Rusia a decis să expulzeze 10 diplomați americani, ca ripostă la măsura similară anunțată de Statele Unite, a anunțat vineri ministrul de externe rus Serghei Lavrov. El a mai spus că Rusia va interzice pe teritoriul ei activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane, care s-ar „amesteca direct” în treburile interne ale Rusiei. Lavrov a spus că vor urma și alte riposte la sancțiunile americane, inclusiv pe plan economic. Declarația a venit la o zi după ce președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități rusești ostile, pe care Moscova le neagă.

Premierul Aureliu Ciocoi a anunțat vineri că s-au înregistrat 689 cazuri noi din 5.700 de teste, în scădere față de zilele trecute. Sunt 16.906 pacienți îngrijiți, dintre care în spitale 3.024, în stare foarte gravă 282, iar 57 intubați. S-au înregistrat de asemenea 28 de decese noi. Numărul persoanelor care au primit prima injecție anti-Covid a ajuns 82.000, iar ambele injecții le-au făcut peste 9.000.

Vezi și: România - AstraZeneca „la liber".

Ciocoi a confirmat că R. Moldova va cumpăra peste 2 milioane de vaccinuri cu preț redus prin platforma COVAX și 700 de mii de vaccinuri rusești, dar va reduce numărul de doze cumpărate de la China. Așa a decis vineri, potrivit IPN, Comitetul național de coordonare a imunizării împotriva COVID-19. Săptămâna aceasta, autoritățile moldovene au primit „lumină verde” pentru achizițiile de la COVAX, cu 7 dolari doza, după ce primiseră de acolo doze gratuite, dar și-au luat răgaz de câteva zile ca să decidă cantitatea exactă. În decizia de vineri, Comitetul național de coordonare a imunizării a redus numărul de vaccinuri chinezești ce urmează să fie cumpărate de la 400 de mii la 100 de mii din cauza suplimentării achizițiilor din alte surse, ca și a donațiilor, de pildă, de la Federația Rusă și România. Moldova urmărește să vaccineze 70% din populație, o proporție considerată de experți suficientă pentru depășirea pandemiei.

Organizații LGBT de frunte din Europa au aplaudat o nouă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) care deschide calea recunoașterii familiilor-curcubeu în toate țările membre, chiar și în cele care nu permit căsătoriile gay. Instanța a decis că Bulgaria a violat dreptul la liberă circulație al cetățenilor UE când a refuzat să emită certificat de naștere bebelușului unui cuplu internațional de același sex. Decizia este în consonanță cu „cazul Coman”, în care CJEU a decis că România trebuie să dea drept de ședere unui american căsătorit cu un român. În prezent, doar șase țări din UE, toate est-europene, nu au căsătorie sau parteneriat gay: Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Președintele rus Vladimir Putin ia în considerare o ripostă împotriva Statelor Unite în urma noilor sancțiuni americane, a spus Kremlinul vineri, 16 aprilie, dar a adăugat că este „bine” că președintele american Joe Biden vrea dialog cu omologul său rus. Declarația purtătorului de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a venit la o zi după ce Biden a anunțat noi sancțiuni, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități rusești ostile, pe care Moscova le neagă. Peskov nu a spus când ar putea riposta Rusia, dar joi Ministerul rus de Externe spunea că ea va veni curând.

Un jurnalist de radio din Serbia se află internat la spital după a fost bătut de agresori neidentificați în orașul nordic Novi Sad, în cel mai recent atac împotriva presei din țara balcanică.

Dasko Milinovic a spus într-un tweet că a fost atacat de asemenea cu gaze lacrimogene de cei doi indivizi care au fugit de la locul faptei, în incidentul petrecut vineri devreme. Atacul a fost condamnat de prim-ministra Ana Brnabic, care l-a numit „teribil și inadmisibil” și a promis că atacatorii vor fi „aspru pedepsiți”. Serbia, care dorește să adere la Uniunea Europeană, se confruntă cu presiuni crescânde din partea blocului cu 27 de membri pentru îmbunătățirea situației presei și a siguranței reporterilor, mai ales a celor care anchetează crime și corupție. Milinovic și colegul său Mladen Urdarovic sunt moderatorii unei emisiuni de radio satirice, numită „Alarma”, la radioul lor pe net.

Kremlinul spune că președintele rus Vladimir Putin și liderul autoritar din Belarus Alexandr Lukașenka au căzut de acord să se întâlnească la Moscova luna aceasta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus vineri că cei doi lideri se vor întâlni la 22 aprilie ca să discute cooperarea dintre țările lor. „Vedeți cât de activ a fost dialogul. Vedeți de asemenea abundența de proiecte și planuri comune”, a spus Peskov. Agenția de știri din Belarus BelTa l-a citat pe Lukașenka spunându-i premierului rus Mihail Mișustin, aflat în vizită la Minsk, că se va întâlni cu Putin ca să discute „anumite probleme”. În ultimii ani, Rusia a făcut presiuni asupra Belarusului să ia măsuri pentru integrare, ca să cimenteze un acord vechi de 20 de ani de formare a unei uniune statale. Lukașenka a insistat mereu, însă, asupra apărării suveranității țării sale.

Rusia va restricționa navigația navelor străine militare și oficiale în anumite zone din Marea Neagră până în luna octombrie, a anunțat agenția RIA Novosti vineri, citând o declarație oficială a Ministerului Apărării. În declarație se spune că între 24 aprilie și 24 octombrie va fi restricționată navigația în largul extremității vestice a Crimeii, în zona litoralului sudic al peninsulei și în apropierea peninsulei Kerci. Anunțul vine pe fondul tensionării relațiilor dintre Rusia și Ucraina, de la care rușii au anexat ilegal peninsula Crimeea. În ultima vreme, Rusia a masat trupe de-a lungul granițelor de nord și de est ale Ucrainei, iar săptămâna aceasta a ținut și manevre maritime în Marea Neagră.

Președintele socialiștilor, Igor Dodon, a spus că va propune Parlamentului să adopte o hotărâre privind uzurparea Curții Constituționale în interesul președintei Maia Sandu de către judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Vorbind în emisiunea sa video săptămânală, vineri, Dodon a spus că în hotărâre se va cere demisia celor trei judecători. Avertismentul vine după ce CC a constatat joi că ar fi îndeplinite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, deschizându-i Maiei Sandu calea spre alegeri anticipate. Dodon a mai spus în emisiunea de vineri că socialiștii sunt și ei pentru alegeri anticipate, dar numai după ce Moldova va fi depășit pandemia de COVID-19.

Deputata Partidului Democrat, Ludmila Guzun a murit la 60 de ani neîmpliniți, din cauza COVID-19, vineri, 16 aprilie. Potrivit IPN, Guzun a anunțat la 7 aprilie că a fost internată la terapie intensivă, după ce fusese depistată pozitiv cu coronavirusul de tip nou. Parlamentul a transmis un mesaj de condoleanțe. Ludmila Guzun, care a fost președinta raionului Ungheni, a devenit deputat după ce a câștigat Circumscripția nr. 16 Ungheni, la alegerile din 2019. Anterior a deținut și funcția de viceprimar al orașului Ungheni, după care a fost reprezentantă în teritoriu a SA Moldtelecom.

Oficialii iranieni spun că Iranul a început îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60%, mai mare decât oricând în trecut, în ciuda discuțiilor curente dintre Teheran și puterile globale pe tema relansării acordului nuclear din 2015. Televiziunea de stat iraniană l-a citat pe spicherul parlamentar Mohammad Bagher Qalibaf cu declarația că savanții iranieni au început operațiunea de îmbogățire a uraniului la 16 aprilie după miezul nopții la uzina Natanz. Remarca a fost confirmată de Ali Akbar Salehi, șeful Organizației pentru Energie Atomică a Iranului. Anunțul aduce tensiune în negocierile Iranului cu puterile mondiale, ținute la Viena, pe tema posibilei reveniri a Statelor Unite în cadrul acordului din 2015, denunțat în 2018 de președintele republican de atunci, Donald Trump.

În România, premierul Florin Cîțu a anunțat că mai multe centre de vaccinare AstraZeneca vor fi transformate în centre de vaccinare Pfizer/BioNTec, relatează agenția Mediafax. Centre de vaccinare vor fi organizate și în interiorul unor unități economice, a mai spus Florin Cîțu. „Vom transforma centre de vaccinare AstraZeneca în centre de vaccinare Pfizer. De asemenea, vom permite operatorilor economici să aibă centre de vaccinare”, a anunțat premierul, la Cluj-Napoca.

### Vezi și... ###

Noi donații de vaccin anti Covid-19 din România

Premierul a mai vorbit despre HoReCa și despre creșterea capacității de vaccinare din România, invitându-i pe români să se vaccineze pentru a avea o vacanță normală în următoarea vară. „Am ajuns la 115.000 de doze pe zi și ne propunem ca pe 20 să avem 120.000 de doze în fiecare zi. Românii trebuie să se vaccineze dacă vor să revenim la normal, avem aceste două luni până la vacanța de vară. Am vorbit cu HoReCa care vrea să-și vaccineze personalul, este singura soluție ca să avem o vară normală”, a precizat Florin Cîțu.

### Vezi și... ###

Peste 80 000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România

Cancelarul german Angela Merkel va primi vineri o primă doză de vaccin împotriva COVID-19, a scris joi cotidianul Die Wel. Întrucât Angela Merkel are peste 60 de ani, ea se încadrează în grupa de vârstă pentru care vaccinul de la AstraZeneca este folosit în continuare în Germania.

Persoanelor de sub 60 de ani le-a fost interzis acest vaccin, dacă nu există o indicaţie specifică din partea unui medic. Germania traversează un al treilea val al pandemiei COVID-19, descris de Merkel drept „poate cel mai dur” de până acum.

La fel ca în multe alte ţări, utilizarea vaccinului de la AstraZeneca a fost mult dezbătută în Germania din cauza unei posibile legături cu formarea unor cheaguri de sânge, în cazuri rare.

### Vezi și... ###

Exces de prudență? Danemarca ar putea renunța la vaccinul AstraZeneca

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, în vârstă de 65 de ani, a primit în ziua de 1 aprilie o primă doză din vaccinul de la AstraZeneca împotriva COVID-19, în conformitate cu recenta decizie a Germaniei de a rezerva acest ser pentru persoanele de peste 60 de ani, a informat la momentul respectiv biroul preşedintelui.

Probabilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina în următoarele săptămâni este „redusă, până la medie”, a estimat joi şeful forţelor americane în Europa, generalul Tod Wolters, în timp ce Moscova a masat trupe la graniţa ucraineană, relatează France Presse, preluată de Agerpres. Întrebat de o comisie a Camerei Reprezentanţilor cu privire la recenta creştere a tensiunilor între Rusia şi Ucraina, şeful comandamentului european al armatei americane (Eucom), care comandă de asemenea forţele NATO, s-a declarat „foarte îngrijorat”.

De câteva săptămâni, ciocnirile au crescut între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, în timp ce zeci de mii de soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi în apropiere.

La Kiev, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a declarat joi că Rusia ameninţă în mod deschis Ucraina cu distrugerea. „Ei (oficialii ruşi) ameninţă deschis Ucraina cu un război şi cu distrugerea statului ucrainean”, a declarat ministrul ucrainean în timpul unei conferinţe de presă comune cu cei trei omologi din ţările baltice, veniţi la Kiev pentru a-şi exprima solidaritatea.

### Vezi și... ###

Miniștrii de externe din țările baltice care se află la Kiev și-au exprimat solidaritatea față de Ucraina

Statele Unite și aliații lor occidentali au avertizat Rusia împotriva acestor demonstraţii de forţă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îl va întâlni astăzi, vineri la Paris pe omologul său francez Emmanuel Macron. Cancelarul german Angela Merkel va participa la discuţii prin videoconferinţă. Franța și Germania sunt mediatori în așa-numitul grup de la Minsk, din care mai fac parte Ucraina și Rusia, creat în 2015 pentru a găsi o soluție pașnică crizei separatiste din estul Ucrainei.

În ajunul întrevederii, președintel Zelenski a declarat într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro că „A sosit timpul să fim invitaţi să aderăm la UE şi NATO", denunţând o „agresiune violentă" a Rusiei împotriva ţării sale.

### Vezi și... ###

Rusia vs Ucraina: cresc tensiunile în imediata apropiere a R. Moldova

Rusia, pe de altă parte, susţine că „nu ameninţă pe nimeni” şi denunţă în schimb „provocările” ucrainene. Rusia a comasat în ultimele săptămâni zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. Ea a afirmat că desfăşoară acolo „exerciţii militare” ca răspuns la „ameninţările” NATO, alianţă la care Kievul vrea să adere.

Guvernul României a decis să mai doneze Republicii Moldova încă 132 mii de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19. Primele vaccinuri primite de R. Moldova au fost din donația României , 21.600 de doze cu care pe 2 martie a fost demarată campania națională de vaccinare, după care au urmat alte 50.400de doze.

### Vezi și... ###

Guvernul României aprobă achiziționare a peste 4 milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer

În cursul vizitei sale la Chișinău din decembrie anul trecut, făcută imediat după inaugurarea președintei Maia Sandu, președintele României Klaus Iohannia a promis în total o donație de circa 200 de mii de vaccinuri anti Covid-19.

Joi, în R. Moldova s-au înregistrat 812 cazuri noi de infectare cu coronavirus și 27 de decese legate de Covid-19.

Curtea Constituțională a decis că există circumstanțele legale care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.

„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului – imposibilitatea formării Guvernului. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a spus președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate. Joi seară, președinta Maia Sandu a spus că va semna în curând decretul de dizolvare a Parlamentului, dar mai întâi va aștepta să vadă dacă Curtea Constituțională va lăsa sau nu în vigoare starea de urgență pe care doi deputați din partidul PAS și unul neafiliat au contestat-o în instanță.

Starea de urgență, instaurată din motive sanitare, expiră la sfârșitul lunii mai. Într-un interviu cu Europa Liberă, profesorul Alexandru Arseni a explicat că în acest moment „ultimul cuvânt îi aparține șefului statului. Dat fiind că starea de urgență expiră la 30 mai, dumneaei, prin decret, poate să spună că, de 1 iunie 2021, parlamentul este dizolvat și se numesc alegeri parlamentare anticipate.”

Fostul președinte Igor Dodon, liderul celui mai mare partid din Parlament, a calificat decizia Curții drept o încercare a președintei de a uzurpa puterea în stat prin intermediul judecătorilor de la Curtea Constituțională. Imediat după pronunțarea instanței, el a spus că această decizie este o lovitură constituțională comparabilă cu cea din 2019, când oligarhul Vlad Plahotniuc a vrut să folosească o curte loială pentru dizolvarea parlamentului și nu a reușit doar grație unei reacții dure a comunității internaționale. Ar putea urma, a mai spus Igor Dodon, ceea ce s-a întâmplat în 2019, adică vot de neîncredere și cerere de demisie.

Expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnați avertizează însă, într-un interviu cu Europa Liberă, că „socialiștii vor intra în albia încălcării Constituției și uzurpării puterii în stat” dacă nu recunosc decretul președintei de dizolvare a Parlamentului.

În ultima perioadă, dat fiind importanța avizului care urma să fie emis de Curtea Constituțională cu privire la circumstanțele de dizolvare a Parlamentului, instituția a fost supusă atacurilor din partea unor politicieni și jurnaliști. Or, atacurile la persoana judecătorilor pun în pericol poziția Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, încrederea și respectul public, a spus președinta Curții, Domnica Manole, într-un briefing susținut după emiterea hotărârii prin care au fost constatate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, informează agenția IPN.

„Pe această cale îi rog pe reprezentanții forțelor politice, dar și pe cei ai presei să nu submineze imaginea și credibilitatea judecătorilor constituționali în societate. Săptămâna trecută asemenea practici au atins un nivel îngrijorător. Uneori, chiar dacă astfel de declarații sunt retrase sau infirmate ulterior, prejudiciul adus imaginii Curții este produs, iar efectele sunt ireversibile”, a mai spus Domnica Manole.

812 cazuri noi de infectare cu Covid-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova de către autoritățile sanitare.

Din numărul total de cazuri, 14 sunt lucrători medicali: 9 sunt asistenți medicali, 5 personal personal auxiliar.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 3045 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 290 în stare extrem de gravă (52 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

In ultimele 24 de ore au fost înregistrate și 27 de decese asociate COVID-19 , numărul cazurilor letale in Moldova a ajuns la 5493.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut astăzi o convorbire cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unui comunicat al Uniunii Europene, domnul Charles Michel și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la marea acumulare în curs de desfășurare a forțelor militare rusești la frontiera Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal. În opinia sa, astfel de mișcări militare la scară largă reprezintă activități amenințătoare și destabilizatoare și a transmis sprijinul neclintit al UE față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute la nivel internațional. UE este unită în solidaritatea sa cu Ucraina, se mai spune in comunicatul citat.

Președintele Michel a repetat apelul către Rusia de a respecta principiile și angajamentele OSCE privind transparența mișcărilor militare. El a reamintit, de asemenea, sprijinul deplin al UE pentru eforturile din formatul Normandia și grupul de contact trilateral și a solicitat punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk ca o cale de urmat către o soluționare durabilă a conflictului.

Guvernul României a aprobat în ședința de joi încă o comandă de vaccin împotriva COVID-19 produs de compania BioNTech / Pfizer, constând în peste 4 milioane de doze.

Conform documentului, citat de agenția Mediafax, Ministerul Sănătății primește aprobarea de a încheia o nouă comandă pentru achiziționarea a 4.260.269 doze de vaccin împotriva COVID- 19 produs de compania BioNTech /Pfizer.

Un număr de 302 042 de doze vor fi disponibile din trimestrul al doilea. „Continuarea și accelerarea campaniei de vaccinare reprezintă unul dintre obiectivele importante,” a declarat Florin Cîțu, prim-ministrul României.

Ministerul de externe al României se alătură demersului SUA de condamnare a atacurilor cibernetice asupra platformei Orion a companiei SolarWinds, după ce Washingtonul a anunţat că atribuie Serviciului rus de Informaţii Externe atacurile cibernetice SolarWinds, care au vizat instituţii guvernamentale americane, informeaza agentia Mediafax citind un comunicat al externelor de la Bucuresti.

„MAE și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens. MAE reafirmă angajamentul de a continua să coopereze pe plan internațional pentru a preveni astfel de acțiuni destabilizatoare, prin promovarea unui cadru internațional de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, bazat pe dreptul internațional,” se mai scrie în comunicatul diplomației Bucureștiului.

Washingtonul afirmă că noile sancţiuni sunt o reacţie la ingerinţele electorale ruse şi la atacurile cibernetice.

Peste 80 000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România conform Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Dintre cele 80.056 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 49 797 au primit prima doză de vaccin, iar 30.259 a doua doză.

61 727 de persoane au primit vaccin de la Pfizer, 9077 de la Moderna și 9252 vaccin de la AstraZeneca.

De la începutul campaniei de vaccinare au fost vaccinate aproape doua milioane și jumătate de persioane.

Fluxurile ilicite de bani în Republica Moldova sunt estimate la un miliard de dolari anual, potrivit raportului „Fluxurile financiare ilicite și recuperarea activelor în R. Moldova”, realizat cu suportul Uniunii Europene și Institutului Interregional de Cercetare a Criminalității și Justiției din cadrul Organizației Națiunilor Unite, citat de Radio Chișinău.

Fluxurile ilicite de bani au reprezintat aproximativ 9% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova în anul 2020. Potrivit autorilor studiului, dacă autoritățile ar recupera doar 10% din această sumă, ar putea să achite salariile pentru 20.000 de profesori sau să mențină și să repare 40% din toate drumurile.

Potrivit studiului, corupția, evaziunea fiscală, traficul de droguri, traficul de ființe umane, contrabanda sunt principalele activități care produc mijloace financiare ilicite, iar autoritățile ar trebui să sporească eforturile în vederea asigurării funcționalității mecanismului de recuperare a acestora.

Franța își sfătuiește cetățenii și companiile să părăsească temporar Pakistanul în urma mitingurilor violente anti-franceze din această țară

Mii de islamiști pakistanezi s-au confruntat cu poliția la începutul acestei săptămâni în timpul protestelor împotriva arestării liderului lor care ceruse expulzarea ambasadorului francez.

„Din cauza amenințărilor serioase la adresa intereselor franceze din Pakistan, cetățenii francezi și companiile franceze sunt sfătuite să părăsească temporar țara", a declarat ambasada într-un e-mail trimis rezidenților francezi din Pakistan astazi.

„Plecările vor fi efectuate de companiile aeriene comerciale existente”, se scria în e-mail.

Ministerul pakistanez de interne a dat asigurări că francezii sunt în deplină siguranță în Pakistan

Potrivit agenției AFP, forțe de securitate suplimentare au fost trimise la Ambasada Franței și containerele de transport au fost plasate ca fortificații în jurul zidului exterior. Misiunea diplomatică se află într-o enclavă diplomatică păzită și închisă publicului.

SUA au impus o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei care vizează activitățile externe „dăunătoare” ale Moscovei. Administrația președintelui Joe Biden a anunțat astăzi expulzarea a 10 diplomați ruși și sancțiuni împotriva altor zeci de oameni și companii rusești, pentru răspunderea Kremlinului în intervenția în alegerile prezidențiale de anul trecut și atacurile cibernetice împotriva unor agenții federale. „Astăzi, președintele Biden a semnat un nou ordin executiv de sancțiuni, pentru a demonstra hotărârea Administrației de a răspunde și descuraja activitățile nocive ale Rusiei împotriva Statelor Unite ", se arată într-o declarație a Casei Albe.

Sancțiunile, pe care Rusia le-a denunțat imediat și a avertizat cu represalii, vor exacerba cu siguranță relația deja tensionată între SUA și Rusia. Ordinul executiv al președintelui Biden autorizează guvernul SUA să sancționeze orice sector al economiei ruse pentru a restricționa capacitatea Rusiei de a emite datorii suverane. De asemenea, interzice instituțiilor financiare din SUA să participe pe piața primară a obligațiunilor suverane ruse în ruble începând cu 14 iunie.

Ca reacție la sancțiunile anunțate, ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, a fost convocat la Ministerul de Externe rus, care a spus că „un răspuns la sancțiuni este inevitabil”.

Chiar înainte de anunțarea sancțiunilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat agenției de presă TASS că orice sancțiuni vor fi considerate „ilegale”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut o vizită neanunțată la Kabul pentru a informa oficialii afgani despre planurile Washingtonului de a retrage toate trupele americane până la 11 septembrie - când va fi a 20-a aniversare a atacurilor care au declanșat intervenția americană și a NATO în această țară. Vizita lui Blinken a venit la câteva ore după anunțul președintelui Joe Biden, din 14 aprilie, că pune capăt celui mai lung conflict al Americii, supranumit „războiul pentru totdeauna”, aducând acasă restul de 2.500 de soldați americani. Blinken s-a întâlnit cu președintele afgan Ashraf Ghani și cu înalți oficiali americani la Kabul, și i-a informat despre planul administrației Biden. „Am vrut să demonstrez cu vizita mea angajamentul continuu al Statelor Unite față de Republica Islamică și poporul din Afganistan”, a spus Blinken după întâlnirea cu Ghani, accentuind ca Statele Unite vor continua să fie un partener al Afganistanului. Blinken a sosit la Kabul de la Bruxelles, unde NATO a anunțat că aproximativ 7.000 de militari americani vor pleca din Afganistan, în câteva luni. Data de 11 septembrie, anunțată de Biden, marchează o întârziere de patru luni fașă de termenul convenit între administrația fostului președinte Donald Trump și talibani în februarie 2020 și vine în ciuda unui impas în negocierile de pace dintre grupul militant și guvernul afgan.