționale vor demisiona. Totodată, Maia Sandu a reafirmat că și procurorul general Eduard Harunjen trebuie să plece din funcție, iar locul lui trebuie să-l ocupe o persoană „integră”.

„Dacă procurorul general nu va pleca de bunăvoie, atunci vom modifica legislația astfel încât să fie demis și să fie organizat un concurs pentru alegerea unui nou procuror. Același lucru se va întâmpla și referitor la alte funcții”, a spus Maia Sandu într-o emisiune la RTR Moldova, citată de IPN.

Referitor la deciziile luate în ultima săptămână, referitor al Renato Usatîi, Pavel Grigorciuc, Andrei Tranga, Maia Sandu a declarat că fie prima dată au fost luate decizii ilegale și incorecte, fie acum acestea sunt ilegale și incorecte.

„Aceste schimbări nu este clar cum pot fi explicate. Și dacă procurorul sau judecătorul și-au schimbat deciziile trebuie să explice de ce”, a afirmat premierul.

Ministrul de externe, Nicu Popescu, a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu omologul său român, Teodor Meleșcanu și că pe 1 iulie va face o vizită la București, relatează TV8.

„Am discutat despre relația privilegiată dintre țările noastre şi interesul comun pentru dezvoltarea acesteia în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral, dar şi despre cooperarea noastră în domeniul integrării europene.”

Într-o primă fază, chiar la începutul crizei constituționale din R. Moldova, Teodor Meleșcanu susținuse ideea alegerilor anticipate drept soluția preferabilă, poziție contrazisă două zile mai tîrziu de comunicatul de presă al Ministerului de externe de la București, care recunoștea noua majoritate parlamentară PSRM-ACUM.

Președintele Igor Dodon s-a întâlnit în Belarus cu premierul rus Dmitri Medvedev și cu vicepremierul Dmitrii Kozak, reprezentant special al Kremlinului pentru relațiile comerciale cu R. Moldova.

Dodon a cerut prelungirea cu încă un termen a scutirii de taxe pentru mărfurile moldovenești exportate pe piața rusească și pentru autorizarea de tranzitare a mărfurilor pe teritoriul Ucrainei de către transportul auto de mare tonaj, transmite IPN. Președintele a reamintit și de faptul că la 1 ianuarie expiră actualul contract cu Gazprom de livrare de gaze.

Totodată, șeful statului i-a asigurat pe partenerii ruși de faptul că după ce în Republica Moldova a fost formată noua majoritate parlamentară și un Guvern bazat pe un larg consens național, strategia politicii externe echilibrate și a relațiilor economice reciproc avantajoase vor căpăta un nou impuls, se arată într-un comunicat al președinției de la Chișinău.

Vicepremierul rus Dmitri Kozak revine la Chișinău la începutul săptămânii viitoare. Va fi însoțit de ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, a precizat vicepremierul pentru Reintegrare, Vasile Șova, citat de Radio Chișinău.

Kozak a fost la Chișinău cu două săptămâni în urmă, în ultimele zile înainte de formarea noii majorități parlamentare. În aceeași zi (luni, 3 iunie) la Chiținău s-au mai aflat comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn și un înalt funcționar de la Departamentul de Stat american, Bradely A. Freden.

Tot săptămâna viitoare (luni, 24 iunie), la Chișinău și-a anunțat prezența o delegație a Parlamentului European, condusă de șeful vechii comisii pentru politică externă, David McAllister, delegație din care fac însă parte noi membri ai parlamentului.

Potrivit unui comunicat al PE, delegația se va întâlni cu premierul Maia Sandu, Președintele Igor Dodon, Ministrul de externe, Nicolae Popescu , Ministrul de interne, Andrei Năstase, Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și cu fostul premier Pavel Filip, Președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a lansat un apel la „eliberarea" opozanţilor venezueleni închişi, potrivit unei declaraţii citite presei vineri seară, la finalul unei vizite de trei zile la Caracas.

„Lansez un apel autorităţilor să îi elibereze pe toţi cei care sunt deţinuţi sau lipsiţi de libertate pentru că şi-au exercitat drepturile civile în mod paşnic", a spus Michelle Bachelet, vorbind despre opozanţii guvernului Nicolas Maduro.

Michelle Bachelet a mai anunţat numirea a doi delegaţi însărcinaţi cu supravegherea situaţiei drepturilor omului în Venezuela şi a apreciat situaţia umanitară din ţară ca fiind „gravă". Vineri, Michelle Bachelet s-a întâlnit cu liderul opoziţiei Juan Guaido, și ulterior cu preşedintele Nicolas Maduro. Potrivit ONG-ului pentru apărarea drepturilor omului Foro Penal, în închisorile din Venezuela se află 700 de persoane, închise din '„motive politice''. Totuşi, guvernul lui Nicolas Maduro respinge termenul de „deţinuţi politici''.

Preşedintele american Donald Trump l-a desemnat vineri pe Mark Esper în funcţia de ministru al apărării, a anunţat Casa Albă, într-un context de tensiuni exacerbate cu Iranul. Numirea lui Mark Esper, care l-a înlocuit marţi pe Patrick Shanahan, ca ministru interimar, trebuie aprobată de Senat.

În administrația americană nu mai există un ministru al apărăii titular de la demisia neaşteptată a lui Jim Mattis în decembrie 2018, pe fondul unor dezacorduri cu Donald Trump.

Vineri seară, la Tbilisi, sute de tineri s-au adunat din nou în jurul Parlamentului, într-un protest care, deși provocat de un deputat rus, s-a transformat rapid într-un protest împotriva actualei guvernări, percepută drept prea „pro-rusă”, „ruptă de realitate și arogantă”. Spre deosebire de joi seară, protestul de vineri s-a desfășurat fără incidente, iar partidele de opoziție, care s-au raliat tinerilor protestatari, au promis că manifestația va continua și sâmbătă, 22 iunie. Una din revendicări, demisia președintelui Parlamentului, a fost satisfăcută vineri dimineață, când Irakli Kobakhidze a anunțat, fără comentarii, că se retrage de la conducerea legislativului. Partidele de opoziție cer însă și eliberarea protestatarilor reținuți joi noaptea, tragerea la răspundere a celor care au comandat intervenția în forță a poliției, joi, demisia ministrului de interne și alegeri anticipate.

Între timp, președintele rus Vladimir Putin a interzis temporar companiilor aeriene ruseşti să zboare spre Georgia.

„Cu începere de la 8 iulie 2019, companiile aeriene ruseşti au temporar interdicţia de a efectua zboruri de pe teritoriul Federaţiei Ruse spre teritoriul Georgiei”, potrivit unui document publicat pe site-ul Kremlinului.

Mai multe organizații nonguvernamentale membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) s-au arătat îngrijorate de lipsa de transparență cu care se iau unele decizii din Parlament referitoare la modificările aduse Codului Electoral, promovate și votate de noua majoritate parlamentară.

ONG-urile au cerut Parlamentului să organizeze consultări publice, iar proiectul deja aprobat, cu privire la simplificarea procedurii de demitere a membrilor CEC, să nu fie promulgat.

Pe 11 iunie, parlamentul a votat în prima lectură anularea sistemului mixt de vot și revenirea la cel proporțional, dar și alte modificări la legislația electorală.

Un tribunal din Kiev a decis că fostul președinte georgian Mihail Saakașvili poate candida în alegerile generale anticipate din Ucraina, programate pentru 21 iulie. Potrivit legii electorale, un candidat trebuie să fie cetățean ucrainean și să fi fost rezident permanent timp de cinci ani înainte de scrutin.

Tribunalul a stabilit că Saakașvili a fost rezident în Ucraina din februarie 2015 până în iunie 2019 – deși în acești ani, prin decretele fostului președinte Petro Poroșenko, i s-a retras cetățenia ucraineană și a fost expulzat din țară, timp de mai bine de un an.

Saakașvili conduce Mișcarea Forțelor Noi, care, potrivit ultimelor sondaje, nu are șanse de a trece pragul electoral de 5%.

Fostul președinte georgian a fost guvernatorul regiunii Odesa timp de 17 luni, după care a demisionat, acuzându-l pe președintele ucrainean Poroșenko de subminarea luptei cu corupția.

Activistul cecen pentru drepturile omului Oiub Titiev a fost eliberat înainte de termen din lagărul de muncă forțată din Argun, după ce un tribunal a aprobat eliberarea condiționată. Titiev a condus filiala din Cecenia a grupului Memorial pentru apărarea drepturilor omului și a fost arestat în ianuarie 2018, după ce poliția a descoperit marihuana în automobilul său. Titiev și avocații săi au declarat de la bun început că drogurile au fost „plantate” intenționat în mașină, pentru a furniza pretextul arestării și că tot procesul care i s-a intentat ulterior a fost motivat politic. Procesul a fost urmărit cu atenție în străinătate, mai ales de organizațiile internaționale pentru apărarea drepturilor omului.

Vicepremierul rus Dmitri Kozak revine la Chișinău săptămâna viitoare. El va fi însoțit de ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, a precizat vicepremierul pentru Reintegrare, Vasile Șova, citat de Radio Chișinău.

Kozak a fost la Chișinău cu două săptămâni în urmă, în ultimele zile înainte de formarea noii majorități parlamentare. În aceeași zi (luni, 3 iunie) la Chişinău s-au mai aflat comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn și un înalt funcționar de la Departamentul de Stat american, Bradely A. Freden.

Tot săptămâna viitoare (luni, 24 iunie), la Chișinău și-a anunțat prezența o delegație a Parlamentului European, condusă de șeful vechii comisii pentru politică externă, David McAllister, delegație din care fac însă parte noi membri ai parlamentului.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, delegația se va întâlni cu premierul Maia Sandu, președintele Igor Dodon, ministrul de externe, Nicolae Popescu, ministrul de interne, Andrei Năstase, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și cu fostul premier Pavel Filip, președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat.

Liderii Uniunii Europene au amânat până în octombrie discuția privind viitorul buget al Uniunii pentru 2021-2027. Obiectivul este de a se ajunge la o poziţie comună înainte de sfârşitul anului, astfel încât să înceapă negocierile cu Parlamentul European cu privire la viitorul cadru financiar multianual pe şapte ani.

Propunerea Comisiei Europene, aflată deja pe masă de peste un an şi puternic criticată, vrea un buget mai ambiţios cu priorităţi noi (în materie de migraţie, securitate internă, apărare), în pofida retragerii Marii Britanii, unul din principalii contribuitori. Aceasta va necesita, potrivit Comisiei, reduceri serioase în două sectoare-cheie: Politica Agricolă Comună (PAC) şi politica de coeziune în favoarea regiunilor mai slab dezvoltate.

Preşedintele american, Donald Trump, a explicat că a decis, în ultimul moment, să anuleze loviturile aeriene contra unor ţinte iraniene, întrucât i s-a spus că 150 de oameni ar fi murit în atacuri, ceea ce nu ar fi fost un răspuns „proporţionat'” la doborârea unei drone americane de către iranieni.

Într-o serie de mesaje postate vineri pe Twitter, Trump anunţă că Statele Unite erau pregătite să ia „măsuri de retaliere noaptea trecută împotriva a trei locaţii diferite”. După săptămâni de tensiuni crescânde și pe fundalul unor atacuri împotriva unor tancuri petroliere în Golf, Iranul a anunțat joi că a doborât o dronă militară americană de supraveghere, sporind temerile privind o confruntare militară între doi adversari de lungă durată.

Potrivit unui înalt oficial al administraţiei americane, citat de New York Times, avioanele americane au decolat şi navele au luat poziţie de atac, pentru ca apoi ordinul venit să fie anulat, nefiind tras niciun foc de armă.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat vineri că Uniunea Europeană este preocupată şi urmăreşte îndeaproape tensiunile din regiunea Golfului Persic, amplificate de recenta doborâre a unei drone americane de către Iran, dar liderii celor 28 de state ale UE, reuniţi joi şi vineri la un summit european, nu au adoptat o declaraţie comună pe acest subiect. „Uneori este mai bine să nu intervii”, a declarat Tusk.

Ambasada Republicii Moldova din Israel nu va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim, a declarat vineri premierul moldovean, Maia Sandu, așa cum anunțase săptămâna trecută (marți, 11 iunie) fostul guvern Filip, în plină criză constituțională.

Mai mult, premierul Maia Sandu a afirmat că nu a găsit niciun fel de document în acest sens în sediul guvernului. „Există doar un... comunicat de presă”, a precizat ea.

Noul ministru de externe moldovean, Nicu Popescu, a confirmat vineri într-o conferinţă de presă, că Ambasada Republicii Moldova nu va fi mutată la Ierusalim.

Statele Unite și-au mutat ambasada la Ierusalim anul acesta, o decizie destul de singulară. Până acum, nici un stat din UE nu a urmat exemplul, argumentul Bruxelles-lului fiind că mutarea poate dăuna procesului de pace în Orientul Mijlociu, palestinienii revendicând o parte din oraș drept capitala unui viitor stat.

La Tbilisi, președintele Parlamentului, Irakli Kobakhidze, a demisionat după ce lideri ai opoziției georgiene au anunțat că vor relua vineri, 21 iunie, protestele, cerând demisia conducerii Parlamentului și alegeri generale anticipate.

Joi noaptea, zeci de oameni au fost răniți în protestele din centrul capitalei, împotriva unui parlamentar rus care s-a așezat pe scaunul speakerului legislativului georgian. Deputatul rus Serghei Gavrilov se afla la Tbilisi în deplasare de serviciu, iar gestul său de joi a reamintit multor georgieni influența nedorit de mare a Moscovei asupra țării lor. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a numit gestul lui Gavrilov „un delict major”, dar a adăugat că nu justifică dezordinile publice și a dat de înțeles că protestele în care au fost răniți 70 de oameni, inclusiv 39 de polițiști, ar fi fost orchestrate.

Între timp, autoritățile georgiene au informat că în urma ciocnirilor violente din noaptea de joi, 240 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicală, între care 80 de polițiști. Peste 100 de persoane rămân spitalizate. Potrivit corespondenților Europei Libere la Tbilisi, au fost răniți și o serie de jurnaliști.

În august 2008, trupe ruse au ocupat pentru scurt timp mai multe orașe georgiene într-o foarte scurtă confruntare armată. Intervenția militară rusă fusese lansată în sprijinul regiunilor separatiste ale Georgiei, Abhazia și Osetia de Nord. Militarii ruși au rămas în cele două regiuni de atunci, violând astfel condițiile acordului de încetare a luptelor.

Comisia de la Veneţia a constatat astăzi că majoritatea parlamentară de la Chișinău - PSRM-ACUM - a acționat în limitele Constituției, pe 8 iunie, când a instalat noul guvern condus de Maia Sandu, iar condiții pentru dizolvarea Parlamentului nu au existat. „În mod clar condiţii de dizolvare a Parlamentului nu au existat în R. Moldova pe 7 sau 8 iunie 2019”, se spune într-un lung comunicat de presă al Comisiei de la Veneția, al cărei aviz integral urmează să fie făcut public pe site-ul instituției Consiliului Europei în cursul săptămânii viitoare.

Potrivit comunicatului, Comisia a constatat că drepturile atât ale șefului statului, cât și ale Parlamentului au fost afectate grav de numărul și viteza mare cu care Curtea Constituțională (CC) a luat decizii în chestiuni foarte sensibile, având repercusiuni semnificative asupra instituțiilor de stat.

Avizul Comisiei de la Veneția a fost adoptat ca urmare a solicitării făcute pe 9 iunie de către Secretarul General al Consiliului Europei, Torbiorn Jangland, care numise „arbitrare” şi „greu de înţeles” deciziile Curţii Constituţionale din perioada 7-9 iunie, pe care, după o săptămână, aceeași Curte şi le-a revizuit şi anulat.

Totodată, Comisia de la Veneția califică drept „fără precedent” maniera în care CC a calculat că termenul de trei luni pentru formarea guvernului a însemnat 90 de zile și a expirat pe 7 iunie, în vreme ce calculul general acceptat arată că acest termen a expirat pe 9 iunie, adică după trei luni calendaristice de la confirmarea rezultatelor alegerilor. „De aceea, învestirea Maiei Sandu pe 9 iunie a respectat termenul legal”, se mai spune în comunicat.

Comisia de la Veneţia amintește faptul că, în condițiile Legii supreme, șeful statului poate dizolva Parlamentul, dacă nu se formează guvernul la timp, dar aceasta este ultima măsură la care se poate recurge. Însă dacă părțile care reprezintă o majoritate au ajuns la o înțelegere privind formarea guvernului, ceea ce s-a și întâmplat în R.Moldova, dizolvarea Parlamentului poate fi considerată o încălcare a obligațiilor constituționale ale președintelui ca actor neutru.

„Robustețea instituțiilor de stat, se mai spune în comunicatul citat, poate fi subminată serios, iar funcționarea democratică a instituțiilor statului poate fi compromisă în mod ireparabil dacă aceste instituții nu adoptă deciziile în limitele autorității și responsabilității pe care le au” - o aluzie la deciziile intempestive ale CC.

Joi, fără a aştepta avizul Comisiei Veneţia, preşedintele Curţii Constituţionale de la Chișinău, Mihai Poalelungi, şi-a depus demisia, iar preşedintele Igor Dodon le-a cerut şi celorlalţi membri ai CC să-i urmeze exemplul.

Premierul Maia Sandu le-a promis primarilor adunați la o ședință în capitală că noua guvernare nu se va răzbuna pe cei care au participat la campanii de denigrare internațională a opoziției, inițiate de fostul regim, și i-a asigurat că autoritățile locale moldovene își vor primi în sfârșit „libertatea”. „Nu am condamnat niciodată acțiunile dumneavoastră care n-au fost suficient de curajoase. Am condamnat regimul care a sufocat autoritățile locale”, a spus Maia Sandu vineri, potrivit site-ului Agora.md. Premierul a părut să facă aluzie la scrisoarea semnată de 713 primari și trimisă în vara anului trecut liderilor UE, în care vechea putere punea pe seama „minciunilor” opoziției suspendarea asistenței financiare de la Bruxelles pentru R. Moldova. În remarcile sale de vineri, Maia Sandu a promis că guvernul ei „va trata cu respect absolut toți aleșii locali, indiferent de apartenența politică”.

Mai multe companii aeriene globale au anunțat că modifică traseul curselor lor pentru a evita Strâmtorarea Ormuz și Golful Oman după ce Administrația Federală Aviatică a Statelor Unite (FAA) a interzis zborurile companiilor americane în zonă. Ordinul FAA a venit după ce Iranul a doborât o dronă americană, provocând îngrijorări privind siguranța zborurilor comerciale civile prin zonă. Printre companiile care au anunțat că vor evita regiunea respectivă se numără Malaysia Airlines, Qantas Airways (Australia), Singapore Airlines, Lufthansa și KLM. Mai devreme, compania americană United Airlines suspendase o cursă între aeroportul american Newark și metropola indiană Mumbai din motive de securitate.

Cel puțin 30 de oameni au murit vineri în provincia indoneziană Sumatra de Nord în incendiul produs într-o casă folosită ca fabrică de chibrituri. Printre victime se numără câțiva copii. Șeful unei structuri pentru situații excepționale este citat cu afirmația că minorii „probabil” nu lucrau, ci doar își însoțeau părinții la muncă. Nu s-a precizat de îndată cauza incendiului. Martorii oculari spun că au auzit o explozie, iar un șef de poliție a spus că ar fi putut exploda o butelie de gaze. Indonezia a mai avut parte în trecut de dezastre la locul de muncă. În 2017 o serie de explozii și un incendiu au ucis 47 de muncitori și au rănit câteva zeci la o fabrică de artificii lângă capitala Jakarta.

Premierul Maia Sandu a spus că ambasada moldoveană din Israel nu va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim, așa cum sugerau oficiali din vechea guvernare. Vorbind joi seară la TVR Moldova, Sandu a spus că la sediul Ministerului de externe nu a găsit nici un document care să ateste mutarea. „Nu există o asemenea decizie şi nu se mută ambasada”, a spus Sandu, citată de Radio Chișinău. Mutarea ambasadelor la Ierusalim, după exemplul celei americane, este subiect de dispută internă în multe țări, inclusiv în România sau Cehia, de pildă, unde diferite ramuri ale puterii au păreri diferite pe această temă. Actuala administrație americană și Israelul încurajează mutările, care ar deschide drumul recunoașterii internaționale a Ierusalimului întreg drept capitala Israelului. Ierusalimul de est este revendicat drept capitală de palestinieni, pentru viitorul lor stat.

Un oficial american a declarat că Statele Unite s-au pregătit pentru lovituri militare împotriva Iranului după doborârea unei drone americane în Golful Ormuz, dar operațiunea a fost abandonată cu doar câteva ore înainte de ora planificată. Oficialul care a vorbit sub condiția anonimatului, nefiind autorizat să facă declarații despre operațiune, a spus că printre țintele bombardamentelor americane urmau să se numere radare și baterii de rachete balistice. New York Times a informat că președintele Donald Trump a aprobat loviturile joi seară, dar apoi le-a anulat. Ziarul a citat oficiali de rang înalt din administrație, sub condiția anonimatului. Casa Albă a refuzat joi seară să comenteze informația. Întrebat ceva mai devreme joi dacă va fi o ripostă la doborârea dronei, Trump spusese: „Veți afla curând”.

Comisia de la Veneția urmează să emită vineri un aviz privind situația constituțională din R. Moldova în timpul recentei crize politice încheiată cu instalarea noului guvern al premierului Maia Sandu. În ajun, reprezentatul R. Moldova la Comisie, Nicolae Eșanu, a spus că membrii forului european ar fi fost șocați că nici un judecător din CC a R. Moldova nu a făcut opinie separată când s-a decis de pildă dizolvarea Parlamentului moldovean. Eșanu a mai spus că în Comisia de la Veneția predomina părerea că toți judecătorii CC ar trebui să-și dea demisia, așa cum a făcut joi președintele CC, Mihai Poalelungi.

Liderii țărilor din Uniunea Europeană au salutat „transferul pașnic de putere” din R. Moldova. În declarația finală a summit-ului ținut la Bruxelles, joi, ei au cerut de asemenea Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă „să elaboreze un set de măsuri concrete de sprijinire a R. Moldova în implementarea reformelor în baza Acordului de Asociere”. Tot ieri, la Chișinău, premierul Maia Sandu a declarat că prima ei vizită oficială în străinătate în noua calitate o va face la Bruxelles. Sandu a spus că ar putea urma vizite la București și Berlin, dar deocamdată nu are pe agenda vizite la Kiev sau la Moscova.