Premierul interimar și ministru de externe Aureliu Ciocoi a declarat că R. Moldova nu putea accepta „condiționalitățile politice” atașate de România în noiembrie 2020 la acordul de creditare de 100 de milioane de euro, chiar dacă erau identice cu cele din Acordul de Asociere cu UE, pentru că „am fi deschis cutia Pandorei”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Ciocoi argumentează că imediat Rusia sau Ucraina sau alte țări ar fi putut pretinde și ele la includerea de condiții politice: „Niciun acord bilateral pe care-l are R.Moldova cu oricare stat din această lume nu prevede condiționalități, mai ales de ordin politic. Noi acceptăm condiționalități când suntem pe cale de a semna acorduri, bunăoară, când e cazul, cu UE.

La sfârșitul lunii martie, Ministerul de Externe de la Bucureșt informa că a expirat acordul privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova în 2010, din care mai rămăseseră 60 de milioane . Banii nu au fost „valorificați” pentru că guvernul Chicu a refuzat să semneze cel de-al șaselea Protocol Adițional, propus de România în noiembrie 2020.

Ca reacție, Președinta Maia Sandu a anunțat că va relua negocierile cu România „pentru un nou program de asistență în speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și altele destinate oamenilor”.

Agenția Europeană a Medicamentelor a anunțat că trombozele apărute după administrarea vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca sînt un „foarte rar efect secundar” al imunizării cu acest ser.

Comisia de siguranță a Agenției de la Amsterdam a precizat într-o declarație miercuri că beneficiile serului Astra Zeneca depășesc considerabil riscurile administrării lui.

Într-un interviu publicat marți de cotidianul italian€ Il Messagero, coordonatorul strategiei de vaccinări de la Agenția Europeană a Medicamentelor, Marco Cavaleri, a firmase că există o legătură între AstraZencca și tromboze, dar că nu este cunoscută cauza acestei reacții.

Organizația non-profit Expert Forum (EFOR) de la București a solicitat Guvernului României să sprijine vaccinarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova, nu numai a acelora care dețin și cetățenia română.

Într-o scrisoare adresată premierului Florin Cîţu, vicepremierului Dan Barna, ministrului de externe Bogdan Aurescu, și ministrului sănătății Vlad Voiculescu, EFOR se declară preocupat de soarta locuitorilor Republicii Moldova care nu au cetăţenie română, dar sunt în contact apropiat cu cei care au această cetățenie, fiind adesea membri ai aceleiaşi familii.

„(...) Se crează astfel un clivaj artificial în accesul la vaccin (...) între persoane care îşi duc traiul împreună. EFOR a lansat și o petiție privind accesul tuturor cetățenilor moldoveni la platforma de vaccinare românească. Petiția poate fi semnată pe site-ul organizației la adresa expertforum.ro.

Președinta Curții Constituționale de la Chișinău neagă că decizia Curții privind dizolvarea Parlamentului ar fi fost deja luată. Într-un comunicat oficial, Domnica Manole dezminte aceste informații, pe care le califică drept calomniatoare.

Domnia sa mai afirmă că e judecător independent și că nu au fost făcute asupra ei nu au fost făcute presiuni în legătură cu Avizul ce uremază să fie pronunțat. În încheierea comunicatului de miercuri, Domnica Manole își manifestă „dezaprobarea privind metodele incorecte și manipulatoare pe care le utilizează unii reprezentanți ai presei online”.

Un portal din Republica Moldova a anunțat ieri „pe surse” că decizia privind stabilirea circumstanțelor dizolvării Parlamentului a fost deja luată ca urmare a unor presiuni asupra președintei Curții din partea președintei Maia Sandu și a ambasadorului Statelor Unite la Chișinău. Derek Hogan. Nici Președinția și nici misiunea diplomatică americană nu au comentat informația respectivă.

Curtea Constituțională a anunțat miercuri că va lua în dezbatere în 15 aprilie sesizarea președintei Maia Sandu privind constatarea condițiilor pentru dizolvarea Parlamentului.

Statele Unite şi-au exprimat miercuri „îngrijorarea" în legătură cu informaţiile despre deteriorarea stării de sănătate a opozantului rus Alexei Navalnîi, în prezent încarcerat. după o condamnare la doi ani și jumătate închisoare.

„Suntem îngrijoraţi de informaţiile potrivit cărora starea de sănătate a lui Navalnîi s-a deteriorat", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, adăugând că Washingtonul consideră încarcerarea lui Navalnîi drept „motivată politic şi o nedreptate flagrantă".

Zilele trecute, Alexei Navalnîi a fost mutat la dispensarul penitenicarului unde e închis, după ce a fost diagnosticat cu tuse severă și temperatură. Miercuri, un prim test coronavirus aplicat opozanului rus a avut rezultat negativ, a anunțat avocata lui Navalnîi , Olga Mihailova, care a precizat că lui Navalnîi i s-a făcut un al doilea test, al cărui rezultat nu e încă cunoscut.

Mihailova a mai declarant că starea sănătății lui Navalnîi, care mai suferă de dureri acute de spate și merge greu, se deteriorează continuu, din cauza condițiilor din colonia penitenciară.

Marți, medicul personal al lui Navalnîi și șefa Alianței Medicilor din Rusia Anastasia Vasilieva a cerut permisiunea să-l consulte pe opozantul rus, dar a fost refuzată și după aceea arestată, împreună cu alți nouă susținători ai lui Navalnîi. Principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin este încarcerat la Colonia penitenciară nr 2, din regiunea Vladimirov, vestită pentru condițiile de deosebit de grele impuse deținuților.

Alexei Navalnîi a intrat în greva foamei cerînd condții mai bune de detenție și tratament medical adecvat. Avocații lui spun că după ce a fost închis luna trecută el a slăbit 13 kilograme, între care 5 le-a pierdut în ultima săptămână.

Peste 100 de medici din stânga Nistrului sunt vaccinați pe parcursul zilei de miercuri cu vaccinul Pfizer transmis marți de Chişinău regiunii transnistrene. Cele 942 de doze de Pfizer vor fi administrate personalului medical din prima linie, din secțiile de reanimare și terapie intensivă.

Administrația de la Tiraspol evită în continuare să spună că vaccinul care ajunge în regiune face parte din donațiile primite de Republica Moldova. Chişinăul transmite 10 la sută din donațiile de medicamente și echipamente medicale, inclusiv cele venite pe linia NATO, regiunii transnistrene. Tiraspolul însă prezintă în presă aceste donații ca venind direct din partea Organizației Mondiale a Sănătății.

În schimb, la Tiraspol se vorbește mult despre promisiunea Rusiei de a dona vaccin Sputnik V. Promisiunea a fost făcută încă la începutul anului și repetată constant de liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Acesta a declarat săptămâna trecută, după ce s-a întâlnit la Moscova cu Dmitri Kozak, că în următoarele două luni în regiune vor veni 62 de mii de doze de vaccin. Promisiunea nu au fost însă confirmate publici de niciun oficial rus.

Vaccinarea a început în regiunea transnistreană la începutul săptămânii trecute, după ce vaccinul AstraZeneca donat de România a fost ținut în depozite mai bine de trei săptămâni. Într-o săptămână au fost vaccinate însă doar 240 de persoane.

Șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, spune că mulți medici ezită să se vaccineze cu AstraZeneca și Pfizer pentru că știu că există promisiunea că în regiunea transnistreană va veni vaccinul rusesc Sputnik V despre care mass media din Federaţia Rusă spune că este mai eficient.

Luni Tiraspolul anunța că spitalele din regiune sunt pline în proporție de 92 la sută. Aproape 43 de mii de persoane s-au infectat în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 954 de oameni au murit, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.

La întrevederea avută marți cu președintele turc Recep Erdogan, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel și-au exprimat speranța că relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia se vor întări, insistînd însă că asta va depinde de îmbunătățirea situației drepturilor omului și a respectării statului de drept din această țară.

Von der Leyen și Michel au mai spus că o altă condiție pentru îmbunătțăirea relațiilor este crearea unui „mediu clar și sigur” pentru Cipru și Grecia, membre ale Uniunii Europene. Președinta executivului european i-a cerut lui Erdogan ca țara sa să revină în Convenția pentru drepturile femeilor.

Cei doi înalți demnitari europeni s-au declarat îngrijorați și de limitarea libertății de expresie și de atacurile la adresa partidelor politice și a presei.

Întrevederea de marți vine în urma pașilor conciliatorii făcuți de șeful statului turc, după creșterea tensiunilor anul trecut în urma deciziei autorităților de la Ankara de a nu-i mai opri pe migranți să ajungă în Grecia, și după o misiunea de explorare minieră efectuată de Turcia în ape teritoriale revendicate de Grecia și Cipru.

Întrevederea a avut însă și un moment jenant, când Ursula Van der Leyen, singura femeie din încăpere, a fost tratată nepoliticos: Charles Michel și Recep Erdogan au ocupat principalele două scaune din camera de protocol, ei fiindu-i rezervată o sofa lăturalnică.

Președintele Iranului Hassan Rohani și-a exprimat speranța în renașterea acordului nuclear iranian din 2015, după o primă zi de discuții indirecte la Viena între reprezentanți americani și iranieni cu privire la posibila reîntoarcere a Statelor Unite în acest acord.

Americanii și iranienii s-au contrazis public cu privire la ordinea posibilelor concesii legate de sancțiunile impuse de America și de activitățile nucleare iraniene înaintea ajungerii la un nou acord. „Statele Unite spun că vor să revină în acord, să vedem cît de serioase sînt”, a spus președintele iranian într-o declarație oficială dată publicității în 7 aprilie.

Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american Ned Price a spus după prim aazi de discuții din 6 aprilie că Washigtonul vede în negocierile din capitala austriacă un pas constructiv și binevenit, chiar dacă părțile nu se întîlnesc direct.

Mai mulți diplomați europeni mediază discuțiile indirecte între oficialitățile americane și iraniene, ale căror delegații sînt cazate în două hoteluri învecinate din Viena.

Administrația Trump a decis în 2018 retragerea unilaterală a Statelor Unite din acest acord, și a reimpus sancțiuni economice dure împotriva Iranului.

Președintele Statelor Unite Joe Biden a semnalat că țara sa s-ar putea reîntoarce în acord, dar administrația sa insistă că Iranul trebuie mai întîi să revină la respectarea angajamentelor sale nucleare, majoritatea suspendate după ce Donald Trump a reimpus sancțiunile.

Europa Liberă: S-au făcut auzite declarații precum că guvernul ar trebui să se împrumute de la Banca Națională și imediat au urmat și critici. Ideea venea de la fostul președinte, liderul socialiștilor, Igor Dodon, și, iată, Expert-Grup spune că creditarea directă a guvernului de către BNM este ilegală și aduce după sine riscuri și consecințe destul de grave. Aveți intenția să vă împrumutați de la Banca Națională, ați accepta un asemenea scenariu?

Aureliu Ciocoi: „Nu cred că este cazul. Banca Națională a R. Moldova este un organ independent, care trebuie să vegheze asupra stabilității financiare a țării și nu cred că este cazul, inclusiv, prin dreptul delegat de Comisiei pentru Situații Excepționale să abuzăm în sensul împrumuturilor din rezervele Băncii Naționale a R. Moldova. Am văzut și eu foarte multe opinii. Da, există riscul să stimulăm atât inflația, cât și alte efecte negative pe piața financiară din R. Moldova. Prin urmare nu cred că este cazul să atentăm la rezervele Băncii Naționale a R. Moldova.”

Europa Liberă: Astăzi ne puteți spune foarte clar: a ratat – și de ce a ratat – R. Moldova cele 68 de milioane de euro din împrumutul de 100 de milioane de euro din partea României?

Aureliu Ciocoi: „Din cauza incertitudinii politice din R. Moldova, ăsta e răspunsul franc și absolut corect.”

Europa Liberă: A fost aici fostul premier, Ion Chicu, și el ne-a spus că ar fi fost propus de partea moldoveană un articol adițional, nr. 6, îmi pare, așa zicea el, după cele cinci care au fost din 2010.

Aureliu Ciocoi: „Cunosc subiectul acesta în cele mai mici detalii, pentru că, dacă vă amintiți, mai sunt și ministru interimar de externe...”

Europa Liberă: Nu ne amintim, dar știm exact.

Aureliu Ciocoi: „Acordul acesta interguvernamental între R. Moldova și România a fost semnat în 2010, termenul căruia a expirat acuma, în martie, 29 martie 2021. Ca să fie prelungit, urma să semnăm Protocolul 6, adițional, al acordului respectiv. Prin urmare, s-a convenit în 2018 asupra unui text al Protocolului, care a fost negociat, a fost parafat, pagină cu pagină, și, mai mult decât atât, în 2018, dacă nu mă înșel, a fost emisă și o hotărâre de guvern, care permitea inițierea negocierilor și semnarea acestui Protocol 6, adițional, la Acordul moldo-român privind cele 100 de milioane de euro, donație din partea României. După care a urmat o pauză inexplicabilă. Toate tentativele Ministerului de Externe și Integrare Europeană (MAEIE) al R. Moldova...”

Europa Liberă: Deci pauza a fost luată de partea română?

Aureliu Ciocoi: „Păi, dar altfel cum interpretăm faptul că toate inițiativele Chișinăului rămâneau fără răspuns din partea Bucureștiului?”

Europa Liberă: Și mai departe?

Aureliu Ciocoi: „După care, absolut neașteptat, în a doua jumătate a lui noiembrie 2020, ocolind MAEIE, direct la Ministerul Agriculturii a fost transmis un proiect nou al Protocolului 6.”

Europa Liberă: Care includea condiționalități noi?

Aureliu Ciocoi: „Care includea, surprinzător, șapte condiționalități politice.”

Europa Liberă: Și cum v-ați explicat acest lucru? Partea română zice că acele condiționalități sunt incluse în Acordul de Asociere pe care-l are R. Moldova cu UE.

Aureliu Ciocoi: „Exact. Aici e marea diferență, de care încercăm să-i convingem pe colegii noștri de la București. Niciun acord bilateral pe care-l are R.Moldova cu oricare stat din această lume nu prevede condiționalități, mai ales de ordin politic. Noi acceptăm condiționalități când suntem pe cale de a semna acorduri, bunăoară, când e cazul, cu UE. Deci, Acordul de Asociere, e adevărat, conține o serie de condiționalități pe care R.Moldova trebuie să le realizeze, în situația în care dorește să se apropie rapid de standardele și de nivelul de viață care este în UE.

Și acceptarea unor astfel de condiționalități într-un acord bilateral deschide cutia Pandorei, creând un precedent foarte periculos. Vă imaginați că am fi semnat un astfel de act cu România? Imediat, Federația Rusă ar fi spus: păi, domnilor, ați semnat ceva similar cu România, haideți și cu noi să semnăm niște acte, în care și noi să vă propunem anumite condiționalități! Sau alte state. Sau Ucraina, bunăoară, sau Ungaria etc.

Între timp, a survenit demisia guvernului Chicu și acest guvern a căzut în putere, fiind cu calificativul interimar sau în exercițiu, lucru care-i interzice, de altfel, să semneze acorduri internaționale. Și ați văzut și decizia, opinia Curții Constituționale.”

Europa Liberă: Da.

Aureliu Ciocoi: „În situația asta, am venit cu câteva propuneri, câteva alternative față de colegii noștri din Ministerul Afacerilor Externe al României, în care le-am propus: haideți să scoatem condiționalitățile acestea din protocol, să le facem ca declarații politice a șefilor de stat. O declarație politică a șefilor de stat, prin care ei, ambii, sau, cel puțin, șeful nostru de stat, președinta R. Moldova, din numele statului, își asumă angajamentul de a respecta aceste condiționalități.

Noi, însă, semnăm acest act fără condiționalități, așa cum întocmai corespunde acelui document deja convenit între ambele părți în 2018 și având hotărârea de guvern care ne permitea să semnăm un document de genul acesta. Nu s-a acceptat.

După care am mers la altă opțiune, am zis haideți să aprobăm măcar un articol, un unic articol, prin care ambele state își reconfirmă disponibilitatea de a prelungi valabilitatea acestui acord până la instituirea unui guvern cu mandat deplin, care deja va semna protocolul acesta, în funcție de cum vor derula negocierile bilaterale. A fost un du-te – vino foarte inexplicabil pentru noi, în ceea ce privește soarta Protocolului 6. Dar, mă rog, avem la ora actuală încetarea de facto a valabilității acordului moldo-român privind cele o sută de milioane de euro, dintre care au mai rămas, într-adevăr, peste 60 de milioane să fie alocate R. Moldova. Sper foarte mult ca odată cu instituirea unui guvern cu mandat deplin să se reia cât mai curând posibil revenirea la semnarea unui nou acord, pentru că din moment ce a expirat acest acord.”

Europa Liberă: Dar a urmat o declarație a Maiei Sandu în care președintă a spus că nu sunt ratate aceste 68 de milioane de euro din partea României, că ele oricum vor fi renegociate.

Aureliu Ciocoi: „Da, urmează să negociem un nou acord, să fie semnat și acești bani să-și facă efectul în R. Moldova.”

Europa Liberă: Să vorbim și despre cazul judecătorului ucrainean răpit. Ministerul de Interne a spus până unde a ajuns cu ancheta, SIS a venit cu o reacție, dar foarte mulți spun că observă că, atât politicienii de dreapta, cât și cei de stânga, cei din opoziție, cât și cei de la putere sunt revoltați și îngrijorați de răpirea ziua în amiaza mare a unui cetățean ucrainean la Chișinău, cu o posibilă participare a diplomaților și a serviciilor secrete. Ei împărtășesc o poziție comună, politicienii dintr-o tabără și alta, nu și o parte din responsabilitate. Dacă toată lumea e nemulțumită de ceea ce se întâmplă pe marginea acestui caz, întrebarea e cine conduce R.Moldova?

Aureliu Ciocoi: „Întrebarea mea e cine a săvârșit acest act.”

Europa Liberă: Și răspunsul Dvs. care e?

Aureliu Ciocoi: „Nu se cunoaște. Eu vreau să văd dovezi foarte clare, cine anume a fost făptașul? Pentru că până la ora actuală eu nu văd dovezi concludente care ar arăta spre o direcție sau spre alta.”

Europa Liberă: Păi, se zice că transportul în care s-ar fi aflat presupusul judecător ucrainean ar fi aparținut chiar misiunii diplomatice ucrainene la Chișinău.

Aureliu Ciocoi: „Dar ce se întâmplă în cazul care bietul diplomat ucrainean care a mers la Kiev solicitând permisiunea centralei de la Kiev să meargă într-o vacanță de week-end acasă, la familia lui, mult timp înainte, nu avea nimic în portbagaj, iar Ceaus a fost scos, probabil, pe altă ușiță și nu se știe unde. Deci, întrebarea numărul unu pe care eu mi-o pun, logic: unde se află Ceauș la ora actuală?”

Europa Liberă: Au apărut zvonuri că ar fi putut să se afle și în România.

Aureliu Ciocoi: „Nu se știe.”

Europa Liberă:Dar ce cunoașteți Dvs.?

Aureliu Ciocoi: „Nimic. Cunosc și eu exact ce cunoaște opinia publică și de aceea îmi apar foarte multe semne de întrebare, ce a fost asta? Ce este asta, în general?”

Europa Liberă: E pusă în joc securitatea statului R. Moldova?

Aureliu Ciocoi: „E pusă în joc securitatea statului R. Moldova, dar e foarte dificil de a identifica dovezi concludente. Haideți să vedem cum decurge ancheta. Am înțeles că este arestată o persoană care a asigurat echipei respective transportul auto, mai multe mașini.”

Europa Liberă: Așa a anunțat ministrul de interne în exercițiu.

Aureliu Ciocoi: „Urmează să inițiem discuții cu statele vecine, care, prezumtiv, deocamdată, aparent, ar putea să fie beneficiarii acestui rapt în plină stradă. Să vedem atent, să analizăm toate dovezile, să dialogăm deschis și precaut cu autoritățile, în cazul de față ale Ucrainei, să vedem.”

Europa Liberă: Dar Dvs. nu ați avut un dialog pe subiectul acesta cu colegii Dvs. de la Kiev?

Aureliu Ciocoi: „Oficial, nu. Dar suntem, neoficial, într-un dialog și așteptăm să vedem care este poziția dumnealor. Eu foarte tare mă tem că s-ar putea să fim împinși pe niște piste false.”

Europa Liberă: Care ar însemna ce?

Aureliu Ciocoi: „Mai mult nu vreau să comentez. De aceea spun, trebuie să fim foarte atenți.”

Europa Liberă: Dle premier, dacă nu va fi clară finalitatea acestui caz, oricum o să planeze umbra norilor negri asupra statului R. Moldova.

Aureliu Ciocoi: „Eu pot să vă spun un lucru: serviciile speciale, indiferent ale cărui stat, dacă statul respectiv sau interesul național al statului respectiv presupune un astfel de rapt în alt stat, el se face. Amintiți-vă cum a fost adus Smirnov în portbagajul mașinii din Ucraina în R. Moldova.”

Europa Liberă: Era anul 1992.

Aureliu Ciocoi: „Așa. Sunt în istorie mii de cazuri de acest gen. Dacă s-a făcut de către serviciile speciale fără să fie anunțate serviciile noastre speciale, avem o problemă. Dacă s-a făcut pe lângă serviciile speciale, atunci este cu totul altă mâncare de pește. Pentru că este vorba de o grupare criminală și asta deja nu implică negocierile între autorități, dar implică implicarea urgentă a tuturor organelor de forță de a identifica gruparea criminală, a o destructura și a identifica locul aflării victimei. La ora actuală, pe mine mă interesează unde este Ceauș.”

Europa Liberă: Și nimeni nu știe?

Aureliu Ciocoi: „Și nimeni nu știe. Deja asta e un mare semn de întrebare. Pentru că dacă ar fi fost oficial, operațiunea respectivă, coordonată etc., credeți-mă că Ceauș ar fi apărut peste 24 sau, maximum, peste 48 de ore. Public. Undeva. Nimic! Și atunci eu mă întreb dacă dânsul este, în general, încă în viață. Doamne ferește, desigur.”

Europa Liberă: Dar el ceruse azil politic de ani buni în urmă.

Aureliu Ciocoi: „Din 2018, dacă nu mă înșel.”

Europa Liberă: Dacă nu mai devreme. Și?

Aureliu Ciocoi: „S-a examinat, s-a amânat. Până la urmă, știți că era pe ultima sută de metri la o instanță de judecată din RM.”

Europa Liberă: Exact.

Aureliu Ciocoi: „Azilul politic i s-a refuzat, rămânea ca instanța să se pronunțe...”

Europa Liberă:...dacă rămâne în vigoare această decizie...

Aureliu Ciocoi: „...referitor la extrădarea lui în Ucraina. Și aici iarăși e un lucru care mă pune în gardă...”

Europa Liberă: Poate afecta relația bilaterală?

Aureliu Ciocoi: „Aici mă pune în gardă exact elementul acesta, pentru că instanța urma să decidă în două săptămâni, dacă nu mă înșel, referitor la extrădarea lui Ceaus în Ucraina și atunci mă întreb care ar fi fost interesul prezumtiv al unor anumite servicii speciale să-l răpească în plină stradă, ziua în amiază mare, așteptând două săptămâni, având decizia absolut legală la mână, fiind extrădat fostului judecător Ceauș înapoi autorităților ucrainene. Adică sunt foarte multe chestii care nu se leagă una cu alta.”

Europa Liberă: Acest caz ar putea să se răsfrângă asupra cooperării moldo-ucrainene?

Aureliu Ciocoi: „Râmâne să clarificăm până la urmă ce s-a întâmplat în realitate și dacă nu sunt implicate serviciile ucrainene în acest fapt, atunci nu există motive de a afirma că s-ar putea să dăuneze relațiilor bilaterale.”

Europa Liberă: Revenim a problemele interne. Majorarea prețurilor, tarifelor dă mari bătăi de cap cetățeanului simplu. Pentru că salariile nu cresc atât de vertiginos, în comparație cu prețurile și tarifele. Ce ne puteți spune? De la scumpirea carburanților la tarife și așa mai departe. Și la produse.

Aureliu Ciocoi: „Păi, haideți să începem de la aceea că prețurile au reacție în lanț, în funcție de prețul stabilit la carburanți și resursa energetică. ”

Europa Liberă: Alexandru Slusari spune că piața petrolieră din R. Moldova este dominată de abuzuri și înțelegeri de cartel.

Aureliu Ciocoi: „N-aș exclude. Există ANRE, un organ care doar reglementează piața, nu controlează piața.”

Europa Liberă: Mai există și Consiliul Concurenței.

Aureliu Ciocoi: „Exact, există și Consiliul Concurenței. Din păcate, denumirea oficială a țării noastre, consfințită în Constituție, este Republica Moldova și nicidecum Catar sau Arabia Saudită.”

Europa Liberă: Unde se extrag carburanți?

Aureliu Ciocoi: „Noi suntem condamnați să importăm carburanți. Important carburanții, noi îi achiziționăm la prețurile de pe piața mondială, care este una foarte volatilă, prețurile fluctuand de la cota maximă la cota minimă. Anul trecut a fost o scădere fenomenală a prețurilor.”

Europa Liberă: dar pe piața mondială scad prețurile, iar în R. Moldova cresc.

Aureliu Ciocoi: „Iată aici trebuie să între organele de control, care trebuie să coreleze la ce preț a fost achiziționat lotul, pentru că se aduce pe loturi, benzina motorina etc. la ce preț a fost achiziționat lotul respectiv și importat în R. Moldova și depozitat în depozite. Respectiv, reieșind din astea, se stabilește prețul la pompă. Evident că există interesul oricărui om de afaceri să câștige la maxim, dacă are posibilitatea să păcălească organele de control, o face cu mare drag pentru că suntem în Moldova, nu? Și aici este și rolul Consiliului Concurenței să vegheze dacă există înțelegeri de cartel sau nu.

După mine, ar exista, pentru că eu deseori m-am prins la faptul că atunci când se mărește prețul la pompă, nu știu cum se întâmplă că se mărește brusc, concomitent, la toate stațiile PECO, indiferent cum se numesc ele.”

Europa Liberă: Absolut. Între importatori există o înțelegere?

Aureliu Ciocoi: „S-ar putea. La cât de tupeiști sunt băieții aceștia, vorbește și faptul că nici măcar unul din ei nu s-a gândit să facă o diferență de unu-doi bănuți la litru, cel puțin să nu bată la ochi că e același preț la toate benzinăriile din țară. Lucru revoltător pentru toată lumea care gândește și vede este clar că înțelegerea de cartel este în capul mesei.”

Europa Liberă: Dar despre majorările de tarife ce le puteți spune cetățenilor?

Aureliu Ciocoi: „Păi, majorările la tarife derivă din prețurile la carburanți. De aceea spuneam că e o reacție în lanț.”

Europa Liberă: Și atunci aceste zvonuri că ar putea să crească tariful la energia electrică?

Aureliu Ciocoi: „Nu, cu energia electrică e puțin alt altfel. Anul curent a fost primul an când noi, implementând Pachetul III Energetic al Comunității Energetice Europene, am legalizat definitiv achiziția de curent electric.”

Europa Liberă: Dar Pachetul III Energetic a fost total implementat?

Aureliu Ciocoi: „Nu rămâne doar sectorul de gaze naturale să fie adus în concordanță cu cerințele Pachetului III Energetic. Deci, în conformitate cu Pachetul III Energetic al Comunității Energetice Europene, piața de energie din R. Moldova este totalmente liberalizată. Acum fiecare operator este în drept să achiziționeze sau să propună prețul pe care-l consideră și este o piață concurențială, începând cu acest an. Ceea ce s-a și întâmplat. Pe parcursul lunii martie, în R. Moldova, prin licitațiile acestea de vânzare sau de ofertare a curentului electric pentru R. Moldova pentru diferiți operatori, inclusiv privați, semiprivați etc.”

Europa Liberă: Da, dar văzut că...

Aureliu Ciocoi: „ANRE a constatat că prețul de achiziție a curentului electric care a fost stabilit a crescut cu 10 la sută. Acest 10 la sută din prețul de achiziție nu se va răsfrânge finalmente asupra consumatorului final, pentru că există o marjă care amortizează aceste 10 procente pe tot lanțul, până a ajunge la consumatorul final. Cel puțin, așa mi-au explicat colegii de la ANRE, asigurându-mă că prețul final, la consumator, nu va suferi în urma acestor achiziții.”

Europa Liberă: R. Moldova va continua să gumpere energie electrică de la Cuciurgan?

Aureliu Ciocoi: „Cum să cumpere energie electrică de la Cuciurgan? Cuciurganul e amplasat pe teritoriul R. Moldova. Dar cumpără de acolo.”

Europa Liberă: Cumpără de acolo. și am înțeles că câștigă de fiecare dată licitația unul și același agent.

Aureliu Ciocoi: „Șmecheria este următoarea: Cuciurganul produce curent electric având un sinecost zero. De aceea ei ard gazul și nu-l achită. Nu-l achită și, respectiv, Gazpromul o plasează pe umerii noștri, acumulând datoria generală pentru consumul de gaze în R. Moldova.”

Europa Liberă: Și asta trebuie să vă pună în gardă

Aureliu Ciocoi: „De aceea ei au marjă de joc foarte mare în stabilirea prețului la energia electrică pe care nu o are niciun operator, niciun cumpărător din întreaga regiune. Nicăieri în lume n-o să găsiți o asemenea modalitate fantastică de a câștiga bani din nimic. Acuma rămâne ca cumpărătorul să decidă dacă vrea să cumpere curent electric de la un producător nu foarte corect, din punctul de vedere al regulilor pieței. Sau să achite un pic mai scump, dar să fie sigur că este un vânzător onest, corect.”

Europa Liberă: Dar există alternativă?

Aureliu Ciocoi: „Există alternative, pentru că la licitațiile care s-au făcut pe parcursul lunii martie au participat și operatori din Ucraina, bunăoară.”

Europa Liberă: Da, dar vedeți că de fiecare dată lasă cu câțiva cenți mai puțin și ei câștigă.

Aureliu Ciocoi: „Eu despre ce vorbesc? Ei pot lăsa marja de joc foarte mare. Pentru ei nu este dureros dacă coboară prețul de ordinul 0, 003 eurocenți/kWt, lucru pe care niciun alt producător nu și-l poate permite, pentru că ei au costuri, sinecost etc., etc.. și atunci nimeni nu poate oferi un preț care să fie în detrimentul sinecostului producției energiei electrice.”

Europa Liberă: Dar R.Moldova în negocierile cu Gazpromul nu poate să-i atenționeze și să le spună cât timp Cuciurganul ar mai putea folosi gazul pe nimic?

Aureliu Ciocoi: „Noi permanent vorbim despre acest lucru și în permanență reiterăm că noi nu recunoaștem deja aproape 7 miliarde dolari, cât s-a acumulat datoria pentru gaze. Noi considerăm că acești bani constituie subsidierea regiunii transnistrene de către Federația Rusă. Pentru că, în realitate, ce se întâmplă? Ei primesc gazul Gazpromului, contabilizat la intrarea în R. Moldova ca un gaz intrat pe teritoriul R. Moldova, îl consumă și, cel mai interesant, consumatorii locali din regiunea transnistreană achită gazul respectiv în bugetul regiunii transnistrene.”

Europa Liberă: Dar datoria către Gazprom se formează?

Aureliu Ciocoi: „Nu. Dar bugetul regiunii transnistrene nu transferă acești bani către Gazprom. Ei îi folosesc pentru cheltuielile sau necesitățile interne. Asta se numește subsidiere, o formă de subsidiere a regiunii transnistrene. Respectiv, poziția noastră foarte principială este că noi nu recunoaștem această sumă drept datoria R. Moldova față de Gazprom, ci o interpretăm ca o sumă subsidiată de Federația Rusă către regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dvs. știți opinia experților buni cunoscători ai dosarului transnistrean că, dacă R. Moldova nu ar cumpăra gazul de la Cuciurgan, această regiune demult ar fi fost readusă în componența R. Moldova?

Aureliu Ciocoi: „Întrebarea mea e de ce timp de 30 de ani nu s-a interconectat cu România rețelele electrice ale R. Moldova? De ce nu s-au investit bani în modernizarea interconexiunii și cu Ucraina, dar am preferat să rămânem ostaticii centralei de la Cuciurgan și să ne punem permanent această întrebare. întrebarea mea este către cei care au fost la guvernare în această țară din 1991 încoace. De ce abia acuma noi suntem nevoiți să aprobăm hotărârile de guvern? Apropo, în acest guvern aflat în exercițiu noi am aprobat prin ianuarie-februarie o hotărîre de guvern prin care am ... procedura de naționalizare (etatizare) a loturilor de pământ pe care va merge magistrala Vulcănești-Isaccea. Și urmează să adoptăm alte acte normative la nivelul guvernului, prin care să asigurăm urgentarea acestui proces.

Pentru noi este o prioritate națională absolută să ne diversificăm, să ne conectăm și să ne diversificăm sursele R. Moldova. Altceva: de ce până acuma nu s-au construit alte centrale electrice? De ce până acuma n-au venit investitorii mari care să vină să construiască centrale electrice mari în R. Moldova, din resurse alternative, același gaz, același...”

Europa Liberă: Dar Dvs. nu știți de ce nu vin asemenea investitori în R. Moldova?

Aureliu Ciocoi: „Cât am fost ambasador al R. Moldova în Republica Chineză, au fost foarte multe mari companii de stat chinezești care au manifestat interes să vină în R. Moldova să construiască centrale electrice aici, oferind sursă autohtonă de curent electric pentru RM. Nu știu cum s-a întâmplat că guvernanții de atunci nu au atras mare atenție la aceste oferte și la aceste șanse unice, de altfel.”

Europa Liberă: Ar fi mult să discutăm la acest subiect, pentru că atunci când deschizi parantezele apar încă multe-multe...

Aureliu Ciocoi: „Și erau condiții foarte bune, ei propuneau să facă societăți mixte moldo-chinezești, în care partea moldovenească să dețină 49 la sută din capital, 51 – compania de stat din RPC. Partea chineză își asumă partea întreagă de construcție a centralei electrice și cu capacitate foarte mare.”

Europa Liberă: Doar partea chineză a venit cu asemenea oferte?

Aureliu Ciocoi: „Au fost și alte oferte, dar probabil nu au fost suficiente cifrele desenate pe hârtie, pentru off-shore-uri, sau ofertanții n-au dorit să transfere sumele respective în anumite off-shore-uri. Nu știu. Până la urmă, e o enigmă. Dar 30 de ani nu s-a făcut nimic la acest capitol.”

Europa Liberă: Mulți acreditează ideea că ați putea să intrați în istoria Moldovei ca cel mai longeviv premier ad-interim.

Aureliu Ciocoi: „Din păcate, pentru țară.”

Europa Liberă: Alexandru Slusari zice că el ar vrea ca „toată lumea să conștientizeze ce fel de cabinet de miniștri interimar va avea R.Moldova până, cel puțin, la alegerile parlamentare anticipate, fără miniștrii finanțelor, economiei și sănătății, cu un prim-ministru care ar scrie mâine cerere de demisie, dacă nu ar fi ținut de mâini de către Igor Dodon și Maia Sandu”. Este adevărat că vă țin de mâini doi politicieni?

Aureliu Ciocoi: „Nu, mă țin de mâini necesitatea acestei țări de a o menține pe un curs sănătos, neadmițând rapturi, furturi și alte șușanele, în așa fel încât să-i pot transmite cheia de la birou următorului prim-ministru cu mandat deplin și să pot ieși cu capul sus din biroul de prim-ministru sau din biroul de ministru de externe.”

Europa Liberă: Dle premier, ținând cont de câte scheme ar exista în R. Moldova, dacă e să credem acestor lucruri, cel mai probabil se fac presiuni enorme și asupra Dvs.

Aureliu Ciocoi: „Nu este ușor. Recunosc că e un lucru care consumă enorm și sănătate, și nervi, și stres, dar dacă am acceptat să preiau funcția de prim-ministru interimar în acest guvern, repet, guvern demis, pentru că R. Moldova, începând cu 23 decembrie 2020, nu are guvern.”

Europa Liberă: Așa e. De când și-a prezentat demisia dl Chicu.

Aureliu Ciocoi: „Și, apropo, Constituția R. Moldova tocmai de aia și limitează mandatul unui guvern aflat în demisie, pentru a determina cât mai repede politicul să identifice cât mai repede posibil o soluție politică pentru a învesti un guvern cu mandat deplin.”

Europa Liberă: Dar v-ați împăcat cu gândul că veți duce acest interimat până la aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate?

Aureliu Ciocoi: „Niciodată nu m-am gândit că acest interimat ar putea să dureze mai mult de trei luni.”

Europa Liberă: Și el ar putea să dureze mai mult de un an.

Aureliu Ciocoi: „Repet, din nefericire. Doamne ferește dacă mai mult de un an! Doamne ferește dacă mai mult de șase-șapte luni! R. Moldova are nevoie de un guvern cu mandat deplin, indiferent de circumstanțele în care va fi numit acest guvern, fie că în urma unor alegeri parlamentare anticipate sau fie în urma unor negocieri politice în urma unor negocieri politice în interiorul parlamentului.”

Europa Liberă: Mai e posibil acest lucru, dacă Înalta Curte anunță verdictul, explicându-i Maiei Sandu dacă s-au întrunit toate condițiile pentru dizolvarea actualului parlament?

Aureliu Ciocoi: „Ați văzut că Curtea Constituțională a fixat data de 15 aprilie pentru a-și da verdictul. Să vedem, așteptăm data de 15 aprilie și atunci, în funcție de decizia Înaltei Curți, va fi clar cum va proceda politicul moldovenesc în continuare.”

Europa Liberă: Dar este adevărat că pe timpul stării de urgență nu puteți depune mandatul?

Aureliu Ciocoi: „Este adevărat.”

Europa Liberă: Iar după asta rămâne la discreția Dvs.?

Aureliu Ciocoi: „Dacă depun mandatul înainte de termen, ar însemna că dau bir cu fugiții și atunci ce o să spună lumea, că nu s-a isprăvit, s-a temut? Dacă am intrat în horă, trebuie să dansez până la capăt. Dar, repet, păcat, că nu este un lucru benefic pentru R. Moldova să continuăm cu un guvern interimar, în lipsa unor pârghii și a posibilității de a contracta asistență financiară externă, atât de necesară pentru asigurarea dezvoltării R. Moldova!”

Europa Liberă: Dar ca să fie ridicată starea de urgență, ar trebui, iarăși, guvernul să meargă în parlament.

Aureliu Ciocoi: „Înainte de termen – da. Sau oricare poate veni, conform legislației.”

Europa Liberă: Poate fi și o inițiativă din partea deputaților?

Aureliu Ciocoi: „Bine, dacă la inițiativa unor deputați s-a instituit starea de urgență, tot așa, la inițiativa altor deputați, ar putea fi sistată starea de urgență. Sau poate fi la inițiativa președintelui R. Moldova.”

Europa Liberă: Și dna Sandu poate?

Aureliu Ciocoi: „Evident. Instituirea stării de urgență se poate face la cererea guvernului cu mandat deplin sau a președintelui țării.”

Europa Liberă: Dar unii spun că nu ați ascultat-o pe Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate, când ea a cerut ca în două-trei săptămâni să propuneți cum vedeți Dvs. această stare de urgență, dar ați acceptat, se zice, atunci când a venit din partea dlui Dodon.

Aureliu Ciocoi: „Eu am venit în parlament având un singur scop, să asigur diminuarea extinderii pandemiei în R. Moldova. ceilalți factori politici nu mă interesează.”

Europa Liberă: A fost după ședința CSS. Nu ați reacționat?

Aureliu Ciocoi: „Am avut discuții la guvern, am avut discuții pe fiecare punct din recomandarea formulată în urma deciziei CSS din 13 martie a.c. Țin să menționez, cu titlu separat, că se și lucrează în continuare la cancelaria de stat, la guvern, pentru a cere acțiuni necesare în vederea combaterii extinderii pandemiei. A lucrat o echipă extinsă, în cooperare, inclusiv, cu colegii din președinția R. Moldova, din mediul societății civile. Așteptăm să avem rezultatul și, imediat cum vom avea rezultatul, vom încerca să aplicăm ceea ce poate fi aplicat, inclusiv în starea asta de stare de urgență. În ceea ce privește formularea recomandată, de a examina posibilitatea examinată posibilitatea venirii cu acțiuni concrete, iarăși, guvernul ăsta, fiind unul în demisie, nu poate veni în fața parlamentului cerând instituirea stării de urgență.”

Europa Liberă: Dar atunci, dacă i-ați fi propus acele acțiuni președintei, poate că venea președinta, că ea are dreptul.

Aureliu Ciocoi: „S-ar putea. Dar vedeți cum e, vine Ciocoi dintr-o parte, îi vin toate pietrele în cap. Vine Ciocoi din altă parte – oricum, pietrele sar în capul lui Ciocoi. Ciocoi acum e un fel de țap ispășitor, fiind în situația de a-și asuma toate problemele acestui stat, indiferent din care direcție vin pietrele.”

Europa Liberă: Dar așa se și zice, că, din moment ce nimeni nu-și asumă responsabilitatea, premierul interimar Aureliu Ciocoi ar putea să fie țapul ispășitor al tuturor disputelor politicienilor care există între o tabără și alta din R. Moldova.

Aureliu Ciocoi: „Da, exact, pentru că Ciocoi este o figură foarte comodă, fiind în poziția de prim-ministru interimar în această țară și care stă cu mâinile întinse să mai prindă pietrele fierbinți din focul politic din R. Moldova.”

Europa Liberă: Înseamnă că aveți imunitate dacă rezistați?

Aureliu Ciocoi: „Da. Nu știu cât mai rezist, dacă sincer.”

Europa Liberă: Dar cam cât ați putea să rezistați?

Aureliu Ciocoi: „Politic corect ar fi să spun că atâta timp cât va fi nevoie. Pur omenește, mi-aș dori cât mai repede să se termine această incertitudine politică, ca și R. Moldova să intre pe făgașul dezvoltării normale. Pentru că noi avem nevoie de dezvoltare, și una foarte rapidă.”

Deputatul neafiliat Octavian Țîcu a anunțat miercuri, 7 aprilie, că sesizează Curtea Constituțională (CC) pentru a verifica constituționalitatea Hotărârii Guvernului în exercițiu privind propunerea de instituire a stării de urgență, dar și a Hotărârii Parlamentului din 31 martie prin care a fost aprobată declararea stării de urgență în R. Moldova pentru următoarele 60 de zile. Țicu argumentează că este „ o șmecherie politică” pentru că „nu există nicio măsură urgentă care urmează a fi luată de Guvern, de către CSE, fapt care contravine explicit art. 72 din Constituției, dar și art. 13 din Legea din 2004 privind regimul stării de urgență, asediu și război. (…) Această stare de urgență a eșuat. Creează un precedent foarte periculos” a mai declarant Țîcu, citata de Ziarul de Gardă.

Marți seară, premierul interimar Aureliu Ciocoi declara Europei Libere că starea de urgență a fost instituită în primul rând pentru „a-i acorda acestui guvern interimar care nu are mandat suficient pentru a gestiona la modul corespunzător treburile curente în Republica Moldova să aibă pârghii adiționale pentru a întreprinde anumite acțiuni care sunt absolut necesare.”

El a mai spus că se așteaptă la contestații , dar „ important este pentru sănătatea societății să întreprindem acțiunile necesare pentru a diminua la maximum contactele interumane.”

Context în care a menționat din nou posibilitatea unui lockdown, dacă situația epidemiologică se înrăutățește.

Rectorul Universității de Mine de la Sankt Petersburg, Vladimir Litvinenko, fostul conducător al tezei de doctorat a președintelui Vladimir Putin, este cel mai recent miliardar rus de pe lista revistei americane Forbes. Averea lui Litvinenko este estimată la 1,5 miliarde de dolari, rectorul universității având 21% din acțiunile companiei petrochimice PhosAgro, producătoare de fosfați și îngrășăminte chimice.

Livinenko a devenit rector în 1994 și a condus trei campanii electorale pentru Putin la Sankt Petersburg.

Putin și-a dat doctoratul cu Litvinenko în 1997. În 2006, experții Institutului Brookings din Washington au ajuns la concluzia că 16 din cele 20 de pagini cheie ale tezei de doctorat erau copiate în întregime sau parțial dintr-un studiu american, scris de doi profesori de la Universitatea din Pittsburgh în 1979. Volumul fusese tradus în rusă în 1982.

În același an, Litvinenko declara, într-un interviu, că „nu are nici un dubiu” că Putin și-a scris singur lucrarea de doctorat.

În 2018 însă, într-un interviu cu redacția în limba rusă a postului nostru de radio (Svoboda), fiica lui Litvinenko susținea că tatăl este cel care a scris teza după ce devenise rectorul universității cu ajutorul lui Putin.

Ministerul Sănătății de la Chișinău a venit cu precizări privind categoriile care pot fi vaccinate în faza a doua a campaniei de imunizare, decizia fiind la latitudinea medicului de familie.

„Selectarea persoanelor eligibile pentru vaccinare se realizează de către medicul de familie, după evaluarea listei persoanelor aflate la evidență și în funcție de disponibilitatea dozelor de vaccin” se arată în declarația Ministerului Sănătății. Prioritate au persoanele care: au patologii de fond, precum boli cardio-vasculare cronice, arterioscleroză vasculară, hipertensiune arterială, boli bronho-pulmonare cronice, boli cerebro-vasculare cronice, boli renale cronice, diabet zaharat, boală renală cronică la dializă, obezitate, deficiențe imune severe, tumori maligne precum și persoanele care au peste 60 ani”.

Etapa a doua de vaccinare a fost lansată deja pe 31 martie, prima etapă, începută pe 2 martie fiind rezervată pentru angajații din sistemul sanitar.

Între timp s-a format și o comisiei specială care să analizeze abuzurile comise la vaccinarea mai ales cu produsul de la Pfizer-BioNTech. Ninel Revenco, șefa campaniei de vaccinare estima marți că ar fi vorba de circa 400 de persoane care au fost vaccinate „peste rând”, în timp ce președinta Maia Sandu vorbise săptămâna trecută de mai bine de 700 de astfel de cazuri.

Până marți, 6 aprilie, fuseseră imunizate, cu o singură doză, peste 50 de mii de persoane, ceea ce constituie 1,5% din populația generală. Cele mai multe vaccinuri disponbile în R. Moldova sunt cele produse de AstraZeneca, venite prin donații din partea României și prin platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății.

La nivel global s-a trecut de 3 milioane de decese legate de Covid-19, potrivit statisticilor agenției Reuters iar numărul de noi infecții crește rapid, acum mai ales în Brazilia și India, unde se constată rsăpîndirea rapidă a noilor tulpini, mult mai contagioase. Potrivit Reuters, s-a ajuns la 2 milioane de decese în decursul primului an de pandemiei, al treilea milion s-a „adăugat” în puțin peste trei luni.

Brazilia este acum țara cu cea mai mare rată a mortalității legată de Covid-19 din lume. India pe de altă parte a devenit a două țară din lume, după Statele Unite, care a trecut de 100 de mii de noi infectări într-o singură zi, și asta s-a întâmplat luni, 5 aprilie 2021.

În Statele Unite, președintele Joe Biden a anunțat între timp că de pe 19 aprilie, toți adulții vor putea fi vaccinați, o devansarea cu două săptămâni a datei pentru începutul „vaccinării pentru toată lumea”.

Biden s-a declarat optimist că se va atinge ținta de 200 de milioane de doze distribuite în primele 100 de zile ale administrației sale, dar a atras atenția că americanii „nu au ajuns la capătul tunelului”, noile tulpini se răspândesc repede, spitalele încep să fie din nou pline.

Secretarul de stat american Antony Blinken s-a declarat îngrijorat de tentativa Rusiei de a închide și reduce la tăcere emisiunile în limba rusă ale postului nostru de radio, Radio Svoboda, invocând legea „agenților străini”. Blinken a făcut aceste aprecieri în cadrul întrevederii cu noua președintă în exercițiu a Agenției americane pentru media internaționale (USAGM sau US Agency for Global Media) Kelu Chao, cu care a discutat „rolul vital ale presei libere și independente în apărarea și promovarea principiilor democratice în lume”, a anunțat Departamentul de stat.

Agenția rusă pentru controlul mass-media, Roskomnadzor, a impus redacției în limba rusă, radio Svoboda, amenzi repetate care se ridică acum la peste un milion de dolari pentru mai bine de 400 de încălcări ale prevederilor restrictive din legea agenților străini.

Adoptată inițial în 2012, controversata lege a agenților străini s-a extins de la organizații neguvernamentale, care primesc finanțare din afara granițelor, la organizații media și jurnaliștii lor. În 2017, radio Svoboda, programele de televiziunea Current Time (realizate împreună cu Vocea Americii) și programele regionale în rusă ale postului nostru de radio au fost înscrise drept „agenți străini”. În baza legii, toate emisiunile, toate postările pe mediile sociale și toate materialele realizate de jurnaliștii acestor redacții trebuie identificate drept „produse ale unui agent străin”, de multe ori sub forme inacceptabile jurnalistic. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi severe pentru instituție, în timp ce jurnaliștii riscă dosare penale.

Președinta USAGM s-a declarat mulțumită de faptul că secretarul de stat vede în aceste cerințe o încercare de a reduce la tăcere orice media independentă.

Radio Europa Liberă/Libertatea este o entitate media nonprofit, finanțată de Congresul american iar amenzile impuse de autoritățile ruse ar putea obliga compania să se retragă din Rusia.

Singurele alte două organizații media obligate să se înscrie în Rusia drept agenți străini, sunt Vocea Americii și o companie mică din Cehia dar nici una nu are, precum Radio Europa Liberă/Libertatea, un birou în Rusia. În acest moment, Radio Libertatea/ Svoboda are o audiență de 6,7 milioane de oameni pe săptămână.

Modul cum Rusia folosește legea „agenților străini” împotriva emisiunilor în limba rusă ale postului nostru de radio este calificat drept un abuz și în raportul anual al organizației Amnesty International, dat publicității la Londra. Amnesty International constată că în multe țări din Europa și Asia Centrală restricțiile sanitare impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, au afectat serios și în mod discriminatoriu anumite categorii oricum marginalizate. În primul rând pe romi, refugiați și migranți, care în unele țări ca Bulgaria, Ungaria, Rusia sau Serbia au fost puși în „carantine forțate”.

Autoritățile din Rusia și Belarus, se mai remarcă în raport, au invocat pandemia pentru a reprima protestele pro-democrație.

Spania îşi accelerează campania de vaccinare anti-COVID19 şi va inocula complet 25 de milioane de persoane până la sfârşitul lunii iulie, a declarat marţi premierul Pedro Sanchez, confirmând de asemenea obiectivul de a vaccina 70% dintre spanioli până la sfârşitul lunii august.

Sanchez a declarat că până săptămâna viitoare, numărul celor complet vaccinaţi va depăşi numărul cumulat de cazuri de COVID-19, care luni ajunsese la 3,3 milioane. Scopul guvernului nu este extinderea stării de urgenţă, care se încheie pe 9 mai după ce a fost în vigoare timp de şase luni.

În Ungaria, premierul Viktor Orban a anunțat marți că un sfert din populaţia de circa 10 milioane a acestei ţări a primit cel puţin prima doză de vaccin anti-COVID-19, motiv pentru care treptat se vor redeschide magazinele și întregul sector HoReCa. „Începând de mâine magazinele se pot redeschide şi serviciile pot fi reluate. Vor fi în continuare reguli antiepidemice, vă rog să le respectaţi'', a spus premeirul Orban într-un mesaj video pe Facebook.

În R. Moldova, numărul deceselor legate de Covid-19 rămâne ridicat dar cel al contaminărilor pare să scadă: marți s-au înregistrat 46 de decese dar sub o mie de noi cazuri de infectare (mai precis 773) ceea ce aduce totalul la peste 236 de mii. Au fost deja vaccinate, cu prima doză, peste 52.500 de persoane, informează Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Pe de altă parte, miercuri, șefa campaniei de vaccinare, Ninel Revenco a informat că aproape 400 de persoane au fost vaccinate în afara graficului, fiind incluse în mod neclar în prima etapă a campaniei destinată exclusiv lucrătorilor din sistemul medical.

Preşedinta Maia Sandu anunţa săptămâna trecută că numărul celor care s-au imunizat înainte să le vină rândul, şi exclusiv cu vaccinul Pfizer, livrat în doze limitate, s-ar ridica la aproape 700 de persoane, fiind vorba de „angajați ai structurilor statului, consilieri locali, raionali, rudele şi cumetrii politicienilor”.

De altfel, cele peste 12 mii de doze de vaccin Pfizer, în jurul cărora s-a iscat scandalul imunizărilor fără rând, au fost deja administrate în totalitate la două săptămâni de la distribuire, cu excepția unui lot de aproape o mie de doze recepționat azi de regiunea transnistreană.

În depozitul național de vaccinuri mai rămân doze de Pfizer pentru rapel, precum şi 36 de mii de doze de AstraZeneca.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a negat că a stabilit o legătură între administrarea vaccinului anti-Covid dezvoltat de Universitatea Oxford şi AstraZeneca şi formarea de cheaguri de sânge, potrivit cotidianului Le Monde. Într-un comunicat emis marţi, după ce un reprezentant al agenţiei declarase – fără dovezi – că ar exista o legătură „clară” între administrarea serului şi tromboze cerebrale, EMA a precizat că încă evaluează dacă vaccinul este legat de rarele cazuri în care se formează cheaguri de sânge, cazuri care au fost semnalate în câteva ţări. Rezultatul anchetei EMA va fi prezentat cel mai probabil joi, 8 aprilie.

Recent, Germania și ulterior Franța au sistat de data aceasta vaccinarea cu AstraZeneca a persoanelor mai tinere de 60 de ani. Inițial vaccinul nu fusese recomandat celor peste 60 de ani, după care s-a decis, ca urmare a unei prime evaluări EMA, că vaccinul poate fi folosit fără excepții.

Se așteaptă ca EMA să-și nuanțeze recomandările privind acest vaccin, ușor de stocat și transportat și care reprezintă momentan cea mai mare parte a vaccinurilor oferite, prin donații, de Organizația Mondială a Sănătății prin platforma COVAX.

Cazurile de tromboze cerebrale, puse în legătură cu vaccinul AstraZeneca sunt foarte rare: 44 de cazuri, între care 14 fatale, la 9 milioane 200 de mii de persoane vaccinate – ceea ce înseamnă un caz la fiecare 100 de mii de persoane sub 60 de ani, vaccinate cu AstraZeneca.

O modificare a recomandărilor EMA ar putea încetini mult campaniile de vaccinare din lumea întreagă.

În România, peste 200 de mii de persoane și-au anulat programarea făcută pentru vaccinarea cu serul AstraZeneca, iar dintre cei care au confirmat programarea 99.000 nu s-au prezentat, după ce au apărut informaţii legate de tromboze asociate acestui vaccin, a declarat marți coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, citat de Hotnews.ro.

Răpirea judecătorului ucrainean Nicolai Ceaus la Chșinău pune sub semnul întrebării „securitatea statului R. Moldova” dar pentru moment „este foarte greu de identificat dovezi concludente” privind locul unde s-ar putea afla Ceaus, a declarat premierul interimar Aureliu Ciocoi într-un interviu cu Europa Liberă marți seară. Premierul a mai spus că încă nu s-a discutat oficial cu autoritățile de la Kiev, dar există contacte neoficiale.

„Trebuie să discutăm precaut cu autoritățile ucrainene” a mai spus premierul pentru că în lipsa unor informații concrete „am putea fi împinși pe piste false”. El a atras însă atenția că „Serviciile speciale ale oricărui stat, dacă statul respectiv sau interesele naționale cer un astfel de rapt, el se face”, însă tot premierul a spus că poate fi vorba și de „actul unei bande criminale” .

Judecătorul ucrainea Nikolai Ceaus a fost răpit de la Chișinău la sfârșitul săptămânii trecute iar luni, ministrul de interne anunța că o persoană a fost deja reținută.

Serviciile speciale de la Kiev – SBU – au precizat pentru agenția Ukrinform că nu comentează „răpirea fostului judecător Ceaus pe teritoriul Republicii Moldova”. SBU a evitat de asemenea să comenteze posibila trecere a frontierei moldo-ucrainene de către Ceaus, invocând protecția datelor cu caracter personal.

Figură extrem de controversată în Ucraina, unde este dat în urmărire internațională, Ceaus ceruse azil politic în R. Moldova în 2017. Recent, pe 15 martie CSJ a refuzat definitiv cerea și în aceeași zi procuratura anticorupție de la Kiev a declarat pentru serviciul ucrainean al Europei Libere că Ucraina va cere extrădarea lui Nikolai Ceaus.

Pentagonul a anunțat că urmărește foarte atent activitățile militare ale Rusiei în Marea Arctică, după ce s-au văzut semne că Moscova își întărește prezența în și în jurul celor mai de nord teritorii ale sale.

Declarația ministerului american al apărării vine în contextul mai multor relatări privind teste cu armament avansat și după ce imagini luate din satelit au arătat construirea de baze și depozite de echipament noi de-a lungul coastei rusești de la Marea Arctică. Purtătorul de cuvânt de la Pentagon John Kirby a afirmat că nimeni nu dorește ca Arctica să fie militarizată.

Rapida topire a ghețarilor arctici, generată de încălzirea globală, a creat noi oportunități de navigație și exploatare de resurse în regiunile polare, intenstificând o cursă pentru mai multă putere acolo și pentru apărarea intereselor naționale ale statelor riverane și ale altor țări. Se crede că în regiune există enorme zăcăminte de petrol și gaze naturale. Luna trecută, marina rusă a folosit submarine nucleare pentru a sparge ghiața groasă a Arcticii, aparent într-o demonstrație de forță în nordul îndepărtat.

„Sîntem deciși să apărărăm interesele naționale ale Statelor Unite în Arctica prin susținerea unei ordini bazată pe reguli în regiune și cu ajutorul rețelei noastre de aliați și parteneri arctici”, a mai spus purtătorul de cuvânt de la Pentagon.

China se descrie pe sine însăși drept „stat aproape arctic”, și încearcă și ea să dezvolte transport naval și activități miniere în regiune.

Curtea Constituțională de la Chiținău a anunțat că va examina la 15 aprilie sesizarea depusă de președinta R. Moldova Maia Sandu privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului.

În sesizarea sa de la sfîrșitul lunii martie, Maia Sandu spune: „Parlamentul a eșuat să aleagă un Guvern din două încercări și după 45 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar de la demisia Guvernului Chicu au trecut mai mult de 3 luni. Ca și experții în drept constituțional, consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului (…). Alegerile anticipate constituie șansa cetățenilor de a-și alege deputați care să le reprezinte cu adevărat interesele, să scoată țara din criză și să o scape de corupție”.

Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a anunțat marți că nu a decis încă dacă există sau nu o legătură între vaccinul anti Covid 19 AstraZeneca și apariția cheagurilor de sânge la cei vaccinați cu el, după ce o înaltă oficialitate de la EMA a afirmat că există o asemenea conexiune.

„Evaluarea este încă în curs, iar concluziile vor fi date publicității miercuri sau joi”, se spune într-o declarație a Comisiei pentru siguranța vaccinurilor de la EMA în exclusivitate pentru Agenția France Presse.

Într-un interviu publicat marți de cotidianul italian „Il Messagero”, coordonatorul strategiei de vaccinări de la Agenția Europeană a Medicamentelor, Marco Cavaleri, a afirmat că există o legătură între AstraZeneca și tromboze, dar că nu este cunoscută deocamdată cauza acestei reacții.

Poliția rusă a arestat mai mulți medici care ceruseră permisiunea de a-l consulta pe liderul de opoziție rus Alexei Navalnîi, după ce acesta a fost transferat la dispensarul penitenciarului unde este închis. Între cei arestați se află și Anastasia Vasilieva, șefa sindicatului medicilor din Rusia, Alianța Doctorilor

Într-un mesaj postat pe Instagram, Navalnîi a anunțat că a fost diagnosticat cu tuse severă și temperatură, după ce un al treilea coleg de celulă a fost spitalizat fiind suspect de tuberculoză.

Principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin este încarcerat la Colonia penitenciară nr 2, aflată la 100 de km depărtare de Moscova, și vestită pentru regimul său extrem de strict. Alexei Navalnîi a intrat în greva foamei cerînd condții mai bune de detenție și tratament medical adecvat.

Statele Unite și aliații lor au cerut eliberarea necondiționată a liderului de opoziție rus și au promis să continue încercările de a-i aduce în fața justiției pe cei răspunzători de otrăvirea lui în august anul trecut.

Occidentul continuă să-și exprime sprijinul pentru Ucraina în contextul continuării conflictului din estul acestei țări și al unei sporite prezențe militare a Rusiei în regiune.

Secretarul general al NATO Jen Stoltenberg a anunțat marți că l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimr Zelenski pentru a-și exprima serioasa îngrijorare față de activitățile militare rusești în și în jurul Ucrainei.

Se relatează că Zelenski i-a spus lui Stoltenberg că drumul țării sale către intrarea în NATO este singura cale de a opri războiul din estul Ucrainei, unde separatiștii sprijiniți de Rusia se luptă cu forțele guvernamentale ucrainene de șapte ani.

Liderul de la Kiev a afirmat de asemena că țările NATO ar trebui să-și sporească prezența în regiunea Mării Negre, pentru a descuraja Rusia. Secretarul general al Alianțe Nord-Atlantice a spus pe Twitter că NATO sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, și că Alianța rămâne dedicată partaneriatului strâns cu această țară.

Președintele Consilului European Charles Michel și șefa Comisiei Europene Ursula von der Layen vizitează Turcia pentru convorbiri cu președintele Recep Erdogan menite să îmbunătățească relațiile după ani întregi de dezacorduri legate de migrație și alte chestiuni.

Liderii UE au convenit luna trecută asupra unei foi de drum pentru relansarea cooperării cu Turcia, dar diplomații spun că orice progres în acest sens depinde de dorința lui Erdogan de a-și pune cu adevărat în practică intenția de a „întoarce o pagină nouă” în relația cu Uniunea Europeană.

Ankara face presiuni asupra Bruxelles-ului pentru ca acesta să actualizeze un acord ce prevede oprirea fluxului masiv de migranți în Uniunea Europeană în schimbul unor ajutoare de milioane de euro. Semnatarii acordului se acuză reciproc de încălcarea lui. Turcia susține că UE nu a pus la dispoziție toate fondurile promise, în timp ce Bruxelles-ul spune că Ankara trebuie să accepet revenirea migranților care au reușit să ajungă în blocul european. Uniunea Europeană dorește de asemenea să vadă că Turcia „contribuie pozitiv” la rezolvarea conflictelor din Libia, Siria și Nagorno-Karabah.

Grupul medical din România, MedLife (înființat din 1996) urmează să facă o evaluare a situației epidemiogice în țările aflate la graniță cu România, mai ales al riscului reprezentat de apariția unor noi tulpini ale coronaviruslui iar Republica Moldova, aflată în scenariu roșu, este prima pe listă, anunță compania într-un comunicat de presă, citat de G4media.

„În paralel cu monitorizarea pandemiei la nivel național, ne-am propus să luăm pulsul din punct de vedere epidemiologic în țările aflate la graniță cu România pentru a informa autoritățile în timp util asupra unor eventuale riscuri din zonele de tranzit. Primele probe pe care le-am dat deja în lucru sunt cele provenite din Republica Moldova. Dincolo de dorința de a amplifica eforturile și acțiunile de sprijin în lupta cu pandemia oferite Republicii Moldova de către autorităților române, ne propunem să oferim informații relevante cu privire la evoluția noilor tulpini la granița de est a României. Secvențierea probelor o vom realiza exclusiv din fonduri proprii fiind o continuare a demersului nostru social în scop de monitorizare a pandemiei”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al Grupului MedLife.