Ştiri
Angela Merkel i-a cerut lui Vladimir Putin să-l elibereze pe Alexei Navalnîi
În ultima sa vizită de lucru la Moscova, cancelarul german Angela Merkel i-a cerut vineri președintelui rus Vladimir Putin să-și elibereze criticul întemnițat, pe Alexei Navalnîi, la aniversarea atacului cu agent Noviciok asupra politicianului a cărui viață a fost salvată de medicii berlinezi. „I-am cerut liderului rus să-l elibereze pe Navalnîi", a spus Merkel în compania lui Putin la o conferință de presă, la Kremlin. Putin - care neagă că ar fi ordonat atacul și refuză să pronunțe numele lui Navalnîi în public - s-a referit la el cu termenul „inculpatul”. El a negat că Navalnîi ar fi fost închis pentru activitatea sa politică, spunând că se află în spatele gratiilor pentru „infracțiuni". „Aș cere ca deciziile judiciare ale Federației Ruse să fie tratate cu respect", a spus el. „Lupta împotriva corupției nu ar trebui folosită pentru atingerea obiectivelor politice”, a mai spus liderul rus, aflat la putere din 2000, într-o aluzie la investigațiile lui Navalnîi. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre Afganistan și Ucraina, în timpul vizitei cu valoare simbolică, ultima a lui Merkel în Rusia înainte de a pleca din post luna viitoare. Angela Merkel a mai spus vineri, la începutul discuțiilor, că cele două țări trebuie să dialogheze. „Chiar dacă avem dezacorduri profunde, noi discutăm, și așa trebuie să rămână lucrurile și în continuare”, i-a spus Merkel președintelui rus Vladimir Putin în partea televizată a întâlnirii lor. Vizita lui Merkel la Moscova vine spre sfârșitul celor 16 ani petrecuți de ea în fruntea Germaniei. În ciuda unor diferențe acute de opinie, ea a cultivat legături relativ bune cu Putin, aflat la putere de peste două decenii. Tot la începutul discuțiilor de vineri, Putin a remarcat importanța relațiilor cu Germania și a lăudat-o pe Merkel pentru rolul jucat în dezvoltarea lor. „Germania este unul din partenerii noștri cheie în Europa și întreaga lume vă mulțumește pentru eforturile dvs. din ultimii 16 ani”, a spus Putin. Merkel urmează să se întâlnească duminică cu președintele Ucrainei, la Kiev, iar săptămâna viitoare va vizita Israelul.
18 000 de oameni evacuați prin aeroportul Kabul, de la preluarea puterii de talibani
Peste 18.000 de persoane au fost evacuate pe calea aerului din Kabul de când Talibanii au cucerit capitala Afganistanului, a declarat vineri un oficial NATO, angajându-se să dubleze eforturile de evacuare, în vreme ce criticile cu privire la modul de gestionare a crizei de către Occident se intensificau.
Mii de oameni, disperați să fugă din țară, se aglomerau și vineri în aeroport, a declarat pentru Reuters oficialul, care a refuzat să fie identificat, chiar dacă Talibanii au cerut oamenilor fără documente valabile de călătorie să plece acasă.
Talibanii au făcut apel la unitate înaintea rugăciunilor de vineri, primele de când au preluat puterea, cerând imamilor să convingă oamenii să nu părăsească Afganistanul în condițiile haosului de la aeroport, al protestelor și al relatărilor despre violențe.
Un martor a declarat pentru Reuters că mai multe persoane au fost ucise în orașul estic Asadabad joi, când militanții au tras asupra unei mulțimi care își proclama fidelitatea față de republica afgană.Talibanii au promis să înființeze un emirat, guvernat de o lege islamică strictă.Au avut loc manifestații similare în alte două orașe - Jalalabad și Khost.
Situația de la Kabul a fost în mare parte calmă, cu excepția aeroportului și împrejurimilor, unde 12 persoane au fost ucise de duminică, au declarat oficialii NATO și Taliban.
Criza afgană, conflictul din Ucraina și soarta lui Navalnîi - pe agenda discuțiilor Merkel-Putin
În ultima sa vizită de lucru la Moscova în calitate de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a spus vineri că cele două țări trebuie să dialogheze. „Chiar dacă avem dezacorduri profunde, noi discutăm, și așa trebuie să rămână lucrurile și în continuare”, i-a spus Merkel președintelui rus Vladimir Putin în partea televizată a întâlnirii lor.
Pe agenda lui Merkel se aflau criza afgană, conflictul separatist din Ucraina, soarta opozantului rus întemnițat Alexei Navalnîi și altele.
Vizita lui Merkel la Moscova vine spre sfârșitul celor 16 ani petrecuți de ea în fruntea Germaniei. În ciuda unor diferențe acute de opinie, ea a cultivat legături relativ bune cu Putin, aflat la putere de peste două decenii. La începutul discuțiilor de vineri, Putin a remarcat importanța relațiilor cu Germania și a lăudat-o pe Merkel pentru rolul jucat în dezvoltarea lor. „Germania este unul din partenerii noștri cheie în Europa și întreaga lume vă mulțumește pentru eforturile dvs. din ultimii 16 ani”, a spus Putin.
Merkel urmează să se întâlnească duminică cu președintele Ucrainei, la Kiev, iar săptămâna viitoare va vizita Israelul.
La Chișinău sunt suplimentate paturile pentru pacienții cu COVID-19
Primarul Capitalei, Ion Ceban, a spus că la Centrul COVID-19 de la Moldexpo au fost activate joi suplimentar trei secții cu 200 paturi și 18 paturi de terapie intensivă și reanimare, pe fondul creșterii numărului de noi infectări. „Capacitatea deplină a Centrului COVID-19 este de 340 paturi de staționar (pentru tratament) și 100 paturi de triaj. La fel, vor putea fi suplinite până la 24 paturi de terapie intensivă”, a mai spus Ceban, citat de ediția electronică a ziarului Cotidianul.
Vineri s-au raportat în R. Moldova 407 noi infectări, cam la același nivel ca în ultimele zile, și opt nouă decese. Experții pun creșterea numărului de infectări pe seama tulpinii Delta, mai contagioase, a virusului.
Ministerul de Externe: Moldovenii din Afganistan vor fi evacuați cu un avion al armatei române
Ministerul de Externe spune că moldovenii care mai sunt în Afganistan vor fi evacuați cu avionul armatei României de îndată ce acest lucru va fi posibil. Într-un comunicat de presă, vineri dimineață, MAEIE informa că „din cauza condițiilor de securitate deosebit de dificile și periculoase din Kabul, accesul cetățenilor spre aeroport nu a putut fi realizat până la acest moment. Partea română a informat că aeronava Forțelor Aeriene Române va staționa în perioada următoare la Islamabad, Pakistan, fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea cetățenilor, inclusiv a celor din Republica Moldova, atunci când tranzitul spre aeroport va fi posibil”. Ministerul de Externe dă asigurări că moldovenii se află într-un loc sigur, fără să dea detalii despre numărul lor. La 16 august s-a aflat că șase moldoveni, membri ai echipajului unui avion închiriat de ONU, nu au reușit să plece din Afganistan, fiind cazați la un camping împreună cu angajații programelor ONU. Responsabilii din cadrul MAEIE sunt în contact permanent cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al României pentru coordonarea acțiunilor ce se impun”, se mai spune în comunicatul oficial de vineri.
Deutsche Welle: Talibanii au ucis în Afganistan o rudă a unuia dintre jurnaliștii săi
Radiodifuzorul public din Germania Deutsche Welle (DW) spune că luptătorii Talibani au împușcat și au ucis în Afganistan o rudă apropiată a unuia dintre jurnaliștii săi, sporind îngrijorările internaționale cu privire la siguranța lucrătorilor din mass-media și a familiilor lor sub regimul islamist radical. Incidentele s-au petrecut pe 20 august, în timp ce militanții îl căutau din casă în casă pe jurnalist, potrivit radiodifuzorului public german. DW a spus că alte rude au reușit să scape și acum sunt pe fugă. Directorul general al DW, Peter Limbourg, a cerut guvernului german să ia măsuri, spunând că uciderea rudei editorului său, care lucrează acum în Germania, „dovedește pericolul acut în care se află toți angajații noștri și familiile lor din Afganistan”. Organizația Reporterii fără frontiere (RSF) și-a exprimat îngrijorarea față de vestea crimei, spunând că ea „confirmă cele mai grave temeri ale noastre”.
„Acțiunea brutală a Talibanilor arată că viața lucrătorilor din mass-media independentă din Afganistan este în pericol acut”, a declarat Katja Gloger, de la secțiunea germană a organizației cu sediul la Paris. După cucerirea capitalei afgane, Kabul, la 15 august, liderii talibanilor au încercat să-i liniștească pe afgani și comunitatea internațională promițând o „amnistie” generală pentru oponenții săi și spunând că noul regim va fi „pozitiv diferit” de guvernarea lor brutală din 1996-2001.
Amnesty International critică Rusia de „nerespectare totală a justiției” în cazul Navalnîi
Amnesty International a criticat „nerespectarea totală a justiției” de către F. Rusă, care nu a investigat otrăvirea în urmă cu un an a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi, întemnițat între timp. Militantului anticorupție, critic vehement al președintelui rus Vladimir Putin, i s-a făcut rău în timpul unui zbor, în Siberia, forțând avionul să efectueze o aterizare de urgență, după care Navalnîi a fost dus la spital. Câteva zile mai târziu, Navalîi a fost dus cu avionul la o clinică din Berlin, unde medicii s-au luptat pentru a-i salva viața. Mai târziu, mai multe laboratoare au stabilit că a fost otrăvit cu un agent nervos de producție sovietică. „În urmă cu exact un an, cel mai dur critic al Kremlinului a fost atacat cu o armă chimică interzisă, o crimă revoltătoare care ar fi trebuit să facă obiectul unei anchete urgente din partea autorităților ruse. În schimb, guvernul rus a ales să-l arunce pe Alexei Navalnîi după gratii prin acuzații false - în condiții periculoase pentru viața lui - și să continue o campanie implacabilă de represalii împotriva susținătorilor săi ”, a afirmat Agnes Callamard, secretarul general Amnesty International, într-o declarație din 20 august.
Navalnîi a dat vina pe Putin pentru atacul pe care Kremlinul îl neagă. În timpul trecut de la otrăvire, Navalnîi și colaboratorii săi au descoperit ceea ce spun că ar fi o dovadă a implicării agenților de informații federali în atac, în timp ce autoritățile au respins orice asemenea implicare.
Reuniunea miniștrilor de externe NATO și soarta „afganilor vulnerabili”
Miniștrii de externe NATO se întâlnesc vineri pentru a discuta situația din Afganistan. „Evident că întoarcerea [talibanilor] a dat o lovitură gravă poziției și credibilității Occidentului și va trebui să ne împăcăm cu asta”, a declarat ministrul ceh de externe Jakub Kulhánek, citat de Politico.
Kulhánek a mai spus că, pe lângă evacuarea personalului occidental, miniștrii vor trebui să discute și despre „realitatea de pe teren” pentru că Afganistanul poate deveni sursa unei „migrații necontrolate” dar și un nou „centru al terorismului internațional”. „Ar trebui cel puțin să încercăm să ne asigurăm că unele dintre progresele făcute în acești ani ... și anume recunoașterea drepturilor femeilor nu vor fi anulate”.
Peste 18.000 de persoane au fost evacuate de duminică de pe aeroportul din Kabul, a declarat un oficial NATO pentru Reuters. Dar există temeri că nu toată lumea va reuși să plece: cotidianul Times relatează că ultimul zbor de evacuare al Marii Britanii ar putea părăsi Kabul în cinci zile, și apar relatări că și Statele Unite ar avea un calendar similar.
Recent, președintele american Joe Biden a asigurat că militarii americani de pe aeroportul din Kabul și-ar putea prelungi misiunea și după 31 august, pentru a asigura că sunt evacuați toți cetățenii americani și afganii „vulnerabili”, periclitați din cauza colaborării cu trupele americane și internaționale. Vineri s-a anunțat că președintele Biden va ține o nouă conferință de presă pe tema eforturilor de evacuare.
Parlamentul cere în 30 de zile un nou mecanism de recuperare a banilor după „furtul miliardului”
Actualizare, 14.00: Parlamentul a calificat drept „nesatisfăcătoare” activitatea Procuraturii Generale (PG) și a Centrului Național Anticorupție (CNA) când vine vorba de eforturile de a recupera „miliard-ul furat” din băncile moldovenești. În consecință, cere Procuraturii Generale, în mod imperativ, să elaboreze în termen de 30 de zile un instrument eficient de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.
În hotărârea Parlamentului , șefii celor două instituții sunt făcuți direct responsabili de absența rezultatelor: „(...)prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit”.
Marți, la sesiunea în plen al Parlamentului, majoritatea PAS va vota - în a doua lectură - amendamentele care ar permite înlăturarea din funcție a Procurorului General și ar schimba modul de alegere a șefului CNA.
-------------------------------------------------
Actualizare 11.00: Procurorul general Alexandr Stoianoglo nu s-a prezentat vineri, 20 august, în fața deputaților, însă le-a expediat parlamentarilor un raport de patru pagi despre progresele în anchetele legate de „furtul miliardului” sau „frauda bancară”.
Raportul a fost analizat de comisia juridică și după mai puțin de două ore, președinta comisiei, Olesa Stamate a propus ca Paramentul să adopte o hotărâre în care se „constată lipsa de măsuri și consideră că se tergiversează obiectivul urmărit. Parlamentul apreciază negativ activitatea Procuraturii Generale”, a declarat Olesea Stamate.
Marți urmează să fie votată o modificare la legea Procuraturii care ar permite înlăturarea Procurorului General după o evaluarea a activității acestuia în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. În paralel s-a propus și modificarea componenței CSP.
-----------------------------------------------------
Aflat într-o confruntare deschisă cu președinta Maia Sandu, Procurorul General, Alexandru Stoianoglo este așteptat vineri, 20 august, la audieri în plenul Parlamentului, unde va prezenta un raport despre progresele făcute în recuperare banilor după așa numitul „furt al miliardului”.
Audierea este argumentată prin faptul că nu numai cetățenii sunt interesati, dar eforturile de recuperare a banilor ar reprezenta și „o condiționalitate a Uniunii Europene pentru debursarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare pentru țara noastră”, se arată într-un comunicat al Parlamentului.
Joi, președinta Maia Sandu a respins acuzațiile procurorului general, Alexandr Stoianoglo, că ar fi cerut intentarea de dosare penale liderilor opoziției, inclusiv fostului președinte Igor Dodon. Într-o reacție la declarațiile făcute de Stoianoglo pe 19 august, șefa statului a scris pe Facebook că acestea sunt „false și iresponsabile”, iar procurorul general ar face „front comun cu penalii, devenind instrument și complice în același timp”.
Schimbul de replici are loc în timp ce noua putere în frunte cu șefa statului încearcă să modifice legea pentru a-l demite pe Stoianoglo de la șefia Procuraturii Generale, văzând în el un obstacol în calea îndeplinirii promisiunii electorale de a combate corupția. Modificările la legea Procuraturii vor fi aprobate marți de majoritatea PAS, în a doua lectură.
Cancelara Merkel la Moscova și Kiev. „Cazul Navalnîi îngreunează mult relațiile Germaniei cu Rusia”
Cancelara germană Angela Merkel este așteptată vineri la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin. Este ultima sa vizită oficială în Rusia înainte de a se retrage din politică după alegerile generale din Germania de luna viitoare.
Merkel și Putin vor discuta despre relațiile bilaterale, despre pandemia COVID-19 și despre probleme internaționale, cum ar fi situația din Afganistan și procesul de pace blocat din estul Ucrainei, a anunțat cancelaria de la Berlin.
Din Rusia, Merkel va pleca duminică în Ucraina pentru discuții cu președintele Volodymyr Zelenskiy.
Alături de Franța, Germania a fost în centrul încercărilor de mediere a conflictului separatist din estul Ucrainei.
Vizita la Moscova coincide cu prima aniversare a tentativei de otrăvire a liderului opoziței Alexei Navalnîi în Siberia, cu un agent nerotoxic.
„Cazul Navalnîi îngreuneză mult relațiile Germaniei cu Rusia” a declarat cancelaria de la Berlin.
Navalnîi susține că în spatele atentatului de anul trecut a fost Kremlinul. Moscova a respins mereu orice responsabilitate, motiv pentru care nici nu a deschis o anchetă.
Navalnîi se află acum în închisoare, unde ispășește o pedeapsă de 2 ani și jumătate pentru încălcarea condițiilor eliberării condiționate într-un alt dosar, de fraudă fiscală, despre care susține că a fost instrumentat politic. După atentatul la viața sa, de anul trecut, Navalnîi a petrecut cinci luni în Germania, unde a fost tratat si unde laboratoare independente au stabilit că fusese victima unui atentat cu Noviciok.
Merkel a cerut în repetate rânduri eliberarea lui Navalny și este probabil să discute la Kremlin și situația opozantului.
Talibanii au liste „negre” cu persoanele pe care vor să le rețină
Din Afganistan se relatează despre incidente violente și victime printre manifestanții afgani care au ieșit pe străzi cu drapelul național de ziua independenței marcată la 19 august în ceea ce se consideră a fi primele manifestări ale opoziției față de talibani. Aceștia au preluat controlul la Kabul pe 15 august, controlând și cea mai mare parte a țării.
Veniți la putere după o ofensivă fulgerătoare care a însoțit retragerea trupelor americane și internaționale au declarat că își doresc instaurarea păcii și un guvern incluziv, în limitele valorilor islamului, promițând că nu vor căuta să se răzbune pe oponenți.
Între timp, un document confidențial ONU, care a ajuns în presă, arată că talibanii își intensifică eforturile pentru a-i găsi pe cei care au lucrat cu forțele SUA și NATO. Aceste persoane și familiile lor riscă să fie torturare sau chiar executate, potrivit raportului confidențial al ONU, realizat de consultanții ONU în evaluarea amenințărilor. Se mai arată că talibanii au „liste cu grupuri prioritare” ale persoanelor pe care vor să le prindă.
Cei mai periclitați sunt cei care au avut roluri centrale în armata afgană, poliție și structurile de informații. Talibanii au început să facă „percheziții din ușă în ușă”, dar și verificări ale persoanelor care încearcă să ajungă la aeroportul internațional din Kabul , în speranța de a părăsi țara. Raportul, datat 18 august, a fost scris de Centrul Norvegian pentru Analize Globale, o organizație care furnizează informații agențiilor ONU.
Talibanii au cerut imamilor să îndemne la unitatea vineri, în primele rugăciuni pe care le țin de la schimbarea de putere în Afganistan. Talibanii au spus că imamii ar trebui să „încurajeze compatrioții noștri să lucreze pentru dezvoltarea țării și să nu încerce să părăsească țara” și să răspundă „propagandei negative a inamicului”. Străzile din capitală au fost în mare parte calme joi, fiind patrulate de milițiile taliban. Afacerile au început să se redeschidă deși băncile și birourile guvernamentale rămân închise.
Alexei Navalnîi le cere alegătorilor ruși să voteze candidații opoziției cu cele mai mari șanse
Opozantul rus Aleksei Navalnîi a cerut alegătorilor ruși să folosească la alegerile parlamentare din septembrie o strategie a votului inteligent concepută de echipa sa pentru a promova politicieni care-i pot învinge pe candidații afiliați Kremlinului. Într-o postare pe Instagram din detenție făcută la 19 august, cu exact o lună înainte de alegeri, Navalnîi care îl critică deschis pe președintele Vladimir Putin a descris din nou partidul de guvernământ Rusia Unită drept „un partid de tâlhari și hoți”, care ar fi „speriați de votul nostru inteligent”. Sistemul elaborat de opozant propune alegătorilor să aleagă dintre toți candidații antiguvernamentali pe cei cu șanse mai mari, pentru a nu dispersa votul opoziției. Postarea lui Navalnîi mai survine cu o zi înainte de împlinirea unui an de când a fost otrăvit la întoarcerea dintr-o călătorie în Siberia cu ceea ce mai multe laboratoare europene au spus că este un agent neurotoxic cu destinație militară, Noviciok. De atunci, autoritățile ruse care resping orice implicare, l-au întemnițat pe opozant la întoarcerea acestuia de la tratament în Germania și i-au interzis mișcarea politică, pe care au catalogat-o drept „extremistă”.
Avioane de luptă americane au survolat Kabulul, monitorizând operațiunile de evacuare
Avioane de luptă americane au efectuat zboruri deasupra Kabulului pentru a asigura securitatea operațiunilor de evacuare, a declarat Pentagonul la 19 august. Purtătorul de cuvânt, John Kirby, a precizat la un briefing că nu au fost zboruri la mică altitudine peste oraș, dar zboruri de „supraveghere”. General-maiorul William Taylor a declarat că mai multe porți ale aeroportului internațional Kabul sunt deschise pentru cei care vor să părăsească Afganistanul și că aproximativ 7 000 de persoane au fost evacuate până acum. El a mai spus că peste 5 200 de militari americani se află pe aeroport pentru a supraveghea evacuarea. Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat că forțele americane vor rămâne pe teren până când toți americanii vor fi evacuați, chiar dacă acest lucru ar însemna să fie depășit termenul limită pentru retragere, de 31 august.
Iranul a accelerat producția de uraniu îmbogățit. Londra, Parisul și Berlinul au exprimat „îngrijorări serioase”
Marea Britanie, Franța și Germania și-au exprimat „îngrijorări serioase” după ce Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA) a semnalat o accelerare a producției de uraniu îmbogățit cu 60% în Iran. Cele trei semnatare ale unui acord nuclear din 2015 între Teheran și puterile internaționale și-au exprimat îngrijorarea într-o declarație comună a ministerelor lor de externe, la 19 august. AIEA a spus ceva mai devreme că Iranul a configurat un nou „mod operaţional pentru producţia de uraniu îmbogăţit cu 60%”, acum fiind folosite „două cascade de centrifuge” în loc de una, la instalația sa nucleară din Natanz. Teheranul a insistat însă că activităţile sale nucleare sunt paşnice şi în conformitate cu angajamentele asumate. Prin acordul nuclear din 2015, Teheran s-a angajat să nu îmbogățească uraniu până la un nivel care ar face posibilă utilizarea lui pentru construirea unei bombe atomice.
Premierul Gavrilița a refuzat să comenteze relatările despre casa noului șef al IGP
Prim-ministra Natalia Gavrilița a refuzat să comenteze relatările presei despre casa noului șef al Inspectoratului General al Poliției, dar a subliniat că Lilian Carabeț exercită funcția „temporar”, în timp ce noua putere mai caută pentru acest post un profesionist care ar „corespunde cerințelor de integritate”.
Gavrilița a făcut declarația într-o conferință de presă, la 19 august, după ce Ziarul de Gardă a scris că șeful interimar al IGP locuiește într-o casă cu două niveluri din suburbia Dumbrava a capitalei, sugerând că i-ar fi diminuat intenționat valoarea în acte. Potrivit declarației de avere pentru 2014, Carabeț ar fi cumpărat imobilul în acel an cu numai 45 de mii de euro, bani donați de tatăl său, în timp ce valoarea de piață ar fi fost mult mai mare.
Săptămâna trecută, prim-ministra Gavrilița s-a confruntat cu un val de comentarii critice în legătură cu faptul că nu a declarat casa propriilor părinți în care locuiește în centrul capitalei.
R.Moldova a inițiat negocieri cu România pentru construcția unui pod nou peste Prut
Guvernul de la Chișinău a dat undă verde la 19 august unor negocieri cu România pentru construcția unui pod rutier nou peste Prut, între localitățile Ungheni de pe cele două maluri, și pentru consolidarea podului rutier existent între localitățile Giurgiulești și Galați. Guvernul Gavrilița a aprobat negocieri asemănătoare cu Ucraina pentru construcția unui pod peste râul Nistru, între localitățile Cosăuți și Yampil. Construcția podului de la Ungheni va ușura călătoriile pentru cetățeni, comerțul bilateral și internațional și va spori rolul Republicii Moldova de legătură între Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente, se spune în hotărârea de guvern. Costul lucrărilor a fost estimat la 40 de milioane de euro, cea mai mare parte a cheltuielilor fiind asumate de guvernul României. Podul de la Ungheni va face parte din „Autostrada a Unirii” proiectată de România pe traseul Târgu Mureș-Iași-Ungheni. În cazul podului nou peste Nistru, la granița cu Ucraina, cheltuielile ar urma să și le asume Kievul.
Republica Moldova: 426 cazuri noi de COVID-19
426 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, la 19 august. Ministerul Sănătății a spus că, dintre cazurile noi de infectare, 28 sunt de import. Încă zece bolnavi de COVID-19 au decedat, ridicând numărul total de la începutul pandemiei la 6 338. La începutul săptămânii, autoritățile au spus că versiunea delta, mai contagioasă a virusului este actualmente cea dominantă în R. Moldova. În spitale, sunt internate actualmente 501 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 47 în stare extrem de gravă.
Maia Sandu: Acuzațiile lui Alexandr Stoianoglo sunt „false și iresponsabile”
Președinta Maia Sandu a respins acuzațiile procurorului general, Alexandr Stoianoglo, despre faptul că ar fi cerut intentarea de dosare penale liderilor opoziției, inclusiv fostului președinte Igor Dodon. Într-o reacție la declarațiile făcute de Stoianoglo pe 19 august, șefa statului a scris pe Facebook că acestea sunt „false și iresponsabile”, iar procurorul general ar face „front comun cu penalii, devenind instrument și complice în același timp”.
Schimbul de replici are loc în timp ce noua putere în frunte cu șefa statului încearcă să modifice legea pentru a-l demite pe Stoianoglo de la șefia Procuraturii Generale, văzând în el un obstacol în calea îndeplinirii promisiunii electorale de a combate corupția. Procurorul general a spus într-o conferință de presă că șefa statului ar exercita presiuni asupra procurorilor, iar la o ședință recentă a Consiliului Suprem de Securitate ar fi întrebat de ce unor politicieni ca Dodon, Zinaida Greceanîi și Vladimir Voronin nu li s-au întocmit dosare penale. În replica sa, Maia Sandu spune căStoianoglo nu a fost prezent la ședința din 10 august, deși a fost invitat, iar discuțiile s-au axat pe faptul membrii a două grupări criminale fug din țară fără ca procuratura să ia măsuri pentru a-i împiedica și trage la răspundere. O lege adoptată în prima lectură la 13 august de parlamentul dominat de partidul PAS fondat de Sandu prevede posibilitatea demiterii lui Stoianoglo. Acesta s-a plâns Comisiei de la Veneția și altor structuri internaționale, spunând că noua putere ar vrea să supună procuratura unui control politic.
Afganistan: Victime printre manifestanții ieșiți pe străzi cu drapelul național de Ziua independenței
Din Afganistan se relatează despre incidente violente și victime printre manifestanții afgani care au ieșit pe străzi cu drapelul național de ziua independenței marcată la 19 august în ceea ce se consideră a fi primele manifestări ale opoziției față de talibani. Aceștia au preluat controlul la Kabul pe 15 august, controlând și cea mai mare parte a țării. Veniți la putere după o ofensivă fulgerătoare care a însoțit retragerea trupelor americane și internaționale au declarat că își doresc instaurarea păcii și un guvern incluziv, în limitele valorilor islamului, promițând că nu vor căuta să se răzbune pe oponenți. Dar un martor ocular a declarat agenției Reuters că luptătorii talibani au tras asupra manifestanților la un miting de ziua independenței în orașul estic Asadabad, capitala provinciei Kunar, mai mulți oameni fiind uciși. Nu este limpede dacă au murit din cauza gloanțelor sau din cauza busculadei care a urmat. Incidentul a avut loc la o zi după ce talibanii au ucis cel puțin o persoană când au dispersat o manifestare de opoziție la Jalalabad. Pe 19 august, s-a relatat despre noi proteste în Jalalabad, dar și într-un district al provinciei Paktia.
SUA cer liderilor lumii să trimită discursuri filmate la Adunarea Generală a ONU
Statele Unite au cerut liderilor lumii ca, din cauza pandemiei de COVID-19, să-și trimită din nou discursurile filmate la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în loc să călătorească personal la New York, luna viitoare, pentru a participa fizic la eveniment.
Într-o notă trimisă de misiunea americană la ONU celor 192 de țări membre, acestea sunt îndemnate să ajute la prevenirea situației în care săptămâna de întâlniri la vârf în cadrul Adunării Generale ar duce la răspândirea masivă a infecției. „Dacă delegațiile aleg să călătorească la New York ... solicităm delegațiilor să aducă numărul minim de călători necesar”, se mai spune în scrisoarea trimisă omologilor săi de către ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit agențiilor Reuters și AP.
Statele Unite au declarat că sunt „ferm convinse” că dezbaterea generală „ar trebui să fie singurul eveniment organizat cu participare personală în timpul săptămânii la nivel înalt”.
La Adunarea Generală ONU de anul trecut, liderii au trimis videoclipuri preînregistrate sau au solicitat ambasadorilor lor la ONU să-i înlocuiască, din cauza pandemiei de COVID-19.
Țările străine intensifică evacuarea din Afganistan a propriilor cetățeni
Țările străine continuă să intensifice evacuarea din Afganistan a propriilor cetățeni și a afganilor care au lucrat cu aceștia, pe fondul îngrijorării crescânde în legătură cu faptul că talibanii aflați de câteva zile la cârma țării blochează rutele către aeroportul din Kabul. Eforturile de evacuare au loc în timp ce Afganistanul marchează la 19 august ziua independenței, existând temeri că pot avea loc violențe.
Mii de oameni încearcă să fugă din Afganistan de când gruparea militantă fundamentalistă a preluat controlul la Kabul, pe 15 august, controlând și cea mai mare parte a țării, în urma unei ofensive fulgerătoare care a însoțit retragerea trupelor americane și aliate după aproape două decenii.
Liderii talibanilor au spus că vor instaurarea păcii și un guvern incluziv, în limitele valorilor islamiste, afirmând că nu se vor răzbuna pe oponenți. Dar relatările de la fața locului sugerează că talibanii au instalat puncte de control și filtre în jurul aeroportului din Kabul, pe 19 august, oprindu-i chiar și pe afganii care au autorizație valabilă de călătorie. 12 persoane au fost ucise în și în jurul aeroportului, au declarat oficialii talibani și ai NATO. De asemenea, talibanii au intervenit în forță pe 18 august, în orașul Jalalabad, pentru a dispersa o primă manifestație majoră a localnicilor împotriva insurgenței.
Procurorul General se adresează forurilor internaționale pentru a bloca schimbările propuse de majoritatea PAS
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în prima sa reacție publică la modificările la legea Procuraturii propuse de noul guvern PAS, a anunțat că Procuratura Generală se va adresa Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni al Consiliului Europei, Asociației Internaționale a Procurorilor și corpului diplomatic acreditat în R. Moldova pentru a le cere avizul, deoarece ce – în opinia sa și a Procuraturii - scopul modificărilor ar fi stric „demisia cu orice preț al procurorului șef” și subordonarea politică a Procuraturii.
Modificarea propusă de guvern și adoptată în Parlament vinerea trecută de majoritatea PAS prevede introducerea unor mecanisme de evaluare a activității procurorului general, cu posibilitatea eliberării din funcție a acestuia, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), deși teoretic, procurorul general este inamovibil.
La conferința de presă de joi, Stoianoglo a spus: „Procuratura se adresează Comisiei de la Veneția, Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni al Consiliului Europei, Asociației Internaționale a Procurorilor și corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova.
Este grav că aceste proiecte au fost elaborate, promovate și adoptate cu încălcarea tuturor procedurilor și regulilor, fără avizul Guvernului, a CSP, a Procuraturii Generale, altor instituții de stat, concluziile cărora poartă caracter obligatoriu. În graba lor, autorii acestor inițiative legislative au considerat irelevant de a solicita și opinia forului internațional de specialitate, cum este Comisia de la Veneția, Consiliul Europei – expertiza cărora este determinantă la adoptarea unor legi atât de importante”, a declarat Procurorul General, citat de Ziarul de Gardă.
Miercuri, 18 august, la consultările publice pe tema modificărilor la o serie de legi ale justiției - toate adoptate deja în prima lectură - ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a anunțat că modificările la Legea cu privire la Procuratură, vor fi aprobate marți, 24 august, în a doua lectură.
Litvinenco a mai declarat că susține că „toate amendamentele – propunerile obiective, înaintate la proiect” și că acestea „vor fi analizate” de autorii documentului până marți, dar a respins obiecțiile Procuraturii Generale drept subiective.
Adoptate în prima lectură de parlament pe 13 august, la o lună de când partidul fondat de președinta Sandu a câștigat detașat alegerile parlamentare, amendamentele contestate de Stoianoglo permit demiterea sa în urma unei evaluări a activității. Procurorul general spune că noua putere a promovat amendamentele cu încălcarea procedurilor, arătând că scopul ar fi subordonarea politică a procuraturii. Noua putere spune Stoianoglo a făcut puțin pentru condamnarea marilor corupți, soluționarea dosarelor furtului miliardului și că ar fi permis fuga în străinătate a controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, bănuit de implicare în frauda bancară și alte crime.
Cu o lună înainte de alegerile din Rusia, singura organizație independentă de monitorizare, Golos, este declarată „agent străin”
Cu o lună până la alegerile generale din Rusia, grupul independent de monitorizare a alegerilor „Golos” a declarat că Ministerul Justiției din Rusia l-a desemnat „agent străin”, o acțiune care l-ar putea împiedica să urmărească desfășurarea alegerilor parlamentare și locale de luna viitoare.
Ministerul Justiției din Rusia a declarat că a inclus organizația „ Golos” în registrul „agenților străini” pentru a proteja drepturile alegătorilor, a informat Interfax pe 18 august. Registrul include organizații care nu au o persoană juridică în Rusia.
„Golo”s a documentat minuțios acuzațiile și dovezile de fraudă în alegerile din trecut, inclusiv votul parlamentar din 2011, bănuit că ar fi fost fraudat masiv în favoarea partidului de guvernământ Rusia Unită și votul prezidențial din 2012, care l-a readus pe Vladimir Putin la Kremlin după patru ani ca premier.
Alegerile din 17-19 septembrie sunt pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului și un element cheie în sistemul de putere al președintelui Putin dar și pentru consiliile regionale și locale.
Co-directorul organizației „Golos”, Grigory Melkonyants, a declarat pentru Interfax că decizia Ministerului Justiției este „un atac la adresa celei mai mari comunități de monitori independenți ai alegerilor”.
UE condamnă comportamentul „agresiv” al autorităților de la Minsk
Uniunea Europeană a condamnat ceea ce a numit „comportament agresiv” al Republicii Belarus, care folosește migranții ilegali pentru a „ataca” țările UE din vecinătate.
Reuniți de urgență miercuri, miniștrii de interne ai UE au declarat că Belarusul încearcă să "instrumentalizeze ființele umane în scopuri politice".
Anul acesta, peste 4100 de solicitanți de azil, majoritatea din Irak, au trecut ilegal din Belarus în Lituania. Letonia și Polonia au înregistrat, de asemenea, creșteri ale migranților care trec frontiera din Belarus.
Polonia a declarat că a desfășurat aproape 1.000 de soldați la frontiera sa cu Belarus pentru a ajuta polițiștii de frontieră să facă față unui val de migranți, iar Lituania a trimis o notă diplomatică la Minsk, în care protestează împotriva faptului că ofițeri belaruși i-au încălcat frontiera.
„Haosul era inevitabil” (președintele Joe Biden)
Preşedintele american Joe Biden a declarat că este gata să menţină forţele americane la Kabul şi după 31 august, dacă toţi cetăţenii americani care se află încă în ţară nu sunt evacuaţi până atunci. În primul interviu acordat postului de televiziune ABC după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan, Bine a declarat că scene haotice ca cele de la aeroportul din Kabul erau inevitabile. Totodată, preşedintele american a recunoscut că întâmpină ''mai multe dificultăţi'' în evacuarea afganilor decât a americanilor, în contextul în care Washingtonul îi acuză pe talibani că nu și-au respectat promisiunea de a-i lăsă să ajungă la aeroport pe toți cei care doresc să plece din Afganistan.
La rândul său, ministrul apărării , Lloyd Austin a declarat că Statele Unite vor evacua din Afganistan cât mai multe persoane posibil, în timp ce mii de afgani continuă să vină la aeroportul din Kabul, de unde speră să prindă un zbor care să-i scoată din țară.
„Îi vom evacua fizic pe toţi în măsura în care putem, eventual vom evacua şi vom efectua aceste operaţiuni cât mai mult timp posibil", a spus şeful Pentagonului, adresându-se public pentru prima dată de la căderea regimului afgan.
Austin a precizat că la aeroportul din Kabul sunt în jur de 4.500 de militari americani dar că acești nu pot asigura și venirea oamenilor la aeroport, misiunea lor fiind de a asigura securitatea zborurilor și a activității pe aeroport.
