Ştiri
Autoritățile au continuat reprimarea brutală a protestelor antiguvernamentale din Iran
Protestele contra regimului autoritar islamic de la Teheran au continuat în Iran, dar și reprimarea lor brutală de către forțele de ordine.
Înregistrări video din surse pe care Radio Europa Liberă le consideră de încredere au arătat demonstrații de protest de mici dimensiuni la Karaji, în apropierea capitalei Teheran.
Se relatează și despre greve în mai multe orașele iraniene cu populație majoritar kurdă, de unde au pornit acțiunile de protest când în Iran s-a aflat despre moartea tinerei de 22 de ani Mahsa Mini la trei zile după ce fusese arestată de către poliția iraniană de moravuri pentru că nu ar fi purtat în mod corespunzător voalul musulman impus de către Republica Islamică Iran.
Organizația Iran Human Rights cu sediul la Oslo e citată cu declarația că cel puțin 92 de demonstranți au fost uciși de forțele de securitate, deși alte grupuri pentru drepturile omului susțin că bilanțul ar fi mai mare de 160 de morți, cu alte cîteva sute răniți și mii de arestări în timpul demonstrațiilor care au intrat în a patra săptămână.
O rețea de militanți pentru drepturile omului din Norvegia care monitorizează abuzurile comise de autorități în nordul kurd al Iranului și în restul țării au spus că poliția a deschis focul și a folosit gaze lacrimogene contra protestatarilor din localitățile iraniene majoritar kurde Sanandaj și Saqqez.
Protestele s-au declanșat și s-au răspândit rapid după ce autoritățile au negat orice responsabilitate pentru moartea tinerei Mahsa Amini înainte de începerea oricărei anchete oficiale în acest caz.
Conducerea iraniană și liderul spiritual suprem al Iranului Ali Hamenei au sugerat că elemente străine s-ar afla în spatele demonstrațiilor de protest.
Londra: conducerea armatei ruse e tot mai criticată din interiorul sistemului
Conducerea armatei ruse e supusă unor presiuni tot mai ferme din partea unor „din ce în ce mai diverși actori dinăuntrul sistemului rusesc”, în lumina înfrângerilor pe care trupele Rusiei le suferă în Ucraina, se spune în buletinul cotidian dedicat zilnic conflictului ucrainean de serviciul de informații al ministerului Apărării de la Londra.
„Între acești critici se numără liderul cecen pro-moscovit Ramzan Kadîrov, proprietarul organizației paramilitare private Wagner Evgheni Prigojin, prezentatori de la televiziunile de stat, staruri ale muzicii pop și o din ce în ce mai vocală comunitate de bloggeri militari ultra-naționaliști”.
E posibil, continuă ministerul britanic al Apărării, ca Prigojin și Kadîrov să fie percepuți ca figuri neoficiale ale unui bloc „pro-război”, ale cărui critici se apleacă spre argumentele pentru o mai mare implicare a statului și dorința de escaladare a conflictului. Se poate ca amândoi să se bucure de o oarecare credibilitate, din moment ce pe teren în Ucraina sunt desfășurate unități de luptă semnificative ca număr atât cecene, cât și Wagner.
Criticile nu sunt îndreptate contra conducerii politice, continuă postarea de pe Twitter din 8 octombrie a ministerului Apărării de la Londra, dar reprezintă o tendință de „a da glas nemulțumirii contra establishment-ului rusesc cel puțin parțial tolerată, și care e foarte posibil să fie greu de contracarat”.
Armenia și Azerbaidjanul au acceptat trimiterea unei misiuni UE la granița lor comună
Consiliul European spune că liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit în marginea recentului summit european de la Praga și au acceptat trimiterea unei misiuni civile a Uniunii Europene la granița lor comună, unde peste 200 de oameni au fost uciși în cel mai sângeros conflict armat din 2020 încoace între cele două țări învecinate din Caucaz.
Pe 7 octombrie, Consiliul European a anunțat că premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev s-au întâlnit în prezența președintelui CE Charles Michel și a liderului francez Emmanuel Macron, în marginea primei reuniunii la nivel înalt a Comunității Politice Europene.
Pașinian a acceptat să „faciliteze o misiune civilă a UE de-a lungul graniței cu Azerbaidjan”, în timp ce Azerbaidjan a „acceptat să coopereze cu misiunea”, se spune într-un comunicat oficial al Consiliului European,
Misiunea civilă a blocului pan-european ar trebui să înceapă mai târziu luna aceasta, se mai spune în documentul citat, care adaugă că următoarea întâlnire a unei comisii de delimitare a graniței va avea loc la Bruxelles la sfârșitul lui octombrie.
Potrivit aceleiași declarații, cele două părți au reafirmat că își recunosc una alteia suveranitatea și integritatea teritorială.
Explozia de pe podul Kerci e anchetată oficial de către Rusia | VIDEO
Rusia spune că explozia unui camion a distrus o porțiune a podului Kerci care leagă peninsula ucraineană ocupată Crimeea de Rusia continentală, provocând un incendiu și oprind traficul.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak a postat pe Twitter un mesaj în care spune: „Crimeea, podul, începutul. Tot ce e ilegal trebuie distrus, tot ce e furat trebuie dat înapoi Ucrainei”.
Podoliak nu a confirmat însă că incidentul a fost pus la cale de către Kiev.
Câteva înregistrări video postate pe rețele de socializare pro-ucrainene arată o explozie puternică pe partea rutieră a podului, urmată de un incendiu de mari dimensiuni și de prăbușirea unei secțiuni a șoselei. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat anchetarea incidentului.
Agențiile ruse de știri au citat inițial Comisia națională anti-terorism de la Moscova cu declarația că un automobil-capcană a explodat pe secțiunea de trafic rutier a podului peste strâmtoarea Kerci din Crimeea, incendiind șapte vagoane-cisternă de pe linia ferată.
Ceva mai târziu, Comisia de anchete de la Moscova a anunțat „deschiderea unei anchete penale legată de incidentul pe pe podul din Crimeea”, adăugând că a fost vorba de „un camion care a explodat”.
Podul, inaugurat de președintele președintele rus Vladimir Putin în persoană la bordul unui autocamion în anul 2018, era folosit de autoritățile ruse pentru a trimite militari, armament și combustibil spre Ucraina.
Câteva ore mai devreme, în obișnuitul mesaj video nocturn adresat națiunii sale, președintele Ucraine Volodimit Zelenski a făcut un nou bilanț al câștigurilor armatei ucrainene în lupta contra ocupanților ruși, spunând că militarii au recucerit în ultima săptămână mai mult de 770 de kilometri pătrați de teritoriu și 29 de municipalități ucrainene.
În același timp însă, separatiștii pro-ruși au anunțat că în noaptea de 7 spre 8 octombrie ar fi recapturat teritorii în jurul orașuli strategic Bahmut din regiunea Donețk, prima acțiune de acest fel clamată de ruși de la începerea controfensivei ucrainene în estul și sudul Ucrainei pe 6 septembrie.
Casa Albă: America nu are nici un motiv să-și schimbe postura nucleară
Statele Unite nu au nici un motiv să-și schimbe postura nucleară și nu au nici un indiciu că Rusia se pregătește să lanseze un atac nuclear, a declarat Casa Albă vineri, după ce joi președintele american a făcut referire la un Armaggedon nuclear.
A fost vorba despre cât de serios ia Washingtonul în considerare aceste amenințări, le-a spus jurnaliștilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Karine Jean-Pierre.
Ea a negat că serviciile secrete americane ar avea noi informații despre acest subiect.
Un consilier apropiat al lui Putin critică mersul războiului din Ucraina
Un membru al cercului restrâns de apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin l-a interpelat direct pe președinte, vorbind despre greșelile și eșecurile comise în războiul din Ucraina, a raportat cotidianul american Washington Post, citând surse din serviciile americane de informații.
Persoana, neidentificată de WP, și-a exprimat față de Putin îngrijorarea cu privire la gestionarea proastă a războiului și la greșelile făcute de comandanții militari ruși.
Un oficial al serviciilor secrete occidentale a declarat cotidianului americane: „De la începutul ocupației, vedem o nervozitate crescândă între apropiații lui Putin. Evaluările noastre sugerează că această stare este exacerbată de înfrângerile recente, de direcția greșită în care merge ofensiva și de problemele majore de strategie militară.”
Un alt înalt oficial din serviciile occidentale de informații este citat cu declarația:„Sunt o mulțime de oameni [din cercul de la Kremlin]convinși că acest război nu merge bine.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat dezacorduri cu privire la război, dar a adăugat că „totul face parte din procesul de lucru obișnuit”.
„Nu înseamnă că au apărut fisuri” în cercul apropiaților lui Putin, a ținut să precizeze Peskov pentru Washington Post.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Pentru prima dată, Zaporojie este atacat cu „drone kamikaze”
Pentru prima dată Rusia a atacat orașul ucrainean Zaporojie cu așa-numitele „drone kamikaze”, pline cu explozivi.
Guvernatorul regional, Olexandr Staruh, a precizat că este vorba de drone de fabricație iraniana, iar în cursul atacurilor au fost avariate două facilități de infrastructură.
Potrivit oficialilor militari ucraineni, „dronele kamikaze” sunt mai ieftine și mai puțin sofisticate decât rachetele, dar s-au dovedit eficiente.
Dronele Shahed-136 sunt capabile să rămână în aer timp de câteva ore și să survoleze potențiale ținte înainte de a fi „aruncate” în trupe, blindate sau clădiri inamice, și să explodeze la impact.
Luni, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe a negat că țara sa a furnizat astfel de drone Rusiei, spunând că aceste afirmații sunt nefondate.
Cu toate acestea, armata ucraineană susține că a doborât peste 20 de drone în ultimele 24 de ore și că majoritatea erau de fabricație iraniană.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Moldova trimite în Ucraina 17 camioane cu ajutoare umanitare
R. Moldova a donat Ucrainei bunuri pe care anterior le-a primit sub formă de ajutoare umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților.
Cele 17 autocamioane cu ajutoare umanitare au plecat vineri, 7 octombrie, spre orașul Odessa. Lotul va fi repartizat în regiunea Nikolaev, potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Donația include bunuri în sumă de peste 21 de milioane de lei, care se aflau în gestiunea IGSU (circa 5 milioane lei) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale (circa 16 milioane de lei). Este vorba de corturi, paturi, saltele, încălzitoare pentru corturi, saci de dormit, seturi igienice, măști medicinale și produse alimentare.
Anterior, angajații IGSU au mai escortat 22 camioane cu asistență umanitară pentru cetățenii din Ucraina.
Angela Merkel: amenințările proferate în războiul din Ucraina trebuie luate în serios
Invazia Rusiei în Ucraina a fost un „punct radical de cotitură ”, a declarat fostul cancelar german Angela Merke, joi seară, la o ceremonie care a marcat 77 de ani de la înființarea cotidianului regional liberal „Süddeutsche Zeitung”, de la München.
Amenințările proferate în cursul acestui război, a avertizat fosta cancelară, „trebuie luate în serios, nu pot fi date la o parte drept o cacealma din pornire”.
Angela Merkel a subliniat din nou că o pace durabilă în Europa nu se poate realiza decât cu implicarea Rusiei. „Atâta timp cât nu am reușit cu adevărat să facem asta, nici Războiul Rece nu s-a încheiat cu adevărat”, a mai spus Merkel joi seară.
În vârstă de 68 de ani, Angela Merkel s-a retras din politică anul trecut, după ce a fost 16 ani la conducerea Germaniei.
„Am făcut tot ce am putut” pentru a evita o „tragedie”, cum este războiul din Ucraina astăzi, nu „mi-am făcut iluzii” cu privire la Putin, dar „Rusia este o țară imensă”, „a doua putere nucleară din lume”, care nu poate fi ignorată, declara Merkel și în iunie 2022, în primul interviu pe care îl acorda după retragerea din politică.
Din cauza originilor sale est-germane și a faptului că vorbește rusă, în toți anii cât a stat la putere Angela Merkel a fost considerată una din cele mai bune cunoscătoare a sistemului Putin. Relația dintre cei doi a fost deseori încordată, remarcă DPA, mai ales pentru că Merkel era convinsă că președintele rus „vrea să distrugă Uniunea Europeană”, cum a mărturisit pentru prima dată în iunie fosta șefă a guvernului german.
Germania, alături de Franța, a fost arhitecta acordurilor de la Minsk, negociate după anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, acorduri care au eșuat.
Vladimir Bolea va asigura interimatul conducerii ministerului mediului
Ministrul agriculturii, Vladimir Bolea va asigura interimatul conducerii ministerului mediului. Potrivit unui ordin semnat de către prim-ministra, Natalia Gavrilița, Bolea va exercita, prin cumul, activitatea de ministru pe două portofolii până la numirea altuia.
Bolea va prelua mandatul fostei ministre a mediului, Iuliana Cantaragiu, care și-a anunțat demisia în data de 8 septembrie într-o postare pe facebook. Cantaragiu nu a anunțat motivele plecării din guvern, dar a precizat că a fost un an plin de reforme și acum cunoaște care sunt provocările și limitările care stau în fața ministerului.
La scurt timp după demisie, Cantaragiu a criticat acțiunile guvernării în raport cu ministerul mediului. „Îmi pare rău că se încearcă cu disperare să se transforme Ministerul Mediului în magazin de lemne. Mandatul și sarcina principală a Ministerului Mediului este de a proteja mediul și de a gestiona durabil resursele naturale, inclusiv cele forestiere și nu de a vinde lemne. Că în procesul de gestionare a fondului forestier, apar produse, precum lemnul de foc, care poate fi vândut, este o activitate secundară”, a scris Cantaragiu într-o postare pe Facebook.
Vladimir Bolea a fost învestit în funcția de ministru al agriculturii și industriei alimentare pe 8 iulie, fără ca anterior să fi fost făcute publice informații despre decretul de numire a acestuia sau despre demisia predecesorului său, Viorel Gherciu.
Rusia ridică embargoul numai la fructele și legumele din raionul Orhei
Moscova permite importul de legume și fructe de la trei întreprinderi din raionul Orhei, după negocierile cu autoritățile locale, anunță Serviciul federal rus de supraveghere veterinară și fitosanitară Rosselhoznadzor.
Instituția a ridicat embargoul la importul produselor agricole pentru gospodăria țărănească Petru Maler și SRL-urile Laur Matei și Rusmiliud, precizând că, în cazul în care nu vor fi depistate organisme de carantină în loturile livrate, lista companiilor din raionul Orhei care vor avea dreptul să exporte în Federația Rusă va fi extinsă. Decizia a fost luată după discuțiile dintre reprezentanții Rosselhoznadzor și președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu.
La începutul lui septembrie, deputații Partidului Șor, Reghina Apostolova și Petru Jardan, precum și deputatul comunist, Constantin Starîș, au fost într-o vizită la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele Comitetului pentru relații internaționale din Duma de Stat, Leonid Sluțki. Potrivit comunicatelor formațiunilor politice, discuțiile s-au axat pe permiterea exportului de produse în Federația Rusă pentru agricultorii din Orhei, precum și aprovizionarea cu gaze naturale a raionului.
Federația Rusă a instituit, pe 15 august, un embargo la fructele și legumelor din R. Moldova, cu excepția raioanelor de est, invocând multiple cazuri de depistare a organismelor dăunătoare în loturile exportate de producătorii moldoveni.
Doi ruși care au fugit pentru a evita serviciul militar au cerut azil în statul american Alaska
Doi ruși care au declarat că fug din țara lor de origine pentru a evita serviciul militar obligatoriu au cerut azil în Statele Unite după ce au aterizat pe o insulă izolată aparținând de Alaska, în Marea Bering, a anunțat biroul senatoarei americane Lisa Murkowski pe 6 octombrie.
O purtătoare de cuvânt a Lisei Murkowski (republicană din Alaska) a declarat că biroul senatoarei a comunicat cu Paza de Coastă a SUA și cu Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP) în legătură cu cei doi ruși. Karina Borger spune că rușii au declarat că au fugit dintr-una dintre comunitățile de coastă de pe coasta de est a Rusiei pentru a evita serviciul militar obligatoriu.
Murkowski a afirmat că, având în vedere tensiunile actuale sporite cu Rusia, l-a sunat pe secretarul Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) atunci când a fost contactată pentru prima dată în legătură cu această situație, la 4 octombrie. Ea a precizat că, de atunci, CBP „a răspuns și a parcurs procesul de determinare a admisibilității acestor persoane de a intra în Statele Unite”.
În comunicat se precizează că fugarii au debarcat pe o plajă din apropierea Gambell, o comunitate izolată de pe insula St. Lawrence, la aproximativ 320 de kilometri sud-vest de Nome și la circa 58 de kilometri de peninsula Ciukotka, în Siberia.
Premiul Nobel pentru Pace 2022: Memorial (Rusia), Centrul pentru Libertăți Civile (Ucraina) și activistul Bialiațki (Belarus)
Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2022 a fost acordat activistului belarus Ales Bialiațki, grupului rus pentru drepturile omului Memorial și Centrului pentru libertăți civile din Ucraina.
„Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Aceștia au promovat timp de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor”, a precizat Comitetul Nobel norvegian în citația sa.
„Ei au depus un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile de putere. Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.”
Patru jurnaliști din Belarus au fost condamnați la închisoare
Patru jurnaliști de la agenția de știri BelaPAN, interzisă în Belarus, au fost condamnați la închisoare. Guvernul belarus continuă să ia măsuri drastice împotriva presei independente, în urma protestelor în masă declanșate de alegerile prezidențiale contestate din august 2020, care l-au dat câștigător pe conducătorul autoritar Aliaksandr Lukașenko.
La 6 octombrie, tribunalul regional din Minsk l-a condamnat pe fostul director adjunct al BelaPAN, Andrej Aliaksandraū, la 14 ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de înaltă trădare, de organizarea de mitinguri ilegale și de evaziune fiscală. Soția lui Aliaksandraū, jurnalista Iryna Zlobina, a fost găsită vinovată de înaltă trădare și de organizarea de mitinguri ilegale și condamnată la nouă ani de închisoare. Fostul director al BelaPAN, Dźmitry Navažylaū, și redactorul-șef Iryna Lieūšyna au fost condamnați la șase și, respectiv, patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Jurnaliștii, care au fost judecați în iunie, au respins acuzațiile.
Cazul împotriva lor a fost lansat anul trecut, după ce poliția a percheziționat sediul central al BelaPAN. Lukașenko, aflat la putere din 1994, și-a întărit controlul asupra țării de la alegeri prin arestarea a zeci de mii de persoane. Temându-se pentru siguranța lor, majoritatea membrilor opoziției au fugit din țară.
Opoziția din Republica Srpska vrea renumărarea voturilor la alegerile prezidențiale
Reprezentanții opoziției din Republica Srpska și susținătorii acestora s-au adunat pe 6 octombrie la Banja Luka pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor pentru președintele Republicii Srpska din 2 octombrie și pentru a insista asupra cererii de renumărare a voturilor.
Străzile centrale din Banja Luka au fost blocate de marșul de protest, la care, potrivit poliției, au participat aproximativ 2500 de persoane. Organizatorii susțin că au participat peste 30 000 de persoane, care au mărșăluit prin Banja Luka fără incidente înainte de a se aduna în piața principală a orașului. „Mile, hoțule!” și „Mile, pleacă!” au scandat ei, referindu-se la longevivul lider naționalist Milorad Dodik.
Partidul Progresului Democrat (PDP), Partidul Democrat Sârb, (SDS) și Lista pentru Justiție și Ordine cer renumărarea voturilor pentru președinte, invocând dovezile că ar fi avut loc zeci de nereguli electorale. Partidele de opoziție din Republika Srpska, una dintre cele două entități ale Bosniei-Herțegovina, consideră că Jelena Trivic (PDP), candidatul pe care l-au susținut, l-a învins pe Dodik.
„Nu eu am fost jefuită, ci voința populară, este vorba de poporul din Republika Srpska și nu voi recunoaște niciodată acest lucru”, le-a spus manifestanților Trivic – profesoară de economie, în vârstă de 39 de ani. „Ei jefuiesc poporul în fiecare zi a anului, dar în ziua [alegerilor] poporul a fost jefuit într-un mod brutal și în stil mafiot”, a adăugat ea.
Potrivit rezultatelor numărate până în prezent de Comisia Electorală Centrală, Dodik, din partea Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD), a obținut aproximativ 281 000 de voturi în cursa pentru funcția de președinte al entității. Trivic a obținut aproximativ 252 000 de voturi, cu aproximativ 30 000 de voturi mai puțin.
Dodik, care a negat acuzațiile de fraudă electorală, este, de multă vreme, cel mai influent politician din Republica Srpska. El are relații apropiate cu președintele rus Vladimir Putin. Pe de altă parte, Statele Unite și Marea Britanie l-au sancționat pentru că ar fi încercat să submineze pacea și stabilitatea în țară.
Joe Biden: Riscul unui „Armagheddon” nuclear este ridicat
Forțele ucrainene continuă contraofensiva de eliberare a teritoriilor ocupate de Moscova, provocând forțelor ruse o serie de înfrângeri care l-au determinat pe președintele american Joe Biden să avertizeze că amenințarea Kremlinului de a folosi arme nucleare este cea mai mare din ultimele șase decenii.
Președintele rus Vladimir Putin a făcut amenințări abia voalate că ar putea folosi arsenalul nuclear în Ucraina, iar Biden a declarat presei americane pe 6 octombrie că Putin „nu glumește”. „Nu ne-am mai confruntat cu perspectiva Armageddonului de pe vremea [președintelui american John F.] Kennedy[ și a crizei rachetelor cubaneze]” din 1962, a declarat Biden la New York, adăugând că „încercăm să ne dăm seama care este rampa de ieșire a lui Putin”. În 1962, Statele Unite sub conducerea lui Kennedy și Uniunea Sovietică sub conducerea liderului său, Nikita Hrușciov, au fost aproape de a folosi arme nucleare din cauza prezenței rachetelor sovietice în Cuba.
Săptămâna trecută, Rusia a încorporat oficial patru regiuni ucrainene pe care le controlează doar parțial, decizie care încălcă flagrant dreptul internațional, iar Putin, care împlinește 70 de ani pe 7 octombrie, a declarat că Moscova va considera atacurile ucrainene asupra acestor regiuni ca fiind atacuri asupra Rusiei însăși și va folosi toate mijloacele pentru a le apăra.
Măsura a fost luată pe fondul unei contraofensive rapide a trupelor ucrainene, președintele Volodimir Zelenski anunțând pe 6 octombrie mai multe victorii în Herson, una dintre cele patru regiuni revendicate de Moscova. „Mai mult de 500 de kilometri pătrați au fost eliberați de ocupanții ruși numai în regiunea Herson" de la începutul lunii, a anunțat Zelenski în discursul său nocturn. Hersonul, regiune cu o populație estimată înainte de război la aproximativ un milion de persoane, a fost cucerită la început și fără probleme de trupele Moscovei după invazia lansată la 24 februarie.
Președinta Parlamentului European: Sancțiunile sunt prețul plătit pentru democrație
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a lăsat să se înțeleagă că Uniunea Europeană ar putea impune mai multe sancțiuni Rusiei pentru invazia acesteia în Ucraina, afirmând într-un interviu acordat RFE/RL că cetățenii blocului trebuie să înțeleagă că „prețul plătit pentru democrație trebuie să fie plătit în continuare”.
Metsola, care a vorbit cu RFE/RL în marja Comunității Politice Europene din 6 octombrie de la Praga, a declarat că sancțiunile impuse până acum încep să se simtă și că ar putea fi aplicate și altele. Întotdeauna pot fi puse mai multe persoane pe lista de sancțiuni, a spus ea.
Deși a spus că sancțiunile „au început să muște”, ea a adăugat: „Sunt ele suficiente pentru a-l doborî pe [președintele rus Vladimir] Putin? Sunt suficiente pentru a ne asigura că cercul din jurul regimului lui Putin le simte cu adevărat? Aș spune că trebuie să facem mai mult”, a spus ea.
Cel de-al optulea pachet de sancțiuni al UE care vizează Rusia a fost adoptat oficial pe 6 octombrie, după ce a obținut votul final în ziua precedentă. Metsola a recunoscut că au existat îngrijorări cu privire la cât timp vor mai fi dispuși cetățenii UE să accepte cele mai dure măsuri, în contextul creșterii costurilor energiei și a inflației, dar a spus că este important să nu se instaleze „oboseala ucraineană".
Sancțiuni americane împotriva celor vinovați de reprimarea protestelor din Iran
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a șapte oficiali iranieni de rang înalt din cauza închiderii accesului la internet în țară și a „violenței continue împotriva protestatarilor pașnici”, după moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în urma arestării sale de către poliția moralității.
Pe lista celor sancționați pe 6 octombrie se află Yadollah Javani, șeful poliției de aplicare a legii din Teheran, care supervizează o mare parte din acțiunile poliției de moralitate în ceea ce privește respectarea hijabului în capitală.
Amini a fost reținută la 13 septembrie de poliția moralității pentru că purta în mod necorespunzător hijabul, vălul pe care femeile trebuie să îl poarte în public în conformitate cu legislația iraniană.
Departamentul Trezoreriei SUA a declarat că, pe lângă Javani, printre oficialii desemnați pentru sancțiuni se numără ministrul de interne Ahmad Vahidi, ministrul comunicațiilor Eisa Zarepour și Vahid Mohammad Naser Majid, șeful poliției cibernetice iraniene. Lista celor sancționați, alături de eliberarea unei licențe care autorizează exporturile aparaturii suplimentare care să-i ajute pe iranieni să acceseze internetul, demonstrează angajamentul SUA față de libertatea de întrunire pașnică și de comunicare deschisă, a precizat Departamentul Trezoreriei într-un comunicat.
De la moartea lui Amini, pe 16 septembrie, protestele antiguvernamentale de stradă au zguduit țara, iar guvernul a reacționat printr-o represiune sângeroasă.
Rusia a înregistrat o obiecție preliminară la cazul de genocid intentat de Ucraina la Tribunalul ONU
Rusia a înaintat o obiecție preliminară la un caz de genocid intentat de Ucraina împotriva Rusiei, a anunțat Curtea Internațională de Justiție (CIJ) la 6 octombrie. Cea mai înaltă instanță a ONU a precizat pe Twitter că a primit documentul la 3 octombrie.
Moscova a susținut într-o scrisoare adresată Curții mai înainte, în prima jumătate a acestui an, că instanța - cea mai înaltă din cadrul ONU pentru disputele dintre state - nu are jurisdicție în acest caz, deoarece Convenția privind genocidul nu reglementează utilizarea forței între state. Părțile pot depune obiecții preliminare la CIJ dacă consideră că instanța nu are jurisdicție.
Ucraina a depus plângerea în martie, afirmând că justificarea declarată de Moscova pentru invazie - că acționează pentru a preveni un genocid în estul Ucrainei - este nefondată. Ucraina a argumentat că nu a existat nicio amenințare de genocid în estul Ucrainei și că Convenția ONU privind genocidul din 1948, pe care ambele țări au semnat-o, nu permite o invazie pentru a preveni o altă invazie.
Ulterior, judecătorii CIJ au ordonat Rusiei să oprească invazia cât timp analizează temeinicia cererii Ucrainei. Kremlinul a respins acest ordin, spunând că ambele părți trebuiau să fie de acord să pună capăt ostilităților pentru ca hotărârea să fie pusă în aplicare.
În ciuda declarațiilor recente, Rusia afirmă că este hotărâtă să evite războiul nuclear
Rusia afirmă că rămâne „pe deplin angajată” în evitarea unui conflict nuclear, pe fondul îngrijorărilor la nivel mondial că declarațiile recente ale Kremlinului indică faptul că armele atomice reprezintă o opțiune în cazul în care războiul cu Ucraina se va intensifica.
„Federația Rusă, în deplină măsură, se ține de principiul de a nu permite desfășurarea unui război nuclear.... Am spus și am confirmat acest lucru de multe ori. Nu vor exista învingători într-un astfel de război și nu trebuie să fie declanșat niciodată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing de presă la 6 octombrie.
Președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt au declarat în ultimele zile că nu „blufează” cu declarațiile lor potrivit cărora Moscova „are dreptul de a folosi toate mijloacele sale militare pentru a-și apăra teritoriile”, inclusiv „regiunile nou alipite”. Mulți observatori și politicieni din Occident au înțeles că acest lucru înseamnă că Rusia nu exclude utilizarea armelor nucleare.
Conform doctrinei militare ruse, Rusia are dreptul de a folosi arme nucleare în cazul în care existența țării este în pericol.
Raport suedez: scurgerile din Marea Baltică au fost cel mai probabil cauzate de sabotaj
Serviciul de securitate și procuratura din Suedia spun că ancheta preliminară asupra scurgerilor de la două conducte rusești din Marea Baltică întăresc suspiciunile că ele au fost cauzate de un sabotaj.
Potrivit unui comunicat al serviciului suedeze de securitate dat publicității pe 6 octombrie, investigația a confirmat că scurgerile de la conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 s-au datorat unor „detonări”. Serviciul nu a dat detalii despre ancheta sa, dar într-o declarație separată, procurorul care a condus ancheta preliminară a spus că zona scugerilor va fi temporar închisă, pentru a se ancheta „sustragerea de probe de la locul faptei”.
Guvernele suedez și danez spuseseră mai devreme că e posibil ca sute de kilograme de explozivi să fi fost folosite pentru un act deliberat de sabotaj.
Uniunea Europeană și NATO au numit și ele „sabotaj” exploziile de la conductele Nord Stream, unele oficialități de la UE acuzând Rusia că s-ar afla în spatele atacurilor.
Kremlinul a negat însă, arătând cu degetul spre Statele Unite, acuzație respinsă imediat de administrația de la Washington.
UE a oficializat o nouă rundă de sancțiuni contra Rusiei
Uniunea Europeană a oficializat joi o nouă rundă de sancțiuni contra Rusiei din cauza războiului Moscovei din Ucraina, sancțiuni aprobate de Comisia Europeană pe 5 octombrie.
Acest al optulea pachet de sancțiuni europene anti-rusești ar trebui să priveze Moscova de venituri de miliarde de euro din vânzări de produse petroliere. Sancțiunile măresc lista de „produse interzise care ar putea contribui la întărirea capacităților militare și tehnologice ale Federației ruse sau la dezvoltarea sectorului său de apărare și securitate”.
Noile sancțiuni extind interzicerea exporturilor de oțel și produse din oțel, de celuloză și hârtie, motoare și chimicale, precum și bunuri care pot fi utilizate în industria aeronautică rusă, și măresc lista oficialităților de la ministerul rus al Apărării și ale autorităților instalate de ruși implicate în referendumurile ilegale care au avut loc recent în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.
Igor Dodon va fi judecat în dosarul „kuliok”
Procuratura Anticorupție anunță că a expediat în judecată dosarul numit generic „kuliok”, în care ex-președintele Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și de acceptarea finanțării Partidului Socialiștilor de către „o organizație criminală”.
Dodon se declară nevinovat și cere ca ședințele de judecată să fie publice.
Mai exact, fostul președinte este acuzat că, în iunie 2019, ar fi pretins și primit între 600.000 și un milion de dolari de la oligarhul democrat Vladimir Plahotniuc și omul lui de încredere, Serghei Iaralov. Banii ar fi fost destinați pentru cheltuielile curente ale Partidului Socialiștilor, inclusiv pentru salariile angajaților partidului.
În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factori de decizie din Rusia condiții favorabile Partidului Democrat și personal lui Plahotniuc privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între democrați și socialiști.
„Interesul acestei coaliții prevedea modul de distribuire a funcțiilor de miniștri în cadrul noului guvern și a funcțiilor de conducere a instituțiilor publice, precum și eliberarea lui Plahotniuc Vladimir de răspunderea penală pe dosarele pendinte în privința acestuia, care sunt în gestiunea organelor de drept din Federația Rusă”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.
Aflat în arest la domiciliu în acest dosar, Igor Dodon respinge acuzațiile și susține că este urmărit de justiție la comanda actualei guvernări. El a scris într-o postare pe Facebook că va insista ca ședințele de judecată să fie publice.
Dosarul a fost transmis Curții Supreme de Justiție (CSJ) pentru examinare în fond. Potrivit legii, CSJ este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de un șef de stat.
Procurorii precizează că în cazul lui Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov și altor persoane implicate, locul aflării cărora nu a fost stabilit, urmărirea penală va putea fi finalizată în absența acestora.
Acum două luni, un alt dosar în care este vizat fostul președinte Dodon, numit generic „Energocom”, a fost trimis în instanță.
Poliția cere în judecată sistarea protestelor organizate de Partidul Șor
Poliția a cerut instanței de judecată să oblige primăria Chișinău să suspende protestele organizate de Partidul Șor în centrul capitalei, după ce a constatat mai multe încălcări care ar fi avut loc în timpul manifestațiilor.
Oamenii legii spun că documentează un dosar penal pentru violență asupra unei persoane cu funcție publică și au înregistrat 40 de proceduri contravenționale pentru huliganism (urinat, fumat, vomitat, consum de alcool în loc public), insultarea angajaților forțelor de ordine, prezența persoanelor cu antecedente penale în rândul protestatarilor, încălcarea legislației cu privire la protecția specială a copiilor aflați în situație de risc, blocarea intenționată a carosabilului, limitarea accesului presei și agresarea jurnaliștilor.
Poliția susține că a trimis primăriei șase sesizări cu informații despre toate aceste încălcări și a cerut modificarea programului de întruniri sau chiar sistarea acestora, amintind că este datoria autorităților locale să aibă grijă de buna desfășurare a evenimentelor și de curățenia în oraș.
Pentru că primăria nu a reacționat, poliția s-a adresat în instanța de judecată cu solicitarea de a obliga autoritatea publică locală să suspende protestele.
„Reiterăm că Poliţia nu are scopul de îngrădire a dreptului cetățenilor la libera exprimare, dar acesta urmează a fi asumat responsabil, fără a fi încălcate drepturile şi libertăţile altor persoane”, se arată în comunicatul emis de Inspectoratul General al Poliției.
Într-o reacție ulterioară, Primăria Municipiului Chișinău a menționat că „este de competența poliției și a altor organe de drept să asigure ordinea publică și securitatea publică, iar în anumite circumstanțe, în caz de necesitate, să aplice sancțiuni.”
În comunicatul instituției se mai notează că „se încearcă prin diverse metode de a impune Primăria capitalei să sisteze sau să interzică protestul din fața Parlamentului și Președinției. La Primăria Chișinău au fost organizate mai multe ședințe unde au fost întrunite toate părțile implicate și responsabile, unde s-a adus la cunoștință despre obligațiunile organizatorului, care trebuie să acționeze în cadrul legal.”
Membrii și simpatizații Partidului Șor, condus de fugarul Ilan Șor au început protestele pe 18 septembrie. Ulterior ei au anunțat că vor manifesta nos-stop și au instalat corturi în fața parlamentului și președinției. Formațiunea acuză guvernarea PAS și pe președinta Maia Sandu că nu ar face destul pentru a combate creșterea inflației și degradarea nivelului de trai. Reprezentanții guvernării au spus de nenumărate ori că protestul este organizat de „hoți” îngrijorați de reforma justiției și lupta anticorupție.
HRW afirmă că Iranul reprimă „fără milă” protestele și cere o acțiune internațională
Human Rights Watch (HRW) a acuzat autoritățile de la Teheran că recurg la măsuri represive excesive, inclusiv la forță letală, împotriva participanților la protestele antiguvernamentale care au loc de câteva săptămâni la nivel național din cauza morții unei tinere arestate de poliția iraniană pentru moralitate.
Mahsa Amini a murit la 16 septembrie, la trei zile după ce a fost reținută de poliția moralității pentru că purta „necorespunzător” hijabul, baticul pe care femeile din Iran trebuie să-l poarte în mod obligatoriu în public. Autoritățile au declarat că aceasta a murit în urma unui atac de cord, acuzație respinsă de familia sa și de activiști, care spun că a fost supusă la bătăi în timpul detenției.
Moartea ei a declanșat un val de proteste în întreaga țară, în ciuda avertismentelor guvernului, care a avertizat că va continua represiunea dură împotriva oricărei disidențe. Cel puțin 154 de persoane (inclusiv nouă copii) au fost ucise în timpul celor 18 zile de proteste, potrivit unei organizații pentru drepturile omului.
HRW a declarat că a întocmit până în prezent o listă cu 47 de persoane care au fost ucise, cele mai multe prin împușcare, potrivit unor grupuri de apărare a drepturilor omului sau a unor instituții media credibile. Printre aceste persoane se numără cel puțin nouă copii, dintre care două fete, și șase femei.
„Autoritățile iraniene au reprimat fără milă protestele antiguvernamentale de amploare cu forță excesivă și letală în tot Iranul”, a declarat HRW la 5 octombrie.
Organizația cu sediul la New York spune că a documentat numeroase incidente în care forțele de securitate au folosit în mod ilegal forța excesivă sau letală împotriva protestatarilor în 13 orașe din Iran. „În videoclipuri vedem forțele de securitate folosind puști de vânătoare, puști de asalt și pistoale împotriva protestatarilor în zone pașnice și adesea aglomerate, ucigând și rănind în total sute de persoane. În unele cazuri, au tras în oameni care fugeau", a declarat grupul.
„Răspunsul brutal al autorităților iraniene la protestele din multe orașe indică o acțiune concertată a guvernului pentru a zdrobi disidența cu un crud dispreț față de viață”, a declarat Tara Sepehri Far, de la HRW. „Împușcarea protestatarilor de către forțele de securitate nu face decât să alimenteze furia împotriva unui guvern corupt și autocratic”, a mai spus Far.
HRW a declarat că comunitatea internațională ar trebui să ia măsuri și să se asigure că cei responsabili vor răspunde pentru faptele lor. „Guvernele pe care le preocupă situația din Iran ar trebui să coopereze pentru a crește presiunea asupra Iranului, să întreprindă o anchetă independentă sub egida ONU cu privire la abuzurile grave comise în timpul protestelor și să recomande căi pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili", a declarat HRW.
