Republica Moldova va cumpăra energie electrică din România pentru a-și asigura necesarul de 33 la sută după ce Ucraina, afectată de bombardamentele ruse a oprit livrările de energie electrică.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a anunțat că autoritățile de la Chișinău vor putea cumpăra energie electrică din România la un preț de 90 EUR/MWh, mai mic decât cel de pe piață.

Livrările de curent electric din România sunt posibile pentru că sistemul moldovenesc a fost sincronizat cu cel european încă în luna martie, mai susține oficialul moldovean într-o postare pe Telegram.

### Vezi și... ###

Andrei Spînu prelungește înțelegerea cu centrala de la Cuciurgan

Potrivit lui Spînu, energia electrică va putea fi cumpărată în cazul în care producătorii din România au suficiente cantități disponibile.

Pentru a putea vinde curent electric Republicii Moldova, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență care prevede că „producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova”.

Timp de aproape două zile, Republica Moldova a depins integral de energia electrică produsă de centrala de Cuciurgan, din stânga Nistrului, de la care cumpăra 67 la sută din necesitatea de energie electrică, înainte ca Ucraina bombardată masiv de Rusia să oprească exportul de energie electrică.

Moscova se așteaptă ca președintele turc Recep Tayyip Erdoğan să se ofere oficial ca mediator al negocierilor din Rusia și Ucraina, a declarat un consilier de la Kremlin.

Iuri Ușakov a spus spus presei pe 12 octombrie la Moscova că e posibil ca președintele Turciei să facă o ofertă oficială în acest sens în timpul întrevederii sale cu președintele rus Vladimir Putin pe 13 octombrie, la Astana, în Kazahstan.

Ușakov a citat mai multe relatări de presă care se refereau la o asemenea posibilitate, adăugând că eventualele noi tratative de pace, dacă vor avea loc, se vor desfășura fie la Istanbul, fie la Ankara.

Turcia rămas neutră în conflictul din Ucraina, abținându-se să se alăture sancțiunilor impuse de Occident Rusiei și menținând relații bune atât cu Moscova cât și cu Kievul.

Turcii au găzduit două runde de tratative între cele două părți, dar ultima, care a avut loc în martie, nu a avut nici un rezultat.

Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu va avea nici un fel de tratative cu Putin. Întrebat despre această poziție, Ușakov a răspuns: „i-aș spune: niciodată să nu spui niciodată”.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Comisia Europeană a recomandat, miercuri, 12 octombrie, ca Bosniei – Herțegovina să i se acorde statutul de țară candidată la aderare, plecând de la premiza că va continua reformele pentru întărirea democrației și combaterea corupției.

„Vântul schimbării bate din nou în Europa și trebuie să profităm de acest moment”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, citată de Reuters. „Balcanii de Vest aparțin familiei noastre și vrem ca acest lucru să fie foarte, foarte clar”.

### Vezi și... ###

Acordând „statutul de candidat” Ucrainei și Moldovei, UE caută să consoleze Balcanii

În raportul anual privind extinderea UE, Comisia Europeană a spus că Bosnia trebuie să întărească democrația și statul de drept, să întărească instituțiile statului, să combată corupția și crima organizată, să garanteze libertatea presei și să gestioneze migrația.

Ministrul bosniac de externe, Bisera Turkovic, a salutat recomandarea Comisiei europene drept „istorică”, arătând că perspectiva aderării va încuraja reformele și îndeplinirea condițiilor necesare pentru ca Bosnia să poată începe negocierile de admitere în UE.

Credibilitatea Uniunii Europene în Balcani a fost știrbită în ultima vreme de semnalele contradictorii în privința extinderii, de exercitarea de către Bulgaria (membră UE) a dreptul de veto împotriva Macedoniei de Nord (aspirantă), ca și de decizia ca Ucraina și Moldova să primească statut de țări candidate fără să fi trecut prin pregătirile cerute celor din Balcanii de Vest.

Comisia Europeană a mai declarat pe 12 octombrie că alte cinci state din Balcanii de Vest - Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – precum și Turcia, toate cu statut de candidate la aderare, trebuie să facă mai multe progrese în domenii cheie, cum ar fi statul de drept, lupta împotriva corupției și libertatea presei.

Comisia a cerut în mod special Serbiei, care nu a renunțat la legăturile sale istorice cu Rusia, „să facă o prioritate” din alinierea la politica externă a UE.

### Vezi și... ###

«Comunitatea politică europeană»: Europa XXL împotriva lui Putin

Candidată la aderare, Serbia încă nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei, după invazia din Ucraina.

De asemenea, Comisia Europeană a recomandat liberalizarea regimului de vize pentru Kosovo, singura țară europeană ai cărei cetățeni mai au nevoie de vize pentru a călători în Occident.

Comentând recomandarea privind Bosnia, șeful politicii externe europene, Josep Borrell, a remarcat că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a scos și mai mult în evidență semnificația geopolitică a extinderii Uniunii Europene.

„Este o investiție pe termen lung în pace, prosperitate și stabilitate pe continentul nostru”, a spus Borrell, citat de Reuters.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Organizația „Iranul pentru Drepturile Omului” (IHR) spune că cel puțin 201 de persoane, inclusiv 23 de copii, au fost ucise în protestele la nivel național care au zguduit Iranul. ONG-ul cu sediul la Oslo a avertizat că numărul morților ar putea crește ca urmare a „represiunii sângeroase”, lansată de autoritățile islamice împotriva protestelor provocate de moartea unei tinere de 22 de ani, în arestul poliției de moravuri. Masha Amini fusese reținută în septembrie pentru că nu purta adecvat vălul islamic, hijab.

### Vezi și... ###

„Fără hijab!” În Iran se extind protestele anti-regim

IHR a declarat pe 12 octombrie că cel puțin 108 de persoane au fost ucise în protestele din ultimele trei săptămâni, de la moartea tinerei Mahsa Amini. Cel puțin alte 93 de persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor separate din orașul Zahedan, din provincia de sud-est Sistan-Balucistan, ciocniri provocate de relatările că o adolescentă fusese violată de un comandant al poliției din regiune.

Cele mai multe decese au fost înregistrate în Kurdistan, în partea de vest a Iranului, regiunea unde trăia Amini.

Mahsa Amini era în vizită la Teheran când a fost reținută de poliția de moravuri pe 13 septembrie. Trei zile mai târziu, a murit în spital iar martori oculari și familia fetei au susținut că aceasta fusese bătută.

Autoritățile au negat acuzațiile, spunând că Amini a murit din cauza unor probleme congenitale de sănătate, afirmații respinse categoric de familie.

„Comunitatea internațională trebuie să reacționeze hotărât dacă vrea să prevină noi crime în Kurdistan”, se arată într-un apel al directorului organizației „Iranul pentru Drepturile Omului”.

Președinta Parlamentului European, Roberta Matseola, a declarat, într-un interviu pentru un grup de jurnaliști din România, Polonia și Lituania, că va efectua o vizită în R. Moldova în următoarele două săptămâni, transmite agenția de presă românească Agerpres.

Ea a subliniat că Republica Moldova necesită o atenţie specială. „Nu doar pentru că este în momentul cel mai vulnerabil din cauza frontierei cu Ucraina, ci şi pentru că nu se mai poate baza, din motive evidente, pe electricitatea din Ucraina. Este o situaţie în care oricând o opoziţie foarte ostilă poate face pasul înainte şi suntem foarte mândri de decizia noastră din 23 iunie de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderare la UE”, a spus Roberta Metsola.

Referitor la propunerile unor eurodeputaţi de a oferi Ucrainei şi Republicii Moldova beneficii în afara celor prevăzute în acordurile de asociere la UE, precum apartenenţa la piaţă unică a UE, Roberta Metsola a spus că „extinderea roaming-ului ar fi ceva care ar putea fi abordat”.

„Cunosc din experienţa mea efectul transformator asupra unei ţări pe care procesul de aderare îl poate avea. Ceea ce am văzut, de asemenea, este viteza cu care Ucraina şi Republica Moldova s-au adaptat la acquis-ul legislativ comparativ cu un proces normal de extindere. Fără a numi acest lucru accelerare, aş spune că este vorba de adaptarea vitezei noastre cu a acelor ţări”, a mai declarat președinta Parlamentului European.

Pe 3 octombrie, președinta Maia Sandu a avut o discuție telefonică cu Roberta Metsola despre situația energetică, impactul războiului asupra populației și despre realizarea angajamentelor R. Moldova în procesul de aderare la UE.

Șeful secției medicilor de familie din cadrul Centrului de Sănătate Drochia este cercetat penal pentru corupere pasivă, fiind bănuit că ar fi stabilit diagnostice false.

Potrivit Centrului Național Anticorupție, medicul ar fi eliberat certificate fictive, în care ar fi indicat necesitatea tratamentului urgent peste hotare.

S-a întâmplat în perioada când Agenția Servicii Publice elibera pașapoarte doar în cazuri excepționale, cum ar fi urgențe medicale și tratamente în străinătate.

Astfel, mai multe persoane și-au perfectat pașapoarte în regim de urgență, justificându-și solicitările prin certificatele eliberate de medic, pentru care ar fi plătit între 100 și 200 de euro.

CNA și Procuratura Anticorupție au descins miercuri, 12 octombrie, la domiciliul și în biroul medicului. De la fața locului au fost ridicate fișe medicale, registre, certificate și telefoane.

Recentele victorii militare ale Ucrainei împotriva invadatorilor ruși sunt „extraordinare” și au schimbat cursul războiului, în ciuda „cruzimii” ultimelor atacuri rusești cu rachete, a declarat ministrul american al apărării, Lloyd Austin, la reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina, ținută în marginea întrevederii miniștrilor apărării din Alianța Nord Atlantică.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Grupul de Contact a fost creat în primăvară, la reuniunea de la Ramstein, din Germania și cuprinde peste 50 de țări. Discuțiile de miercuri de la Bruxelles s-au concentrat pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei pe fundalul valurilor de atacuri cu rachete, lansate de Rusia de luni, împotriva multor orașe ucrainene, inclusiv capitala Kiev.

Lloyd Austin a spus că recentele atacuri rusești au cimentat și mai tare hotărârea comunității internaționale de a sprijini militar Ucraina.

### Vezi și... ###

Noi atacuri rusești masive în Ucraina | Kievul insistă ca Rusia să fie declarată „stat terorist”

„Întreaga lume tocmai a văzut cât de crud este războiului dus de Putin – înrădăcinat în agresiune și purtat cu profund dispreț față de regulile internaționale”, a spus Austin.

Vorbind înaintea reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că prioritatea este „întărirea apărării aeriene ucrainene”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Occidentului, pe 11 octombrie, la un summit virtual G7, să blocheze sectorul energetic al Rusiei, să ajute Ucraina să-și creeze „un scut aerian” și să aprobe o misiune de observatori internaționali la granița Ucrainei cu Belarus, țară care se situează ferm de partea Moscovei în acest conflict.

Autoritățile de la Chișinău au prelungit înțelegerea de a cumpăra mai multă energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, MGRES, după ce un val de lovituri rusești în Ucraina a dus la sistarea livrărilor de curent ucrainean în Republica Moldova.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Alina Merlici, a confirmat Europei Libere că înțelegerea cu MGRES a fost prelungită, dar nu a spus pentru ce perioadă.

Înțelegerea inițială (din 11 octombrie) cu centrala de la Cuciurgan presupunea acoperirea deficitului de energie doar pentru 24 de ore, de la sistarea livrărilor din Ucraina.

Alina Merlici a mai spus că vicepremierul Andrei Spînu poartă discuții cu parteneri din România și Uniunea Europeană pentru a acoperi din surse europene deficitul de energie electrică de 33 la sută din consum creat după sistarea livrărilor din Ucraina.

Spînu a spus că centrala de la Cuciurgan a sporit producția de curent pentru a acoperi consumul moldovean, primind în acest scop un volum mai mare de gaze de la MoldovaGaz. Nu este limpede care este sursa gazelor, după ce concernul rus Gazprom a micșorat livrările către R. Moldova cu 30%, pe 1 octombrie.

### Vezi și... ###

Gazprom avertizează că va opri livrările de gaze către R. Moldova

Rusia a lansat zeci de rachete asupra Ucrainei pe 10 octombrie, răzbunându-se pentru distrugerea parțială a podului Kerci către Crimeea cu câteva zile mai devreme, pentru care dă vina pe forțele ucrainene.

Loviturile cu rachete rusești au dus la sistarea livrărilor ucrainene de curent electric în R. Moldova din cauza deteriorării infrastructurii ucrainene. Autoritățile de la Kiev spun că loviturile rusești descrise drept „teroriste” au distrus inclusiv generatoare și stații electrice. În consecință, Ucraina a oprit exporturile de electricitate pentru a-și stabiliza propriul sistem energetic.

Autoritățile de la Chișinău și-au alăturat vocea altor țări care au condamnat atacurile rusești la Consiliul de Securitate ONU. Președinta Maia Sandu a spus că „brutalitatea, teroarea și moartea civililor inocenți” trebuie să se oprească „imediat”.

Ucraina și-a debranșat sistemul de rețele electrice de la cel al CSI cu puțin timp înainte de invazia rusească din 24 februarie, iar din luna martie și-a sincronizat rețeaua cu cea europeană. Debranșarea a implicat automat și R. Moldova.

### Vezi și... ###

Loviturile rusești în Ucraina au întrerupt livrările de curent electric către R. Moldova

Președintele Statelor Unite Joe Biden a spus că președintele Rusiei Vladimir Putin a judecat totalmente greșit capacitatea țării sale de a invada Ucraina, adăugând însă că nu crede că Moscova va folosi armele sale nucleare tactice contra vecinului său, în ciuda recentelor amenințări voalate că va utiliza arsenalul său nuclear.

Declarația șeful administrației americane vine după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a solicitat de urgență noi sisteme occidentale de apărare anti-aeriană în urma a două zile de bombardamente rusești sângeroase care au avut ca țintă civili ucraineni și infrastructura energetică a Ucrainei.

### Vezi și... ###

Noi atacuri rusești masive în Ucraina | Kievul insistă ca Rusia să fie declarată „stat terorist”

Atacurile rusești au continuat pe 12 octombrie, ucigând cel puțin șapte civili și rănind alți opt într-un bombardament care a lovit o piață aglomerată din orașul Avdivka, a anunțat guvernatorul ucrainean al regiunii estice Donețk.

Într-un interviu acordat rețelei CNN în 11 octombrie, Joe Biden a afirmat că deși crede că Putin acționează rațional, obiectivele sale în Ucraina nu au fost raționale:

„Dacă asculți discursul său de după luarea deciziei [de a invada Ucraina], el a vorbit despre nevoia ca el să fie liderul unei Rusii care să-i unească pe toți vorbitorii de rusă”, a spus Biden, adăugând: „Cred pur și simplu că asta e irațional”.

Recent, Rusia a anexat oficial patru regiuni ucrainene pe care le controlează parțial (după referendumuri denunțate pe scară largă ca fiind ilegale), a mobilizat sute de mii de rezerviști, și făcut repetat aluzie la utilizarea armelor nucleare, alarmând Occidentul

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

În seara zilei de 11 octombrie a fost descoperită o scurgere din conducta de petrol Drujba, care leagă Rusia de Germania, dar oficialii spun că sabotajul este improbabil.

PERN, operatorul tronsonului de oleoduct din Polonia de-a lungul căruia a fost descoperită scurgerea, a precizat într-o declarație din 12 octombrie că tranzitul petrolului a fost parțial închis.

„Cauza incidentului nu este cunoscută deocamdată. Pomparea în linia afectată a fost imediat oprită. Linia 2 a oleoductului funcționează normal”, a declarat PERN, adăugând că scurgerea a fost detectată în seara zilei de 11 octombrie. Descoperirea scurgerii pe principala rută care transportă petrol către Germania vine pe fondul preocupărilor legate de securitatea aprovizionării cu energie a Europei, după ce gazoductele Nord Stream din Marea Baltică au avut recent scurgeri despre care oficialii atât din Occident, cât și din Rusia, spun că au fost cauzate de sabotaj.

De asemenea, Europa se confruntă cu o criză energetică severă ca urmare a invaziei Moscovei în Ucraina, care a întrerupt aprovizionarea multor țări. Reuters l-a citat pe Mateusz Berger, cel mai înalt oficial polonez însărcinat cu infrastructura energetică, care a declarat că nu există motive pentru a crede că scurgerea a fost cauzată de sabotaj.

### Vezi și... ###

Război în Ucraina | Armata ucraineană va fi dotată cu drone kamikaze prin „crowdfunding”

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat că centrala nucleară Zaporojie din Ucraina a rămas fără energie electrică din exterior, pentru a doua oară în cinci zile, bazându-se acum pe generatoare diesel pentru funcțiile de siguranță și securitate nucleară.

„Această pierdere repetată a energiei electrice din afara centralei este o evoluție profund îngrijorătoare și subliniază nevoia urgentă de a crea o zonă de protecție a siguranței și securității nucleare în jurul sitului”, a spus Grossi într-un tweet pe 12 octombrie.

Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost un punct sensibil în campania militară a Rusiei în Ucraina. Moscova și Kievul au făcut schimb de acuzații timp de luni de zile în legătură cu bombardamentele din apropierea instalației, care au stârnit temeri privind un dezastru nuclear.

Trupele rusești ocupă centrala și zona înconjurătoare. Grossi s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, ieri, 11 octombrie, în cadrul eforturilor AIEA de a preveni un accident și al eforturilor lui Grossi de a stabili o zonă de siguranță și securitate în jurul centralei. Șeful AIEA urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, la sfârșitul acestei săptămâni, pentru discuții suplimentare privind centrala electrică.

Asociația Promo-LEX se arată îngrijorată de inițiativa președintei Maia Sandu de modificare a legislației pentru a facilita intervenția forțelor de ordine la proteste.

Organizația neguvernamentală, care promovează drepturile omului, susține că legea privind întrunirile din Republica Moldova este una dintre cele mai bune din regiune și că nu poate fi modificată din cauza unui presupus conflict dintre administrația publică locală și forțele de ordine.

Potrivit organizației, forțele de ordine au deja toate pârghiile legale necesare pentru a interveni în situații care sunt puse în pericol ordinea publică, viața și sănătatea oamenilor.

„Modificarea legislației în funcție de conjunctura de moment este o practică păguboasă și reprezintă un precedent periculos pentru o democrație bazată pe un stat de drept”, spun experții Promo-LEX.

Într-o reacție a președinției la criticile Promo-LEX, purtătoarea de cuvânt Sorina Ștefârță a precizat că solicitarea șefei statului „s-a referit strict la întrunirile unde e încălcată grav ordinea publică și unde nici organizatorii, nici autoritățile publice locale, responsabile de gestionarea manifestației, nu-si îndeplinesc obligațiunile privind sistarea acesteia”. Ștefârță a mai adăugat că noile modificări, dacă vor fi aprobate, „în niciun caz nu vor îngrădi dreptul la întrunire și la protest al cetățenilor”.

### Vezi și... ###

Președinta cere ca poliția să poată interveni la proteste evitând autoritățile locale 

Președinta Maia Sandu a cerut guvernului să modifice temporar legislația ca poliția să poată interveni pentru a asigura ordinea publică la proteste, „chiar și în condițiile în care unii actori din administrația locală sabotează eforturile guvernului de a menține stabilitatea în țară”.

Șefa statului a venit cu această solicitare după ce poliția și primăria Chișinău s-au acuzat reciproc că nu intervin pentru a debloca porțiunea de pe bulevardul Ștefan cel Mare închisă, duminică, de protestatarii Partidului Șor.

Luni dimineață, poliția a înlăturat cu forța corturile de pe carosabil, după ce primarul Ion Ceban a făcut un demers către Ministerul de Interne, blocând demonstrativ artera principală a orașului.

### Vezi și... ###

Igor Boțan prezice „ofilirea protestelor Șor”, după ambuteiajul cauzat luni dimineață

Ucraina a declarat la 12 octombrie că a eliberat încă cinci așezări în regiunea Herson din sudul țării, în timp ce forțele sale armate și-au continuat contraofensiva în ciuda valului de atacuri cu rachete rusești care a lovit țara în ultimele două zile.

„Forțele armate ucrainene au eliberat încă cinci localități în districtul Berislav (din regiunea Herson): Novovasilivka, Novogrigorivka, Nova Kamianka, Trifonivka, Cervone”, a precizat președinția în raportul său zilnic. „Inamicul continuă să bombardeze pozițiile unităților noastre pentru a descuraja contraofensiva de-a lungul întregii linii de contact", se precizează în comunicat.

La 9 octombrie, armata ucraineană anunța că trupele sale au recucerit aproape 1.200 de kilometri pătrați de teritoriu în sudul regiunii Herson de la forțele ruse de la începutul contraofensivei lor la sfârșitul lunii august.

Între timp, Rusia a continuat să lovească regiunea ucraineană Zaporojie și orașul omonim la 12 octombrie, distrugând clădiri rezidențiale, a declarat secretarul consiliului municipal Anatoli Kurtev. Nu au existat informații deocamdată cu privire la victime.

Orașul Zaporojie, care se află relativ aproape de linia frontului, a fost lovit în mod repetat de atacuri adesea sângeroase în ultimele săptămâni.

La 11 octombrie, președintele rus Vladimir Putin i-a spus șefului agenției nucleare a ONU că este „deschis la dialog” cu privire la centrala nucleară din Zaporojie și că va discuta toate problemele care îl preocupă.

Putin i-a spus lui Rafael Grossi, în timpul întâlnirii lor televizate de la Sankt Petersburg, că situația din jurul centralei este „îngrijorătoare”.

### Vezi și... ###

Zelenski condamnă „terorismul de stat” al Rusiei care continuă bombardamentele în Zaporojie

Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost un punct fierbinte în campania militară a Rusiei în Ucraina. Moscova și Kievul au făcut schimb de acuzații timp de luni de zile în legătură cu bombardamentele din apropierea instalației, care au stârnit temeri legate de posibilitatea unui dezastru nuclear.

Grossi s-a întâlnit cu Putin ca parte a eforturilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de a preveni un accident nuclear și de a stabili o zonă de siguranță și securitate în jurul centralei.

Putin i-a spus șefului AIEA că este „pregătit să discute toate problemele de interes reciproc sau care provoacă îngrijorare, de exemplu, în ceea ce privește situația din jurul centralei din Zaporojie”.

Grossi urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, la sfârșitul acestei săptămâni, pentru discuții suplimentare privind centrala electrică, a precizat AIEA după întâlnirea dintre Grossi și Putin. Grossi a declarat că situația din jurul centralei este „din ce în ce mai periculoasă, instabilă și provocatoare”.

### Vezi și... ###

Război în Ucraina | Armata ucraineană va fi dotată cu drone kamikaze prin „crowdfunding”

Iury Milner a declarat într-un tweet la 11 octombrie că a părăsit Rusia în 2014, după anexarea ilegală de către Moscova a Crimeii din Ucraina, și că acum a tăiat și mai mult legăturile cu patria sa.

„Eu și familia mea am părăsit Rusia pentru totdeauna în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia. Iar în această vară, am finalizat oficial procesul de renunțare la cetățenia rusă”, a declarat Milner. El nu a dat detalii.

Magnatul în vârstă de 60 de ani, cofondator al companiei de investiții DST Global, a obținut cetățenia israeliană în 1999. După ce a părăsit Rusia, el s-a mutat în Israel pentru ca, după câțiva ani, să se mute în Statele Unite. Milner, care are o avere estimată la 7,3 miliarde de dolari, este al treilea miliardar despre care se știe că a renunțat la cetățenia rusă de când Moscova a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie.

Site-ul său de internet subliniază în mod specific că nu a mai vizitat Rusia din 2014, că nu are bunuri în Rusia, că 97% din averea sa personală a fost creată în afara țării și că nu s-a întâlnit niciodată cu președintele Vladimir Putin „nici individual, nici în grup”.

Iahturile opulente ale oligarhilor ruși navighează prin ape legale din ce în ce mai incerte, pe măsură ce autoritățile din lumea întreagă aplică sancțiuni gândite să pună presiune asupra persoanelor din cercul restrâns al președintelui Vladimir Putin.

Ministerul muncii și protecției sociale a lansat miercuri, 12 octombrie, programul „Ajutor la contor” și site-ul compensatii.gov.md unde cetățenii se pot înregistra ca să solicite compensații în facturile pentru gaze și energie termică.

În prima oră de la lansare, au fost înregistrate peste 3.000 de cereri online, a anunțat ministrul muncii, Marcel Spatari.

El a precizat că cetățenii se pot înregistra timp de aproape o lună și jumătate, până pe 25 noiembrie, pentru a obține, deja în facturile pentru luna noiembrie, una din cele patru categorii de vulnerabilitate energetică (de la foarte înaltă, la scăzută), în baza cărora va fi calculată valoarea compensație.

Consumatorii care nu se vor înregistra pe site vor obține automat categoria de vulnerabilitate medie, iar cei care o vor face după data de 25 noiembrie vor afla ce categorie le-a fost atribuită în facturile pentru lunile următoare.

Explainer | Cum vor fi compensate facturile pentru energie

Informații actualizate despre cum cetățenii pot solicita compensarea facturilor la curent, gaze și căldură. Apasă AICI

Cât valorează compensația

Valoarea compensației pentru fiecare categorie de vulnerabilitate va fi stabilită de guvern în noiembrie.

„Banii disponibili astăzi în fondul de reducere a vulnerabilității energetice ar permite reducerea facturii la gazele naturale în medie cu 12-13 lei. Facturile vor putea fi reduse mai mult pentru cei mai vulnerabili și mai puțin pentru cei mai puțin vulnerabili”, a precizat ministrul.

Cine se poate înregistra pe site-ul compensatii.gov.md

Pe platforma compensatii.gov.md se poate înregistra fiecare persoană care achită facturi, indiferent dacă este sau nu proprietar al locuinței, dacă stă în chirie sau este refugiat din Ucraina.

Cei care nu au computer, telefon, tabletă sau acces la internet vor fi ajutați de asistenții sociali sau bibliotecari să se înregistreze pe platformă, completând aceeași cerere în scris.

În cerere vor fi indicate, între altele, numele, prenumele, IDNP, adresa, date de contact, codurile de identificare a punctelor de consum din facturi și veniturile medii ale fiecărui membru al familiei în ultimele 6 luni. Cei care au un credit ipotecar vor trebui să indice și numărul cadastral al locuinței.

Declararea veniturilor

Veniturile medii lunare trebuie să includă toate sursele, inclusiv pensii, indemnizații, alocații sociale, cu excepția ajutoarelor unice oferite de stat. Datele introduse de cetățeni vor fi confruntate cu cele de care dispune statul, inclusiv de la FISC sau CNAS. Dacă cetățenii vor indica venituri sub cele reale, vor fi luate în calcul cele cunoscute de stat, pentru a stabili categoria de vulnerabilitate.

„Statul nu cunoaște chiar totul. Este o realitate pe care nu o putem schimba de la o zi la alta. De exemplu, statul nu știe veniturile deținătorilor de patentă, pentru că ele nu se declară în alte sisteme informaționale”, a explicat Spatari.

El a precizat că sistemul informațional va verifica și averile cetățenilor în baza datelor de la Cadastru. Persoanele care dețin cote-părți în patru sau mai multe apartamente și cele care au imobile mai scumpe de 4 milioane de lei nu vor primi compensații.

### Vezi și... ###

Expert în energetică: Kremlinul forțează Chișinăul să aleagă între două opțiuni proaste

Penalități pentru abuzuri

Cei care vor beneficia pe nedrept de compensații, de exemplu, pentru că au inclus în cerere date false, vor fi penalizați și vor trebui să returneze banii. „Este imposibil să urmărim fiecare cetățean în parte. Nu acesta este scopul nostru. Scopul este de a avea un mecanism cât mai echitabil. Iar abuzurile care vor fi semnalate prin criteriile de risc care există în sistem vor fi cercetate și oamenii vor fi penalizați”, a atenționat ministrul.

În acest an, pentru compensarea facturilor din noiembrie, care se achită în decembrie, au fost alocate 870 de milioane de lei, triplu față de noiembrie anul trecut. Pentru întreaga perioadă rece a anului (1 noiembrie- 31 martie) vor fi alocate, în total, circa 5 miliarde de lei, de 2,5 ori mai mult decât anul trecut.

### Vezi și... ###

Loviturile rusești în Ucraina au întrerupt livrările de curent electric către R. Moldova

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat miercuri, 12 octombrie, noi tarife la energia electrică. Astfel, consumatorii din centrul și sudul R. Moldova vor achita 3,15 lei pentru un kWh față de 2,64 de lei/kWh, iar cei din nord – 3,21 de lei/kWh față de 2,86 de lei/kWh, cât plăteau până acum.

Potrivit unui comunicat al agenției, scumpirile au loc din cauza creșterii prețului de procurare a energiei electrice de către Energocom, de la 3,24 de lei/kWh la 4,33 de lei/kWh, majorarea prețului de import al energiei și devalorizarea leului față de dolar cu 6%.

Anterior, compania Premier Energy, care furnizează energie electrică pentru consumatorii din centrul și sudul R. Moldova, a solicitat ca ANRE să stabilească un tarif de 3,24 de lei per kWh, iar întreprinderea Furnizarea Energiei Electrice Nord – de 3,76 de lei/kWh.

ANRE a majorat ultima dată tarifele la energie electrică pe 8 iunie, de la 2,17 lei/kWh la 2,64 de lei/kWh, pentru consumatorii din centru și sud, și de la 2,51 de lei/kWh la 2,86 de lei/kWh pentru cei din nordul R. Moldova.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat pe 12 octombrie că a arestat cinci cetățeni ruși și trei cetățeni din Ucraina și Armenia în legătură cu explozia care a avariat podul peste strâmtoarea Kerci, la 8 octombrie.

FSB a declarat că atacul ar fi fost organizat de Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării și de directorul acesteia, Kirilo Budanov.

### Vezi și... ###

Un pod deloc prea îndepărtat în Crimeea și cum să-ți șantajezi copiii prin dans

Ucraina nu a confirmat oficial implicarea sa în explozie, dar unii oficiali ucraineni au sărbătorit pagubele.

Explozia de pe Podul Crimeei, care are o lungime de 18 kilometri, a vizat o secțiune a podului rutier, oprind temporar traficul de camioane și mașini.

De asemenea, deflagrația a aruncat în aer mai multe cisterne de combustibil dintr-un tren care se îndrepta dinspre sudul Rusiei spre peninsula Crimeea, anexată de Moscova.

Podul din Crimeea a fost finalizat în mai 2018, iar construcția sa a costat aproximativ 4 miliarde de dolari. A fost un proiect de prestigiu semnificativ, menit să consolideze pretențiile Moscovei asupra Crimeei. A fost inaugurat cu mare fast de președintele rus Vladimir Putin.

Podul devenise vital din punct de vedere logistic pentru campania militară a Rusiei în Ucraina, prin el fiind transportate proviziile pentru trupele rusești care luptă în sudul Ucrainei.

Forțele rusești au lansat atacuri masive cu rachete împotriva orașelor ucrainene, inclusiv asupra surselor de alimentare cu energie electrică, iar Putin a spus că aceste atacuri sunt o ripostă la explozia podului din Crimeea, despre care a spus că a fost organizată de serviciile secrete ucrainene.

### Vezi și... ###

Putin: „Răspunsul Rusiei va fi dur”

Președinta Maia Sandu a semnat miercuri, 12 octombrie, decretul prin care l-a numit pe procurorul Ion Munteanu de la Procuratura Anticorupție în funcția de procuror general interimar.

Numirea lui Ion Munteanu la șefia Procuraturii Generale are loc în contextul în care, pe 6 octombrie, s-a împlinit un an de la desemnarea lui Dumitru Robu drept procuror general interimar. Potrivit legii, interimatul nu poate dura mai mult de 12 luni.

Candidatura lui Ion Munteanu a fost propusă șefei statului de către Consiliul Superior al Procurorilor. Munteanu a fost adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție.

Munteanu a fost vizat într-o investigație a Ziarului de Gardă, care a scris despre „casa de milioane, donată de socri” în care locuiește procurorul.

### Vezi și... ###

De ce se prelungește interimatul la șefia Procuraturii Generale și cu ce efecte

Nesfârșitul interimat de la șefia Procuraturii Generale, după suspendarea lui Stoianoglo

Interimatul la șefia Procuraturii Generale a început pe 5 octombrie 2021, când a fost suspendat din funcția de procuror general și reținut Alexandr Stoianoglo.

Cercetat penal în cinci dosare de abuz în serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și depășirea atribuțiilor de serviciu, Stoianoglo a petrecut peste două luni în arest la domiciliu. A fost acuzat, între altele, pentru rolul său în controversata eliberare din închisoare a omului de afaceri Veaceslav Platon, care a fugit ulterior din țară, fiind căutat de autorități pentru mai multe presupuse încălcări ale legii.

Stoianoglo a fost pus în libertate sub control judiciar în decembrie 2021, și spune că e nevinovat și că se consideră o victimă a unei răzbunări politice din partea președintei Maia Sandu. Șefa statului a respins această acuzație.

Arestarea lui Stoianoglo a fost precedată de o modificare legislativă controversată, adoptată de majoritatea partidului de guvernământ, PAS, criticată de unii experți locali și de către Comisia de la Veneția. Amendamentul prevede posibilitatea demiterii procurorului general înainte de termenul legal, dacă activitatea acestuia e evaluată negativ.

O comisie de evaluare a dat calificativul „nesatisfăcător” activității lui Stoianoglo, dar președinta Maia Sandu, în competența căreia intră demiterea procurorului general, s-a abținut să semneze decretul de demitere.

Potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, șefa statului ar vrea să fie rezolvate mai întâi în justiție toate cauzele penale împotriva lui Stoianoglo.

### Vezi și... ###

Stoianoglo, trimis în judecată pentru eliberarea lui Platon 

Producătorul japonez de automobile Nissan a devenit cea mai recentă mare corporație multinațională care părăsește Rusia, alăturându-se altor zeci de companii care au plecat din cauza invaziei neprovocate a Moscovei în Ucraina.

La 11 octombrie, Nissan a declarat că comitetul său executiv a aprobat vânzarea fabricii sale, a facilităților de cercetare și dezvoltare din Sankt Petersburg și a centrului de vânzări și marketing din Moscova către Institutul Central de Cercetare și Dezvoltare pentru Automobile și Motoare din Rusia (NAMI).

Președintele și directorul general al Nissan, Makoto Uchida, a declarat că, „deși nu putem continua să operăm pe piață, am găsit cea mai bună soluție posibilă pentru a ne sprijini oamenii". El a mai spus că firma sa nu a dat o valoare în dolari pentru vânzare, dar va înregistra un „impact” de 100 de miliarde de yeni (680 de milioane de dolari) din cauza ieșirii de pe piața rusă.

Nissan a început să producă SUV-uri la Sankt Petersburg în 2009. A suspendat producția în Rusia în martie, la câteva săptămâni după ce Rusia și-a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei. Compania a precizat că termenii vânzării oferă Nissan opțiunea de a-și răscumpăra afacerea din Rusia în următorii șase ani.

Ucraina afirmă că 32 dintre soldații săi au fost eliberați, iar corpul unui cetățean israelian care a luptat pentru Ucraina a fost returnat în cadrul unui schimb de prizonieri cu Rusia.

Andri Iermak, șeful cancelariei prezidențiale ucrainene, a anunțat schimbul de prizonieri pe 11 octombrie pe rețelele de socializare. El a declarat că toți soldații eliberați au fost „în locuri unde se desfășurau lupte crâncene”, iar mulți dintre ei erau considerați dispăruți în misiune.

Soldații sunt supuși unui examen medical și urmează să se reunească cu rudele lor, a spus el. El nu a oferit detalii despre prizonierii ruși care au fost implicați în acest schimb.

Dmitro Failka, un israelian care, conform lui Iermak, spunea că merge de bunăvoie pe front pentru a lupta pentru Ucraina, a trăit în Ucraina în ultimii doi ani după ce și-a întâlnit „dragostea” - o ucraineancă cu care a avut copii. Failka a lucrat ca antrenor de fotbal pentru copii în Lvov înainte de a se oferi voluntar pentru serviciul militar.

Printre cei eliberați se numără și un soldat care a luptat alături de fratele său mai mare, soț și tată a două fete. Fratele mai mic a fost capturat în aceeași zi în care a asistat la moartea fratelui său, a declarat Iermak, referindu-se la „durerea și tristețea de nedescris”.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Serviciul de monitorizare financiară al Rusiei, Rosfinmonitoring, a adăugat gigantul tehnologic american Meta Platforms în registrul său de „teroriști și extremiști”.

Rosfinmonitoring a declarat la 11 octombrie că a adăugat în registru și mișcarea de tineret Vesna (Primăvara), care a protestat în mod deschis împotriva invaziei neprovocate în curs a Rusiei în Ucraina. Mișcarea a fost adăugată pe listă la cererea biroului procurorului din orașul Sankt Petersburg.

La sfârșitul lunii martie, un tribunal din Moscova a catalogat Meta Platforms drept o „organizație extremistă”, interzicând platformele sale de socializare Facebook și Instagram. Măsura nu a scos în afara legii și platforma de mesagerie WhatsApp a Meta, deoarece nu este o platformă publică.

Procurorii de stat au depus cererea după ce au apărut informații potrivit cărora Meta Platforms permitea utilizatorilor Facebook și Instagram din unele țări să îndemne la violență împotriva rușilor și a soldaților ruși după ce Moscova a început agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei la sfârșitul lunii februarie.

La 10 martie, Meta a anunțat că, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, „am permis temporar forme de exprimare politică care în mod normal ar încălca regulile noastre, cum ar fi discursuri violente precum moarte invadatorilor ruși", adăugând că „nu va permite în continuare apelurile la violență împotriva civililor ruși”.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că „Ucraina a prins avânt” în războiul cu Rusia, reiterând sprijinul alianței de securitate pentru Kiev.

Stoltenberg a declarat într-o conferință de presă la Bruxelles, la 11 octombrie, că valul de atacuri cu rachete asupra Ucrainei din ultimele două zile este un semn de „slăbiciune”, deoarece Rusia nu reușește să facă progrese pe câmpul de luptă.

„Faptul că Rusia recurge din ce în ce mai mult la atacuri oribile și nediscriminatorii asupra civililor și a infrastructurii critice este semn că președintele [rus [Vladimir] Putin eșuează în Ucraina”, a comentat el aceste atacuri, care au ucis cel puțin 19 persoane într-o acțiune considerată ca o răzbunare pentru o explozie din weekend care a distrus singurul pod dintre Crimeea anexată de Moscova și Rusia continentală.

Stoltenberg a adăugat că NATO va organiza săptămâna viitoare exercițiul său anual de descurajare nucleară, deoarece a fost planificat „cu mult timp în urmă”, și că alianța monitorizează îndeaproape forțele nucleare ale Rusiei. „Nu am văzut nicio schimbare în acțiunile Rusiei, dar rămânem vigilenți”, a spus el. Miniștrii apărării din NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles pe 12 octombrie.

### Vezi și... ###

Joe Biden: Riscul unui „Armagheddon” nuclear este ridicat

Autoritățile de la Sofia resping acuzațiile Rusiei care susține că un camion suspectat că a aruncat în aer un pod-cheie care leagă țara de peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, ar fi traversat teritoriul bulgar.

Într-o declarație a Consiliului de Miniștri al Bulgariei din 11 octombrie se afirmă că s-a stabilit „camionul care a explodat pe podul din Crimeea nu a fost niciodată pe teritoriul Republicii Bulgaria, pe care [Moscova] l-a indicat ca punct de plecare al traseului său”.

Oficialii ruși susțin că explozia masivă care a avariat podul a fost un act „terorist” organizat de serviciile speciale ucrainene și a implicat mai multe țări, inclusiv Bulgaria. Declarația guvernului bulgar precizează că respectivul camion a tranzitat țara, dar că există documente care arată că a trecut frontiera „în direcția unei alte țări decât Rusia” adăugând că guvernul Republicii Bulgaria nu va permite în niciun fel „ca numele țării noastre să fie asociat cu explozia” podului din strâmtoarea Kerci.

Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru explozia care a făcut ca un tronson din secțiunea de autostradă a podului să cadă în strâmtoarea Kerci, avariind deopotrivă și secțiunea feroviară.

Live Briefing | Război în Ucraina

Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.

NASA declară că recenta sa încercare de a devia un asteroid de pe orbita sa a fost un succes, deschizând calea pentru ca această metodă să fie folosită în cazul în care se descoperă că un asteroid sau o cometă periculoasă este în curs de coliziune cu Pământul.

În urmă cu două săptămâni, agenția spațială americană a lovit în mod deliberat cu navă spațială un mic asteroid aflat la milioane de kilometri distanță. Impactul „a modificat cu succes orbita asteroidului”, a declarat NASA la 11 octombrie, anunțând rezultatele primului test de acest fel pentru a vedea dacă un asteroid poate fi redirecționat.

Directorul NASA, Bill Nelson, a declarat că această misiune arată că NASA „încearcă să fie pregătită pentru orice ne-ar putea oferi universul”.

Testul de redirecționare a unui asteroid dublu (DART) a presupus ca, pe 26 septembrie, o navă spațială să lovească asteroidul Dimorphos. A fost nevoie de zile de observații pentru a determina cât de mult a modificat impactul traiectoria asteroidului.

NASA a declarat că o comparație a măsurătorilor efectuate înainte și după impact ale orbitei lui Dimorphos în jurul asteroidului-mamă a arătat o scurtare cu 32 de minute a traiectoriei sale, dovedind că testul de deviere a fost eficient. Niciunul dintre cei doi asteroizi nu reprezintă o amenințare pentru Pământ.