Biroul de reintegrare din Guvernul de la Chişinău a reconfirmat vineri faptul că începând din 1 septembrie șoferii transnistreni vor putea merge în Ucraina doar dacă au numere de înmatriculare neutre și permis moldovenesc. Prevederea ar fi trebuit să intre în vigoare încă la începutul acestui an, pe 15 ianuarie, însă Guvernul de la Chişinău a cerut Ucrainei să amâne acest termen până în toamnă, spunând că șoferii transnistreni nu au fost suficient informați despre această schimbare. Chişinăul se angaja să informeze locuitorii regiunii transnistrene despre noile reguli, dar în spațiul public nu au apărut în ultimele trei luni campanii de informare în acest sens.

### Vezi și... ###

Captivi în matrioșka totalitară: răpiri, COVID, militarism

Din 1 aprilie, șoferii din regiunea transnistreană pot obține numere neutre nu doar pentru mașini, ci și pentru remorci. Biroul de reintegrare anunță și că termenul de eliberare a certificatului de înmatriculare a fost redus de la 30 la 10 zile și a fost exclusă limita de vârstă pentru înmatricularea mașinilor aduse în stânga Nistrului după data de 24 aprilie 2018, când a fost semnată înțelegerea privind numerele neutre.

Cele două puncte de înmatriculare de la Tiraspol și Râbnița și-au început activitatea la 01 septembrie 2018, iar de atunci 4778 de mașini transnistrene au obținut numere neutre, iar 11366 de șoferi și-au preschimbat permisul de conducere transnistrean în unul moldovenesc, ceea ce însemnă aproape o treime din numărul total de 36 de mii de permise deţinute de locuitorii din regiune, conform datelor Agenţiei Servicii Publice.

Tiraspolul a reacționat la acest anunț prin a acuza din nou Chişinăului de presiuni politice și a spus că mecanismul este ineficient din cauza cerințelor birocratice excesive ale Chişinăului. „Aceste planuri de introducere a sancțiunilor încalcă principiile din procesul de negocieri și lovesc în drepturile omului. Chişinăul vrea să mai creeze încă o problemă pentru oameni. Sarcina noastră astăzi este să nu permitem punerea în aplicare a acestor măsuri restrictive”, a declarat negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, într-un interviu pentru postul oficial de televiziune din regiune.

O analiză pe subiectul plăcuțelor neutre pentru regiunea transnistreană, semnată de fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea și publicată de Institutul pentru Politicii și Reforme Europene de la Chişinău, spune că tergiversarea de către Chişinău a deciziei privind neadmiterea în traficul internațional a mașinilor care nu au o înmatriculare legală nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate ale Tiraspolului de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate.

Agenția Servicii Publice a înregistrat „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” fondat și condus de fostul premier Ion Chicu. Într-un anunț pe pagina de Facebook al noii formațiuni politice, se spune că partidul fostului premier planifică să atingă scopurile sugerate de denumire prin „obținerea perspectivei de integrare europeană” a R. Moldova.

Această perspectivă ar fi crucială pentru a se evita „dispariția statului”. Ion Chicu care a condus guvernul puțin peste un an și două luni, sprijinindu-l pe fostul președinte pro-rus Igor Dodon, și-a dat demisia pe 23 decembrie, înaintea de inaugurarea președintei pro-europene, Maia Sandu, refuzând să exercite interimatul, într-o premieră pentru R. Moldova.

Noul său partid politic este al 68-lea înregistrat în R. Moldova, fiind sprijinit prin semnătură de 1 600 de oameni, potrivit datelor publicate pe pagina de Facebook a PDCM.

Organizația Amnesty International a criticat aspru demersul procurorilor ruși de a recunoaște drept „organizație extremistă” Fundația Anticorupție a opozantului întemnițat Aleksei Navalnîi și a o scoate în afara legii. Zeci de mii de activiști pașnici și angajai ai organizațiilor lui Navalnîi „se află în mare pericol”, a declarat Natalia Zviaghina, șefa oficiului de la Moscova al Amnesty International.

Ea spune că aceștia se vor confrunta cu „riscul iminent” al unor anchete penale, dacă organizația lor va fi declarată „extremistă”. Procurorii ruși au cerut pe 16 aprilie tribunalului municipal din Moscova să aplice eticheta „extremistă” atât Fundației Anticorupție, cât și altor două organizații ale opozantului rus, spunând că acestea s-ar fi angajat în „crearea de condiții pentru destabilizarea situației sociale și sociopolitice, ascunzându-se în spatele sloganurilor liberale”.

Amnesty și alte organizații internaționale pentru drepturile omului spun de mult timp că legislația rusă împotriva extremismului este folosită pentru neutralizarea vocilor incomode puterii.

Președintele american Joe Biden și-a schimbat o decizie despre numărul anual de refugiați care pot fi admiși în Statele Unite, în urma unui val de critici. La scurt timp după ce Biden a emis vineri ordinul prin care a menținut limita foarte redusă de numai 15 mii de refugiați stabilită de fostul președinte Donald Trump, Casa Albă a difuzat un comunicat, spunând că aceasta va fi mărită până pe data de 15 mai.

În comunicatul purtătoarei de cuvânt, Jen Psaki, nu se precizează care va fi majorarea. Dar se spune că este puțin probabil să se atingă până la sfârșitul anului fiscal, în octombrie, obiectivul inițial de 62 500, din cauza „programului decimat al admiterii de refugiați moștenit” de noua administrație.

Biden se confruntă cu un baraj de critici din partea republicanilor care-l consideră responsabil de numărului mare de imigranți care intră în Statele Unite din Mexic. Dar grupuri de presiune ale democraților cer acțiuni rapide pentru anularea politicelor restrictive față de refugiați ale fostei administrații Trump.

Departamentul de Stat a calificat drept „regretabil” răspunsul Rusiei la expulzarea a 10 diplomați ruși din Statele Unite. Presa americană citează un purtător de cuvânt, spunând că „un ciclu al escaladării” nu este în interesul Statelor Unite, dar că Washington-ul își rezervă dreptul să riposteze la represalii din partea Moscovei.

Rusia a decis să expulzeze 10 diplomați americani, ca răspuns la o măsura similară luată de Statele Unite, anunțând și că va interzice pe teritoriul rus activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane, care s-ar „amesteca direct” în treburile sale interne.

Săptămâna aceasta, președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități ostile, pe care Moscova le neagă.

Rusia a anunțat că-l expulzează pe consulul ucrainean din St. Petersburg reținut, sâmbătă, în urma suspiciunilor că ar fi încercat să obțină de la un cetățean rus informații clasificate din bazele de date oficiale. Oleksandr Sosoniuk a fost eliberat la scurt timp după reținere și trebuie să părăsească teritoriul Rusiei până pe 22 aprilie, a spus ministerul rus de Externe. Incidentul are loc pe fundalul unor tensiuni ridicate între cele două țări, Rusia masând forțe militare la granița comună și în peninsula ucraineană Crimeea pe care a anexat-o în 2014.

Președintele american Joe Biden a spus că producția de uraniu îmbogățit la 60% lansată de Iran nu contribuie „deloc” la depășirea impasului în chestiunea salvării acordului nuclear din 2015, dar a adăugat că este „mulțumit” de faptul că Teheranul continuă să participe la discuțiile indirecte cu Statele Unite pentru revenirea ambelor țări la îndeplinirea angajamentelor din acord.

Biden a făcut declarația vineri, în timpul unei conferințe de presă comune, la Washington, cu premierul japonez Yoshihide Suga. El a mai spus că este „prematur” să se poată ști care va fi rezultatul discuțiilor cu iranienii, începute săptămâna trecută la Viena.

Anunțul de vineri al Teheranului despre decizia de a îmbogăți uraniu până la 60% față de nivelul de 3,75% permis de acordul din 2015 menit să-l împiedice să construiască bomba atomică survine în urma unui presupus atac asupra instalațiilor sale nucleare din Natanz pentru care dă vina pe Israel.

Din necesarul de 10 tone pe zi în acest moment în stânga Nistrului există capacitatea de a produce doar 6 tone. Cererea de oxigen a crescut considerabil din cauza formelor grave de boală.

Principalul furnizor de tuburi de oxigen este Uzina metalurgică de la Râbnița. Capacitatea obișnuită de producție este de 4 tone pe zi, cea admisibilă – de 6 tone. În ultimele zile capacitățile uzinei au fost forțate să producă aproape 10 tone de oxigen, însă aceste volume nu pot fi menținute mult timp.

În cadrul unei ședințe a Centrului de comandă pentru gestionarea pandemiei s-a menționat că un sfert din deficitul de 4 tone de oxigen pe zi poate fi produs de Centrul mamei și copilului de la Bender. Pentru restul cantității se miza pe o veche stație de producere de oxigen de la Slobozia. Aceasta a fost repusă în funcțiune după ce fusese conservată acum opt ani, însă la doar câteva zile una din pompe s-a stricat. Aceasta a fost demontată și trimisă la reparație la uzina Electromaș de la Tiraspol.

Aproape 45.500 de persoane s-au infectat în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 1032 de oameni au murit, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

Rusia a decis să expulzeze 10 diplomați americani, ca ripostă la măsura similară anunțată de Statele Unite, a anunțat vineri ministrul de externe rus Serghei Lavrov. El a mai spus că Rusia va interzice pe teritoriul ei activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane, care s-ar „amesteca direct” în treburile interne ale Rusiei. Lavrov a spus că vor urma și alte riposte la sancțiunile americane, inclusiv pe plan economic. Declarația a venit la o zi după ce președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități rusești ostile, pe care Moscova le neagă.

Premierul Aureliu Ciocoi a anunțat vineri că s-au înregistrat 689 cazuri noi din 5.700 de teste, în scădere față de zilele trecute. Sunt 16.906 pacienți îngrijiți, dintre care în spitale 3.024, în stare foarte gravă 282, iar 57 intubați. S-au înregistrat de asemenea 28 de decese noi. Numărul persoanelor care au primit prima injecție anti-Covid a ajuns 82.000, iar ambele injecții le-au făcut peste 9.000.

Vezi și: România - AstraZeneca „la liber".

Ciocoi a confirmat că R. Moldova va cumpăra peste 2 milioane de vaccinuri cu preț redus prin platforma COVAX și 700 de mii de vaccinuri rusești, dar va reduce numărul de doze cumpărate de la China. Așa a decis vineri, potrivit IPN, Comitetul național de coordonare a imunizării împotriva COVID-19. Săptămâna aceasta, autoritățile moldovene au primit „lumină verde” pentru achizițiile de la COVAX, cu 7 dolari doza, după ce primiseră de acolo doze gratuite, dar și-au luat răgaz de câteva zile ca să decidă cantitatea exactă. În decizia de vineri, Comitetul național de coordonare a imunizării a redus numărul de vaccinuri chinezești ce urmează să fie cumpărate de la 400 de mii la 100 de mii din cauza suplimentării achizițiilor din alte surse, ca și a donațiilor, de pildă, de la Federația Rusă și România. Moldova urmărește să vaccineze 70% din populație, o proporție considerată de experți suficientă pentru depășirea pandemiei.

Organizații LGBT de frunte din Europa au aplaudat o nouă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) care deschide calea recunoașterii familiilor-curcubeu în toate țările membre, chiar și în cele care nu permit căsătoriile gay. Instanța a decis că Bulgaria a violat dreptul la liberă circulație al cetățenilor UE când a refuzat să emită certificat de naștere bebelușului unui cuplu internațional de același sex. Decizia este în consonanță cu „cazul Coman”, în care CJEU a decis că România trebuie să dea drept de ședere unui american căsătorit cu un român. În prezent, doar șase țări din UE, toate est-europene, nu au căsătorie sau parteneriat gay: Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Președintele rus Vladimir Putin ia în considerare o ripostă împotriva Statelor Unite în urma noilor sancțiuni americane, a spus Kremlinul vineri, 16 aprilie, dar a adăugat că este „bine” că președintele american Joe Biden vrea dialog cu omologul său rus. Declarația purtătorului de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a venit la o zi după ce Biden a anunțat noi sancțiuni, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități rusești ostile, pe care Moscova le neagă. Peskov nu a spus când ar putea riposta Rusia, dar joi Ministerul rus de Externe spunea că ea va veni curând.

Un jurnalist de radio din Serbia se află internat la spital după a fost bătut de agresori neidentificați în orașul nordic Novi Sad, în cel mai recent atac împotriva presei din țara balcanică.

Dasko Milinovic a spus într-un tweet că a fost atacat de asemenea cu gaze lacrimogene de cei doi indivizi care au fugit de la locul faptei, în incidentul petrecut vineri devreme. Atacul a fost condamnat de prim-ministra Ana Brnabic, care l-a numit „teribil și inadmisibil” și a promis că atacatorii vor fi „aspru pedepsiți”. Serbia, care dorește să adere la Uniunea Europeană, se confruntă cu presiuni crescânde din partea blocului cu 27 de membri pentru îmbunătățirea situației presei și a siguranței reporterilor, mai ales a celor care anchetează crime și corupție. Milinovic și colegul său Mladen Urdarovic sunt moderatorii unei emisiuni de radio satirice, numită „Alarma”, la radioul lor pe net.

Kremlinul spune că președintele rus Vladimir Putin și liderul autoritar din Belarus Alexandr Lukașenka au căzut de acord să se întâlnească la Moscova luna aceasta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus vineri că cei doi lideri se vor întâlni la 22 aprilie ca să discute cooperarea dintre țările lor. „Vedeți cât de activ a fost dialogul. Vedeți de asemenea abundența de proiecte și planuri comune”, a spus Peskov. Agenția de știri din Belarus BelTa l-a citat pe Lukașenka spunându-i premierului rus Mihail Mișustin, aflat în vizită la Minsk, că se va întâlni cu Putin ca să discute „anumite probleme”. În ultimii ani, Rusia a făcut presiuni asupra Belarusului să ia măsuri pentru integrare, ca să cimenteze un acord vechi de 20 de ani de formare a unei uniune statale. Lukașenka a insistat mereu, însă, asupra apărării suveranității țării sale.

Rusia va restricționa navigația navelor străine militare și oficiale în anumite zone din Marea Neagră până în luna octombrie, a anunțat agenția RIA Novosti vineri, citând o declarație oficială a Ministerului Apărării. În declarație se spune că între 24 aprilie și 24 octombrie va fi restricționată navigația în largul extremității vestice a Crimeii, în zona litoralului sudic al peninsulei și în apropierea peninsulei Kerci. Anunțul vine pe fondul tensionării relațiilor dintre Rusia și Ucraina, de la care rușii au anexat ilegal peninsula Crimeea. În ultima vreme, Rusia a masat trupe de-a lungul granițelor de nord și de est ale Ucrainei, iar săptămâna aceasta a ținut și manevre maritime în Marea Neagră.

Președintele socialiștilor, Igor Dodon, a spus că va propune Parlamentului să adopte o hotărâre privind uzurparea Curții Constituționale în interesul președintei Maia Sandu de către judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Vorbind în emisiunea sa video săptămânală, vineri, Dodon a spus că în hotărâre se va cere demisia celor trei judecători. Avertismentul vine după ce CC a constatat joi că ar fi îndeplinite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, deschizându-i Maiei Sandu calea spre alegeri anticipate. Dodon a mai spus în emisiunea de vineri că socialiștii sunt și ei pentru alegeri anticipate, dar numai după ce Moldova va fi depășit pandemia de COVID-19.

Deputata Partidului Democrat, Ludmila Guzun a murit la 60 de ani neîmpliniți, din cauza COVID-19, vineri, 16 aprilie. Potrivit IPN, Guzun a anunțat la 7 aprilie că a fost internată la terapie intensivă, după ce fusese depistată pozitiv cu coronavirusul de tip nou. Parlamentul a transmis un mesaj de condoleanțe. Ludmila Guzun, care a fost președinta raionului Ungheni, a devenit deputat după ce a câștigat Circumscripția nr. 16 Ungheni, la alegerile din 2019. Anterior a deținut și funcția de viceprimar al orașului Ungheni, după care a fost reprezentantă în teritoriu a SA Moldtelecom.

Oficialii iranieni spun că Iranul a început îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60%, mai mare decât oricând în trecut, în ciuda discuțiilor curente dintre Teheran și puterile globale pe tema relansării acordului nuclear din 2015. Televiziunea de stat iraniană l-a citat pe spicherul parlamentar Mohammad Bagher Qalibaf cu declarația că savanții iranieni au început operațiunea de îmbogățire a uraniului la 16 aprilie după miezul nopții la uzina Natanz. Remarca a fost confirmată de Ali Akbar Salehi, șeful Organizației pentru Energie Atomică a Iranului. Anunțul aduce tensiune în negocierile Iranului cu puterile mondiale, ținute la Viena, pe tema posibilei reveniri a Statelor Unite în cadrul acordului din 2015, denunțat în 2018 de președintele republican de atunci, Donald Trump.

În România, premierul Florin Cîțu a anunțat că mai multe centre de vaccinare AstraZeneca vor fi transformate în centre de vaccinare Pfizer/BioNTec, relatează agenția Mediafax. Centre de vaccinare vor fi organizate și în interiorul unor unități economice, a mai spus Florin Cîțu. „Vom transforma centre de vaccinare AstraZeneca în centre de vaccinare Pfizer. De asemenea, vom permite operatorilor economici să aibă centre de vaccinare”, a anunțat premierul, la Cluj-Napoca.

### Vezi și... ###

Noi donații de vaccin anti Covid-19 din România

Premierul a mai vorbit despre HoReCa și despre creșterea capacității de vaccinare din România, invitându-i pe români să se vaccineze pentru a avea o vacanță normală în următoarea vară. „Am ajuns la 115.000 de doze pe zi și ne propunem ca pe 20 să avem 120.000 de doze în fiecare zi. Românii trebuie să se vaccineze dacă vor să revenim la normal, avem aceste două luni până la vacanța de vară. Am vorbit cu HoReCa care vrea să-și vaccineze personalul, este singura soluție ca să avem o vară normală”, a precizat Florin Cîțu.

### Vezi și... ###

Peste 80 000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România

Cancelarul german Angela Merkel va primi vineri o primă doză de vaccin împotriva COVID-19, a scris joi cotidianul Die Wel. Întrucât Angela Merkel are peste 60 de ani, ea se încadrează în grupa de vârstă pentru care vaccinul de la AstraZeneca este folosit în continuare în Germania.

Persoanelor de sub 60 de ani le-a fost interzis acest vaccin, dacă nu există o indicaţie specifică din partea unui medic. Germania traversează un al treilea val al pandemiei COVID-19, descris de Merkel drept „poate cel mai dur” de până acum.

La fel ca în multe alte ţări, utilizarea vaccinului de la AstraZeneca a fost mult dezbătută în Germania din cauza unei posibile legături cu formarea unor cheaguri de sânge, în cazuri rare.

### Vezi și... ###

Exces de prudență? Danemarca ar putea renunța la vaccinul AstraZeneca

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, în vârstă de 65 de ani, a primit în ziua de 1 aprilie o primă doză din vaccinul de la AstraZeneca împotriva COVID-19, în conformitate cu recenta decizie a Germaniei de a rezerva acest ser pentru persoanele de peste 60 de ani, a informat la momentul respectiv biroul preşedintelui.

Probabilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina în următoarele săptămâni este „redusă, până la medie”, a estimat joi şeful forţelor americane în Europa, generalul Tod Wolters, în timp ce Moscova a masat trupe la graniţa ucraineană, relatează France Presse, preluată de Agerpres. Întrebat de o comisie a Camerei Reprezentanţilor cu privire la recenta creştere a tensiunilor între Rusia şi Ucraina, şeful comandamentului european al armatei americane (Eucom), care comandă de asemenea forţele NATO, s-a declarat „foarte îngrijorat”.

De câteva săptămâni, ciocnirile au crescut între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, în timp ce zeci de mii de soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi în apropiere.

La Kiev, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a declarat joi că Rusia ameninţă în mod deschis Ucraina cu distrugerea. „Ei (oficialii ruşi) ameninţă deschis Ucraina cu un război şi cu distrugerea statului ucrainean”, a declarat ministrul ucrainean în timpul unei conferinţe de presă comune cu cei trei omologi din ţările baltice, veniţi la Kiev pentru a-şi exprima solidaritatea.

### Vezi și... ###

Miniștrii de externe din țările baltice care se află la Kiev și-au exprimat solidaritatea față de Ucraina

Statele Unite și aliații lor occidentali au avertizat Rusia împotriva acestor demonstraţii de forţă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îl va întâlni astăzi, vineri la Paris pe omologul său francez Emmanuel Macron. Cancelarul german Angela Merkel va participa la discuţii prin videoconferinţă. Franța și Germania sunt mediatori în așa-numitul grup de la Minsk, din care mai fac parte Ucraina și Rusia, creat în 2015 pentru a găsi o soluție pașnică crizei separatiste din estul Ucrainei.

În ajunul întrevederii, președintel Zelenski a declarat într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro că „A sosit timpul să fim invitaţi să aderăm la UE şi NATO", denunţând o „agresiune violentă" a Rusiei împotriva ţării sale.

### Vezi și... ###

Rusia vs Ucraina: cresc tensiunile în imediata apropiere a R. Moldova

Rusia, pe de altă parte, susţine că „nu ameninţă pe nimeni” şi denunţă în schimb „provocările” ucrainene. Rusia a comasat în ultimele săptămâni zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina şi în Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. Ea a afirmat că desfăşoară acolo „exerciţii militare” ca răspuns la „ameninţările” NATO, alianţă la care Kievul vrea să adere.

Guvernul României a decis să mai doneze Republicii Moldova încă 132 mii de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19. Primele vaccinuri primite de R. Moldova au fost din donația României , 21.600 de doze cu care pe 2 martie a fost demarată campania națională de vaccinare, după care au urmat alte 50.400de doze.

### Vezi și... ###

Guvernul României aprobă achiziționare a peste 4 milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer

În cursul vizitei sale la Chișinău din decembrie anul trecut, făcută imediat după inaugurarea președintei Maia Sandu, președintele României Klaus Iohannia a promis în total o donație de circa 200 de mii de vaccinuri anti Covid-19.

Joi, în R. Moldova s-au înregistrat 812 cazuri noi de infectare cu coronavirus și 27 de decese legate de Covid-19.

Curtea Constituțională a decis că există circumstanțele legale care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.

„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului – imposibilitatea formării Guvernului. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a spus președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate. Joi seară, președinta Maia Sandu a spus că va semna în curând decretul de dizolvare a Parlamentului, dar mai întâi va aștepta să vadă dacă Curtea Constituțională va lăsa sau nu în vigoare starea de urgență pe care doi deputați din partidul PAS și unul neafiliat au contestat-o în instanță.

Starea de urgență, instaurată din motive sanitare, expiră la sfârșitul lunii mai. Într-un interviu cu Europa Liberă, profesorul Alexandru Arseni a explicat că în acest moment „ultimul cuvânt îi aparține șefului statului. Dat fiind că starea de urgență expiră la 30 mai, dumneaei, prin decret, poate să spună că, de 1 iunie 2021, parlamentul este dizolvat și se numesc alegeri parlamentare anticipate.”

Fostul președinte Igor Dodon, liderul celui mai mare partid din Parlament, a calificat decizia Curții drept o încercare a președintei de a uzurpa puterea în stat prin intermediul judecătorilor de la Curtea Constituțională. Imediat după pronunțarea instanței, el a spus că această decizie este o lovitură constituțională comparabilă cu cea din 2019, când oligarhul Vlad Plahotniuc a vrut să folosească o curte loială pentru dizolvarea parlamentului și nu a reușit doar grație unei reacții dure a comunității internaționale. Ar putea urma, a mai spus Igor Dodon, ceea ce s-a întâmplat în 2019, adică vot de neîncredere și cerere de demisie.

Expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnați avertizează însă, într-un interviu cu Europa Liberă, că „socialiștii vor intra în albia încălcării Constituției și uzurpării puterii în stat” dacă nu recunosc decretul președintei de dizolvare a Parlamentului.

În ultima perioadă, dat fiind importanța avizului care urma să fie emis de Curtea Constituțională cu privire la circumstanțele de dizolvare a Parlamentului, instituția a fost supusă atacurilor din partea unor politicieni și jurnaliști. Or, atacurile la persoana judecătorilor pun în pericol poziția Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, încrederea și respectul public, a spus președinta Curții, Domnica Manole, într-un briefing susținut după emiterea hotărârii prin care au fost constatate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, informează agenția IPN.

„Pe această cale îi rog pe reprezentanții forțelor politice, dar și pe cei ai presei să nu submineze imaginea și credibilitatea judecătorilor constituționali în societate. Săptămâna trecută asemenea practici au atins un nivel îngrijorător. Uneori, chiar dacă astfel de declarații sunt retrase sau infirmate ulterior, prejudiciul adus imaginii Curții este produs, iar efectele sunt ireversibile”, a mai spus Domnica Manole.

812 cazuri noi de infectare cu Covid-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova de către autoritățile sanitare.

Din numărul total de cazuri, 14 sunt lucrători medicali: 9 sunt asistenți medicali, 5 personal personal auxiliar.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 3045 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 290 în stare extrem de gravă (52 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

In ultimele 24 de ore au fost înregistrate și 27 de decese asociate COVID-19 , numărul cazurilor letale in Moldova a ajuns la 5493.