În peste 20 de raioane nu sunt specialiști responsabili de domeniul sănătății publice, constată - într-un interviu cu Europa Liberă - Mihail Pîsla, conferențiar universitar la Școala de Sănătate publica a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”.

„În 26 de raioane, noi pur și simplu nu avem persoane cu împuterniciri legale” care ar fi putut influența deciziile autorităților locale privind protecția populației în fața pandemiei.

Embed Răspândește

Mihail Pîsla, expert în sănătate publică

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

Codul URL a fost copiat

---

Nici o sursă media

0:00 0:19:16 0:00

Link direct

• 64 kbps | MP3

Player pop-out

Mai mult, Mihail Pîsla reamintește că principala structură care ar trebui să se ocupe de estimarea pericolelor reprezentate de pandemia de coronavius dar și de elaborarea unei strategii de combatere a pandemiei, Agenția Națională pentru Sănătate Publică este din septembrie 2020 fără un director.

Nicole Furtună, ultimul director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a demisionat după scandalul provocat în septembrie anul trecut de declarația sa că „în toată lumea Covid-ul a luat viața celor care și așa erau o povară pentru ei și pentru cei din jur”.

În interviul cu Europa Liberă, specialistul în sănătate publică arată că de la reforma din 2009 -2010, care a înlocuit Serviciul de Supraveghere Sanitară Epidemiologică de Stat cu Agenția Națională de Sănătate, acest sector ar fost slăbit în opinia sa constant, mai ales prin economii și reduceri de personal. „Covidul a lovit R Moldova” într-un moment în care sistemul de sănătate publică era „extrem de anemic” din cauza „unei reforme nereușit”crede Mihail Pîsla de la Școala de Sănătate Publică a Universității de Medicină.

În jur de 50 de oameni au protestat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău împotriva restricțiilor impuse de autorități pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Potrivit presei locale, manifestanții se declarau indignați de faptul că sunt obligați să poarte mască sanitară și că li se recomandă să stea în case. Protestatarii au cerut ridicarea restricțiilor impuse cu ocazia decretării stării de urgență pentru 60 de zile, susținând că acestea ar trebui să fie numai niște „recomandări”.

### Vezi și... ###

R. Moldova: crește numărul deceselor legate de Covid-19. Intră în vigoare interdicția de circulație pe timpul nopții

Grecia a anunţat duminică prelungirea restricţiilor asupra curselor aeriene interne până la 12 aprilie şi a celor internaţionale până la 19 aprilie, în contextul creşterii în continuare a numărului de infectări cu coronavirus, transmite Reuters.

Pasagerii pentru Grecia trebuie să deţină un test PCR negativ nu mai vechi de 72 de ore şi să se supună unor teste aleatorii pentru COVID-19. Toţi călătorii străini intră în carantină timp de şapte zile.

Călătorii israelieni care au fost vaccinaţi cu ambele doze cu cel puţin două săptămâni înainte de sosire nu mai sunt obligaţi la carantină, potrivit unui acord în domeniul turismului încheiat între cele două state.

Majoritatea zborurilor spre ţări din afara UE sunt interzise, cu excepţia celor spre zece state, printre care Marea Britanie.

În aproape doi ani de zile ar putea fi terminat Studiul de Fezablitate și Proiectul tehnic pentru modernizarea liniei de tren Cluj Napoca – Suceava, care leagă Transilvania de Moldova, pe o distanță de 300 de kilometric. Compania CFR Infrastructură a scos la licitaţie proiectarea ultimilor 106 kilometri de pe linia de tren Cluj Napoca- Suceava (secțiunea Ilva Mică-Pojorâta).

Astfel, toate cele trei secţiuni ale liniei Apahida – Suceava sunt acum scoase la licitaţie, iar termenul de realizare este de 23 de luni.

Linia de tren dintre Cluj Napoca şi Suceava face legătura între două coridoare europene: „prin tronsoanele Coșlariu – Apahida și Suceava – Pașcani legătura între Coridorul Rin – Dunăre, ramura nordică (Curtici-Constanșa) și traseul fostului Coridor pan-european IX (Giurgiu-Ungheni)”, a precizat secretarul de stat în Ministerul român al Transporturilor, Adrian Covăsnianu.

Linia de tren Cluj - Suceava prezintă uzură şi degradări accentuate, instalaţiile sunt vechi, iar clădirile şi peroanele necesită lucrări de reparaţii şi modernizare, precizează publicația economedia.ro.

Se așteaptă ca după modernizare, trenurile de călători să poată merge cu o viteza de 160 de km/h, iar cele de marfă cu 120 de km/h, precizează CFR Infrastructură.

Fostul prinţ moştenitor şi frate vitreg al regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei a anunţat sâmbătă că se află „în arest la domiciliu” în palatul său din Amman, după ce a fost acuzat de armată de activităţi împotriva „securităţii regatului”.

Într-o înregistrare video transmisă postului britanic BBC de avocatul său, prinţul Hamza a afirmat că şeful de stat-major al armatei a venit la domiciliul său şi i-a spus că „nu i se permite să iasă din locuinţă”. El a negat participarea la vreun complot împotriva suveranului şi a acuzat autorităţile ţării de „corupţie" şi „incompetenţă”.

Agenţia oficială de presă Petra informase anterior că un fost consilier al regelui, Bassem Awadallah a fost reținut alături de alte câteva persoane din „motive de securitate”, în timp ce cotidianul american Washington Post a relatat despre un complot pentru răsturnarea regelui.

Doi aliaţi ai Iordaniei, Statele Unite și Arabia Saudită şi-au exprimat imediat sâmbătă sprijinul pentru regele Abdullah al II-lea.

În cadrul Uniunii Europene continuă problemele legate de distribuirea și mai ales re-distribuirea vaccinurilor anti Covid-19, achiziționate la comun. Inițial, după ce AstraZeneca a anunțat că nu poate livra câte vaccinuri fuseseră promise, Austria a condus un grup de șase țări, între care Cehia, care s-au declarat dezavantajate, cerând „recalibrarea” sistemului de distribuție.

S-a ajuns la un compromis care însă nu a satisfăcut nici Austria, nici Cehia – pentru că UE consideră că sunt alte cinci țări membre, între care Bulgaria, care au nevoie mai mare de donații. Pe acest fundal, Ungaria a anunțat sâmbătă că va dona Republicii Cehe 40.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 în prima jumătate a lunii mai.

Cehia premierului Babis este unul din aliații Ungariei în UE, țară de multe ori izolată din cauza politicilor autoritare a premierului Viktor Orban. „Republica Cehă este (printre alte ţări) într-o situaţie grea din cauza achiziţiilor defectuoase ale Comisiei Europene”, a susținut ministrul de externe ungar.

Peter Szijjarto a ținut să sublinieze, într-o postare pe Facebook, că datorită achiziţiilor prompte şi în mari cantităţi a unor vaccinuri din Rusia şi China, în completarea celor cumpărate prin mecanismul gestionat de Comisia Europeană, Ungaria se numără acum printre ţările UE cu cele mai ridicate rate de vaccinare anti-COVID-19. Ungaria a fost prima țară din UE care a achiziționat vaccinul rusesc Sputnik V după care a urmat vaccinul chinezesc anti Covid-19.

Din cei circa 10 milioane de cetăţeni ungari, până în prezent aproape 22% au primit prima doză de vaccin și aproape 9% ambele doze.

Germania şi Franţa, mediatori în conflictul din estul Ucrainei, au lansat sâmbătă un apel la „reţinere" şi „reducerea tensiunilor”, declarându-se „preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului”.

Reafirmându-şi „sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", diplomaţiile celor două ţări s-au arătat „preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului, în contextul în care situaţia din estul Ucrainei s-a stabilizat din iulie 2020”, potrivit unui comunicat comun.

În ultimele zile, responsabili ucraineni şi americani şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sosirea a mii de soldaţi şi echipamente ruseşti la frontiera ruso-ucraineană.

Preşedintele american, Joe Biden, a promis Kievului un sprijin „neclintit" în faţa „agresiunii Rusiei", acuzată că sprijină active milițiile separatist din estul Ucrainei deși Moscova respinge orice amestec.

Armata rusă anunțase vineri manevre militare destinate să simuleze apărarea împotriva unui atac cu drone într-o regiune din apropierea Ucrainei.

În estul separatist al Ucrainei, ciocnirile s-au înmulţit din ianuarie între milițiile pro-ruse şi forţele ucrainene, fiecare parte respingând responsabilitatea pentru acestea.

În numai trei luni, 20 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, faţă de 50 pe parcursul anului trecut.

Ucraina se confruntă în acest moment cu o rată înaltă de mortalitate legată de Covid-19, zilnic numărul deceselor depășește 400. Se aplică deja măsuri sanitare restrictive, care diferă însă de la regiune, la regiune: în aproape tot vestul țării și la Kiev, nu sunt deschise decât magazinele care vând produse „esențiale”, școlile sunt închise și va fi restricționat transportul în comun.

Campania de vaccinare înaintează de asemenea încet: de la o lună de cânt au sosit primle vaccinuri anti Covid-19 AstraZeneca, produse în India și procurate direct de guvernul ucrainean, au fost vaccinate sub 250 de mii de persoane, la o populație totală de peste 40 de milioane. În Ucraina, prin decizia Parlamentului, este interzis importul vaccinurilor din Rusia.

Ucraina are puține vaccinuri la dispoziție, dar și scepticismul ucrainenilor este foarte pronunțat: potrivit unor sondaje recente, aproape 50% declară că nu s-ar vaccina chiar dacă li s-ar oferi posibilitatea.

În R. Moldova, rata deceselor legate de Covid-19 rămâne ridicată: sâmbătă s-au înregistrat din nou alte 44 de decese, între care și un cadru medical. S-au înregistrat și peste 1.200 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, bilanțul ajungând acum la aproape 235 de mii.

De la 1 aprilie s-a instituit starea de urgență pentru 60 de zile, iar din 3 aprilie interdicția de circulație pe timpul nopții la Chișinău și Bălți. Autoritățile locale din ambele orașe au decis însă că vor fi premise plimbările prin parcuri și alte spații verzi, atâta timp cât nu este înghesuială, iar oamenii păstrează distanța socială.

Pe de altă parte, Comisia pentru Situații Excepționale din Bălți a impus deja restricții mai severe decât cele la nivel național, între altele activitatea magazinelor alimentare, inclusiv a celor din cadrul stațiilor PECO, este permisă numai între orele 6 dimineața și 22.00.

În Bulgaria au loc duminică alegeri generale, iar potrivit sondajelor de opinie, partidul de guvernământ GHERB, de centru dreapta, al premierului Boico Borisov, conduce cu câteva puncte în fața rivalilor socialiști.

În cele mai recente sondaje de opinie, GHERB este cotat cu 23% din intențiile de vot, o scădere de 10% față de alegerile din 2017. Partidul GHERB (sau Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) este urmat de socialiști cu 19,8%.

Socialiștii, foștii comuniști, ar putea suferi cele mai mari pierderi pentru ca au un electorat rural și în vârstă, cel mai periclitat de actuala pandemie de coronavirs, care ar putea să rămână acasă. În Bulgaria nu se poate vota anticipat sau prin corespondență.

Este de așteptat ca viitorul Parlament să fie mai fragmentat, ceea ce va complica misiunea premierului Borisov de a crea o coaliție majoritară.

Nu este sigur că cele două mici partide naționaliste, aflate acum la guvernare alături de GHERB, dar care candidează separat, vor avea suficiente voturi pentru a continua această alianță.

Totodată au apărut partide noi care speră la votul bulgarilor dezamăgiți de actuala guvernare și de ineficiența în lupta cu corupția. Cel mai remarcat este partidul „Și un alt popor” (Ima Takuv Narod) creat de un cunoscut actor, cântăreț și moderator de televiziune, Slavi Trifonov, un partid anti-sistem. Potrivit sondajelor, ar putea deveni a treia forță în noul Parlament și implicit un partener inconturnabil pentru o viitoare coaliție.

Paștele este sărbătorit astăzi, duminică 4 aprilie, în lumea catolică și protestantă.

În predica de Paște, Papa Francis a lansat un apel ca toată lumea să aibă acces egal a îngrijire și vaccinuri, un element „esențial” în lupta cu pandemia de coronavirus. Totodată a reamintit că cei săraci și bătrâni sunt si cei mai loviți acum de consecințele pandemiei. Slujba s-a încheiat cu tradiționalul mesaj pascal „Urbi et Orbi”, pentru care însă Papa nu a ieșit în balconul Vaticanului, cum este tradiția.

Ca și la slujba de sâmbătă seară, și duminică, la Sfânta Liturghie nu au participat decât 200 de persoane iar Piața din fața catedralei Sfântul Petru era goală.

Papa Francisc i-a îndemnat pe credincioși la slujba oficiată la Vatican sâmbătă seara să nu își piardă speranța „în aceste luni întunecoase de pandemie.

Vaticanul și întreaga Italie sunt în lockdown pe perioada sărbătorilor de Paști în scopul de a limita răspîndirea pandemiei de coronavirus.

Este și motivul pentru care sâmbătă seară, slujba de la Sfântul Petru a început cu două ore mai devreme decât de obicei, astfel încât participanții să poată ajunge acasă înainte de ora 22.00.

La Chișinău, președinta Maia Sandu a adresat un mesaj persoanelor care celebrează astăzi Paștele catolic. Aceasta le-a dorit multă sănătate, putere și speranță.

„Vreau să le doresc tuturor concetățenilor noștri, pentru care astăzi este Duminica Învierii, multă sănătate, putere și speranță. Sănătate pentru a rezista în aceste vremuri grele. Putere pentru a o lua de la capăt. Speranță pentru a crede în viitor și în mai bine”, a declarat Maia Sandu.

Organizația Mondială a Sănătății a criticat „ritmul inacceptabil de lent” al campaniilor de vaccinare în Europa, atrăgând atenția că, în acest moment, situația epidemiologică este mai gravă decât cu câteva luni în urmă.

Pe perioada Sărbătorilor de Paști, în majoritatea țărilor europene s-au instituit restricții sanitare drastice, tocmai pentru a limita răspândirea rapidă a noului covonavirus.

### Vezi și... ###

Din Germania în Portugalia: restricții sanitare de Paști

„Trebuie să mărim producția de vaccinuri anti-Covid-19, să debirocratizăm sistemul de administrare a vaccinurilor și să folosim fiecare doză de vaccin din stoc”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, citat de BBC.

O referire la schimbarea repetată a recomandărilor privind utilizarea vaccinului AstraZeneca, dar și la problemele birocratice întâmpinate, de exemplu, de medicii de familie din Germania, care încă mai așteaptă vaccinurile pe care să le administreze în cabinetele private.

### Vezi și... ###

Solidaritate: cinci state UE vor primi donații de vaccinuri de la alte țări membre

Săptămâna trecută, potrivit OMS, în Europa s-au înregistrat un milion 600 de mii de noi infectări cu coronavirus și aproape 24 de mii de decese legate de Covid-19. Numai 10% din populația de aproape 900 de milioane a fost vaccinată cu prima doză.

OMS a avertizat că există pericolul unei creșteri serioase a numărului de noi cazuri, ca urmare a călătoriilor și festivităților de familie prilejuite de Pași, Pesach și Ramadan.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că nu va desfășura concursurile pentru suplinirea a câte cinci funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău și la Curtea Supremă de Justiție la reuniunea de săptămâna viitoare, așa cum a fost anunțat anterior pentru că acestea nu s-ar putea desfășura fără prezența fizică a candidaților. Data desfășurării acestora va fi comunicată ulterior, informează Bizlaw.md. La Curtea Constituțională urmează de asemenea să fie numit un nou judecător din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Preşedintele american Joe Biden s-a declarat „profund îndurerat” după atacul de vineri de la Capitoliu, soldat cu moartea unui polițist. La Casa Albă, steagurile au fost coborâte în bernă.

Vineri, un bărbat a intrat cu un automobil în doi polițiști la bariera din apropiere de intrarea nordică a complexului, după care s-a repezit la ei cu un cuțit. Atacatorul a fost ucis de forțele de ordine. Unul din polițiști a decedat la spital din cauza rănilor.

Complexul a fost închis, iar personalul a fost instruit să rămână înăuntru și să nu se apropie de uși și de ferestre.

Se pare că nu este vorba de un atac terorist, dar ar putea fi fost inspirat de incidentele violente din 6 ianuarie, când sute de simpatizanți ai președintelui Trump au luat cu asalt clădirea Congresului, încercând să oprească procesul de confirmare a victoriei democratului Joe Biden în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.

De atunci, Capitoliul este păzit de poliție și Garda Națională, dar în ultimul timp se discuta despre o relaxare a măsurilor de securitate pentru a redeschide „clădirea poporului” – cum este numită clădirea Capitoliului – pentru toată lumea.

Secretarul de stat american Antony Blinken a pledat vineri, într-un dialog cu omologul său israelian Gabi Ashkenazi, cauza palestinielor, cărora ar trebui să li se acorde drepturi egale cu cele ale israelienilor, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.

Secretarul de stat a subliniat convingerea acestui executiv că israelienii şi palestinienii ar trebui să se bucure de un grad egal de libertate, securitate, prosperitate şi democraţie", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, după o conversaţie telefonică între Blinken şi Ashkenazi.

Administraţia Biden a reînceput să acorde ajutoare și palestinielor, nu numai Israelului, o practică întreruptă în timpul administrației Trump care a dus a politică puternic pro-israeliană.
„Secretarul de stat a reiterat sprijinul puternic al Statelor Unite pentru Israel şi securitatea sa", a adăugat însă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Noua administrație americană nu a revenit asupra deciziei fostului președinte Trump de a recunoaște Ierusalimului drept capitală a Israelului, dar pledează din nou deschis pentru „soluţia celor două state", în mare parte abandonată de fostul executiv republican.

Administraţia Biden consideră totodată Cisiordania drept un teritoriu ocupat, apreciind că extinderea coloniilor israeliene în regiune „agravează tensiunile" şi „contravin eforturilor de promovare a unei soluţii negociate cu două state" a declarat joi Ned Price.

Administrația americană a preşedintelui Joe Biden a ridicat vineri sancţiunile împotriva judecătorilor şi a personalului Curţii Penale Internaţionale (CPI) impuse de fostul președinte Donald Trump. Statele Unite nu participă la CPI.

### Vezi și... ###

SUA contestă autoritatea CPI asupra teritoriilor israeliene ocupate

Sancțiunile fuseseră impuse după ce procuroarea CPI Fatou Bensouda anunțase că va investiga posibile crime de război comise de militari americani în Afganistan.

Vineri, secretarul de stat american Antony Blinken preciza, într-un comunicat, că Statele Unite continuă să se opună dorinţei Curţii de a efectua investigaţii pe tema Afganistanului sau a Israelului, dar a adăugat că Washingtonul doreşte să abordeze aceste cazuri mai degrabă „prin dialog cu toţi actorii procesului în legătură cu CPI, decât prin impunerea de sancţiuni''.

Decizia administrației Biden a fost salutată de Curtea Penală Internațională, care – tot printr-un comunicat – a precizat că se află în mijlocul unui amplu proces de revizuire a Statutului de la Roma, documentul din 1998 care stă la baza CPI.

Procuroarea CPI, Fatou Bensouda îşi încheie mandatul în iunie şi va fi înlocuită de avocatul britanic specializat în drepturile omului, Karim Khan.

Președintele Maia Sandu a avut vineri o întrevedere cu ambasadorul UE, Peter Michalko, la care a discutat despre posibilitatea ca R. Moldova să cumpere loturi suplimentare de vaccin de la statele europene care au un exces de vaccinuri anti-Covid-19. „Sper că vom identifica asemenea oportunități, iar guvernul va face demersurile corespunzătoare pentru obținerea vaccinului pentru cetățenii noștri”, a spus Maia Sandu, potrivit unui comunicat al Președinției.

Până acum, R. Moldova a primit vaccinuri AstaZeneca și Pfizer/BioNTech donate de România și prin platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății, iar campania de vaccinare a demarat pe 2 martie. Pe lângă angajații din sistemul sanitar, recent a început la Chișinău și vaccinarea cadrelor didactice, în speranța că astfel va putea fi reluat învățământul în clase, cu prezență fizică.

### Vezi și... ###

Igor Dodon ar vrea să se cumpere jumătate de milion de vaccinuri din Rusia

În Franța, de la orele 19.00 este interzisă circulația pe o rază mai mare de 10 kilometri de la domiciliu. Se fac excepții pentru cazuri urgente, care trebuie însă documentate.

Belgia a impus restricții severe pentru călătoriile peste graniță, sunt premise însă călătoriile în țară. În Spania este de asemenea în vigoare o interdicție de circulație pe timpul nopții, regulile diferă însă de la regiune la regiune. Sunt interzise însă călătoriile între regini, ceea ce-i frustrează pe mulți spanioli care, de exemplu, nu pot ajunge în Mallorca în vacanța de Paște, spre deosebire de turiștii străini.

În Portugalia se poate intra numai cu un test PCR negativ, iar carantina de 14 zile este obligatorie pentru cei care vin din țări cu o incidentă mai mare de 500 de cazuri de Covid-19 la 100 de mii de locuitori.

În Germania, de asemenea, se poate intra numai cu un test negativ PCR , iar de Paște se pot întâlni numai cinci persoane mature din două case. Sunt descurajate și vacanțele în Germania, hotelurile și restaurantele rămân închise.

Și Italia rămâne în lockdown național pe timpul sărbătorilor de Paște, sunt interzise călătoriile în afara localităților de reședință sau a regiunilor, dar sunt premise călătoriile în străinătate, ceea ce a provocat un exod de turiști italieni spre alte țări. Dar oricine se întoarce dintr-o țară UE, până pe 6 aprilie, trebuie să intre în carantină cinci zile, după care să facă un test de Covid-19. Restricțiile sunt relativ mai ușoare decât anul trecut, când de Paște lumea a fost obligată să stea acasă.

Cele mai drastice reguli de carantină pentru turiști/ străini sunt în vigoare acum în Irlanda: 12 zile de carantină obligatorie la hotel pentru cetățenii din 32 de țări catalogate drept „cu risc epidemiologic ridicat”, la care se vor mai adăuga 26 de țări din 6 aprilie.

Numărul deceselor legate de Covid-19 rămâne ridicat în R. Moldova: sâmbătă, 2 aprilie, s-au înregistrat încă 45 de decese, bilanțul fiind acum de 5.048. S-au înregistrat și alte 1.380 cazuri noi de infectare cu Covid-19 la un număr total de teste de 5.864 – ceea ce înseamnă că unul din patru testați a fost depistat pozitiv.

### Vezi și... ###

Maia Sandu pentru G4media.ro: starea de urgență e planificată pentru a amâna dizolvarea legislativului

Bilanțul cazurilor de Covid-19 a ajuns la peste 230 de mii.

De astăzi, sâmbătă, 3 aprilie, la Chișinău și Bălți intră în vigoare interdicția de circulație pe timpul nopții între orele 23.00 și 5 dimineața, o măsură mult mai relaxată decât în alte țări europene, care încearcă să limiteze o creștere necontrolată a contaminărilor, cu ocazia Paștelui catolic/ protestant și a vacanțelor școlare.

Primarul general al capitalei, Ion Ceban, a anunțat însă că va cere o derogare de la deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale care să permit chișinăuenilor să se plimbe în parcuri, scuaruri și fâșiile forestiere din capitală. Cu respectarea restricțiilor sanitare, în grupuri mici și fără a provoca aglomerări.

Pe de altă parte, ministrul de interne Pavel Voicu a anunțat vineri că aproximativ 16 mii de polițiști vor asigura respectarea restricțiilor sanitare impuse în timpul stării de urgență, relatează agenția INFOTAG. „Dacă va fi necesar, vom solicita asistența Armatei Naționale pentru întărirea patrulelor, care vor controla respectarea recomandărilor privind situația de urgență în stațiile de transport, în parcuri și piețe, în curțile caselor de locuit", a mai spus ministrul de interne.

Poliția de la Capitoliu, sediul Congresului american din Washington, a anunțat că un un bărbat a intrat cu un automobil în doi polițiști la bariera dn apropiere de intrarea nordică a complexului, după care s-a repezit la ei cu un cuțit. Atacatorul a fost ucis de forțele de ordine. Unul din polițiști a decedat la spital din din cauza rănilor.

Complexul a fost închis, iar personalul a fost instruit să rămână înăuntru și să nu se apropie de uși și de ferestre.

Un martor ocular a postat pe rețelele de socializare imagini de la fața locului, care par arăta cum i se acordă prim ajutor unei persoane pe drumul ce duce la Capitoliu.

Congresul e în vacanță, iar președintele Joe Biden se află la Camp David.

„R. Moldova are nevoie urgentă de ieșirea din criza sanitară și economică, de acțiuni reale împotriva hoților și curățarea instituțiilor de clanuri corupte și de crearea unor relații strânse cu partenerii internaționali, cu țările vecine, cooperare care să ne ajute să ne dezvoltăm și modernizăm”, a afirmat președinta Maia Sandu în raportul său la 100 de zile de activitate, intitulat „3 priorități, 44 de acțiuni îndeplinite”, prezentat vineri.

„Am spus că voi munci pe aceste trei direcții în campania electorală și din prima zi de la intrarea în exercițiul funcției de președinte am depus eforturi pentru a scoate țara noastră din criză, din izolare și din corupție”, a afirmat în raportul său șefa statului moldovean, adăugând că a reușit să redeschidă și să intensifice cooperarea cu cei mai importanți parteneri internaționali și să obțină un „sprijin imens” pentru Republica Moldova.

„Este nevoie de multă muncă și de eforturi conjugate din partea mai multor instituții pentru a realiza modernizarea Republicii Moldova – de un guvern stabil și profesionist, de o majoritate de deputați responsabili, de o procuratură funcțională, de instituții de drept eficiente și independente. Președinția a pornit pe această cale – a dezvoltării și a bunăstării”, se mai spune în raportul președintei Maia Sandu la 100 de zile de mandat.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru G4media.ro că România și alți parteneri ai Chișinăului vor ajuta la reformarea și curățarea serviciilor secrete de peste Prut, pentru că există mari vulnerabilități în interiorul lor din cauza corupției, dar nu numai. Maia Sandu a subliniat că aceste servicii trebuie să lucreze pentru R.Moldova, și ele trebuie reformate pentru că „e greu să spunem cine pentru cine lucrează”.

Întrebată cum afectează starea de urgență agenda anticipatelor, Maia Sandu a spus că starea de urgență e planificată de cei care au instituit-o pentru a amâna dizolvarea legislativului. „Vrem să vedem ce presupune această stare de urgență, dacă e sau nu nevoie de ea. E nevoie de măsuri care să oprească pandemia, e nevoie să scadă presiunea asupra spitalelor”, a adăugat Maia Sandu. Domnia sa a precizat că în funcție de măsurile luate de guvern și de evoluția indicatorilor sanitari, va lua decizia dacă și când să conteste această stare de urgență, în cazul că se va dovedi o decizie falsă.

Joi seara, premierul interimar Anataliu Ciocoi a anunțat mai multe restricții pe durata stării de urgență, între care interzicerea circulației între orele 23:00 - 5 dimineața la Bălți și Chișinău, suspendarea activității agenților economici care încalcă măsurile sanitare, și regim special de muncă în instituții și întreprinderi.

ACTUALIZAT: Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american Ned Price a anunțat vineri că Statele Unite au acceptat să aibă convorbiri cu partenerii lor europeni, ruși și chinezi legate de problemele privind reîntoarcerea Americii la acordul nuclear încheiat cu Iranul în 2015. „Sîntem abia la început și nu anticipăm progrese imediate, pentru că ne așteaptă discuții dificile, dar credem că e un sănătos pas înainte”, se spune în declarația lui Ned Price citată de Reuters.

Ea vine după ce s-a anunțat că reprezentanții țărilor semnatare ale acordului nuclear iranian se vor întîlni în 6 aprilie la Viena.

Decizia a fost luată vineri la o întîlnire virtuală în care s-a discutat posibila revenire a Statelor Unite în acest acord, întâlnire la care au luat parte repezentanții Chinei, Franței, Germaniei, Rusiei, Marii Britanii și Iranului.

Decizia a fost salutată de Washington, care a spus că e pregătit să întreprindă „pași mutuali” pentru a reveni în acordul semnat în 2015, ce prevede relaxarea sancțiunilor internaționale impuse Teheranului în schimbul reducerii programului nuclear iranian, despre care Iranul spune că e are scopuri strict civile.

Administrația Trump a decis în 2018 retragerea unilaterală a Statelor Unite din acest acord, și a reimpus sancțiuni economice dure împotriva Iranului.

Președintele Statelor Unite Joe Biden a semnalat că țara sa s-ar putea reîntoarce în acord, dar administrația sa insistă că Iranul trebuie mai întîi să revină la respectarea angajamentelor sale nucleare, majoritatea suspendate după ce Donald Trump a reimpus sancțiunile.

Numărul persoanelor vaccinate anti-COVID-19 în Statele Unite se apropie de 100 de milioane, în timp ce autoritățile medicale continuă să avertizeze asupra creșterii numărului de infectări datorate variantelor noi ale coronavirusului și redeschiderii economiei. Mai mult de 99 de milioane 600 de mii de persoane, 30 la sută din populația Statelor Unite, au primit cel puțin o doză de vaccin anti-coronavirus, potrivit datelor furnizate de Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor. Alte aproximatoiv 56 de milioane de oameni au primit ambele doze.

La preluarea mandatului său la Casa Albă, președintele Joe Biden a stabilit obiectivul inițial de vaccinare a o sută de milioane de americani în primele 100 de zile ale mandatului său. Noul obiectiv este acum ca numărul celor vaccinați să fie de două sute de mii.

O altă veste bună este că firma americană Pfizer și partenera sa germană BioNech au anunțat o eficacitate de 91% împotriva bolii simptomatice a vaccinulului lor, adăugând că vaccinul previne cu succes formele severe ale bolii la sașe luni după administrarea ambelor doze.

Mai multe organizații pentru drepturile omului din Rusia au condamnat participarea acestei țări la comiterea de abuzuri în Siria, inclusiv prin bombardarea de ținte civile. Acuzația apare într-un raport de 198 de pagini, primul asemenea raport asupra conflictului din Siria alcătuit de organizații rusești, între care și Centrul pentru drepturile omului Memorial.

Raportul conține mai mult de 150 de interviuri cu martori oculari și supraviețuitori aflați acum în Rusia, Liban, Iordania, Turcia, Germania, Belgia și alte țări.

„Concentrându-ne pe situația acestor civili, am ajuns la concluzia că cea mai mare responsabilitate pentru viitorul Siriei o au toate statele participante la conflict, Rusia cel mai mult între ele”, se spune în raport, care adaugă că majoritatea covârșitoare a celor intervievați nu văd Rusia ca pe un salvator, ci ca pe o forță străină distructivă, a cărei intervenție militară și politică a ajutat la consolidarea poziției „criminalului de război” care le conduce țara, cum e numit în declarațiile citate liderul sirian Bahar al-Assad.

Documentul cere autorităților de la Moscova să efectueze anchete independente asupra bombardamentelor rusești din Siria și să plătească compensații victimelor.