Linkuri accesibilitate

În așteptarea hotărârii definitive a CSJ cu privire la secțiile de peste hotare


Curtea Supremă de Justiție examinează disputa Comisiei Electorale Centrale cu mai mulți concurenți electorali, care îi cer să mărească substanțial numărul secțiilor de votare pentru diaspora la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Disputa pe marginea secțiilor de votare din străinătate a ajuns la Curtea Supremă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:37 0:00
Link direct

Electoratul moldovean din străinătate a crescut atât de mult în ultimii ani și a devenit atât de activ, încât are un impact decisiv asupra rezultatului alegerilor. Se crede că un număr mare de secții în străinătate ar avantaja partide pro-europene, în special partidul pro-prezidențial PAS, iar un număr mic, dimpotrivă, le-ar reduce șansele. Dispută juridică prelungită amenință însă să restrângă puternic termenul necesar pentru organizarea acestor secții.

Curtea Supremă de Justiție a început, cu câteva ore în urmă, să examineze, în lipsa părților, recursul comisiei electorale centrale și ar urma să dea o hotărâre în această seară sau cel târziu mâine.

Completul este format din cinci magistrați, în frunte cu Tamara Chișcă-Doneva, președinta interimară a Curții Supreme de Justiție, pe numele căreia avocații PAS și ai Platformei DA au formulat cereri de recuzare, respinse însă de instanță, la fel ca și alte câteva cereri vizându-i pe alți judecători din complet.

Prin viitoarea sa hotărâre, Curtea Supremă de Justiție ar urma fie să lase în vigoare ceea ce a spus Curtea de Apel Chișinău atunci când a somat, săptămâna trecută, comisia electorală centrală să-și modifice decizia de a deschide doar 146 de secții de votare în străinătate, în condițiile în care externele moldovene declaraseră necesare și posibile 190, fie să anuleze acea hotărâre.

Avocata uneia din formațiunile care au depus plângere împotriva CEC, Veronica Mihailov-Moraru, apărătoare din partea PAS, ne-a explicat ce se întâmplă într-un caz și în altul, funcție de soluția dată de CSJ: „Dacă Curtea Supremă de Justiție lasă în vigoare decizia Curții de Apel, atunci CEC va trebui să se conformeze și să se așeze la masă cu Ministerul de externe și să discute care ar fi cea mai bună soluție și, eventual, să modifice acea anexă constatată, în parte, ca fiind emisă cu încălcarea legislației. Dacă, însă, o anulează, atunci rămân în vigoare deciziile CEC – cea din 5 iunie revizuită în 8 iunie, adică numărul final va fi 146 de secții. Mai există revizuirea, dar aceasta este o cale extraordinară de atac, și doar dacă apar noi circumstanțe, care nu puteau fi cunoscute inițial. E o cale care nu e simplă deloc, de aceea CSJ este, azi, ultima cale de atac ordinară.”

O decizie întârziată a justiției, chiar și în favoarea unui număr mai mare de secții decât cel decis ultima dată de comisia electorală centrală, ar putea face însă dificilă organizarea unor secții noi în străinătate, în condițiile în care pe 5 iunie a expirat termenul legal pentru organizarea de secții, iar pe 18 iunie – și cel din care birourile electorale ar fi urmat să înceapă să funcționeze.

Nicolae Panfil, șeful misiunii de monitorizare a scrutinului din partea Asociației Promo-Lex, pe de altă parte, spune că logistica este importantă, dar și mai importantă poate fi asigurarea unor condiții adecvate de vot pentru cetățenii moldoveni aflați peste hotarele țării:

„Sper foarte mult că autoritățile se vor descurca și chiar și în timpul rămas vor reuși să organizeze secții de votare, iar acum este important într-adevăr să avem o certitudine câte secții de votare și unde sunt.”

O constrângere în plus pentru organizarea unor secții noi în străinătate ar putea fi chestiunea financiară. Comisia Electorală Centrală nu a prevăzut cheltuieli decât pentru 150 de secții de voatre, ceea ce înseamnă că, dacă comisia va fi obligată de justiție să mărească acest număr, autoritățile vor trebui să găsească rapid și finanțele necesare organizării votului în secțiile noi.

Inițial, comisia a spus că are nevoie, pentru tot scrutinul, de 125 de milioane de lei, dar guvernul i-a alocat doar 103, dintre care au ajuns efectiv în bugetul scrutinului deocamdată doar 70 milioane.

Nicolae Panfil, șeful misiunii de monitorizare a scrutinului din partea Asociației Promo-Lex, susține că, în aceste condiții, și guvernul și-a adus partea sa de contribuție la sporirea derutei în jurul finanțării scrutinului si oportunității unor secții noi in străinătate:

„Or, am văzut recent hotărâri de a aloca din fundul de rezervă, pentru anumite probleme, bani. Deci, s-au găsit soluții și s-au alocat bani, iar pentru alegeri încă nu - e un aspect important care la fel trebuie clarificat”.

Decizia care se așteaptă acum de la Curtea Supremă de Justiție, pe de altă parte, nu poate fi una de obligare a comisiei electorale centrale asupra unui anumit număr de secții de votare peste hotare, ci doar de consultare obligatorie a externelor pe marginea subiectului -ce prevede de fapt legea – iar asta înseamnă că, în caz de o soluție nefavorabilă, CEC va trebui să cadă de acord din nou cu externele asupra unui număr de secții de votare în străinătate mulțumitor pentru ambele instituții.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG