Pachetul de legi de dezoligarhizare a R. Moldova prevede şi schimbarea capilor de la procuratură, Curtea Supremă de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii care se fac responsabili de încălcările din sectorul justiţiei, afirmă premierul Maia Sandu. Activistul civic și juristul Ștefan Gligor sugerează că guvernarea ar fi trebuit să afle şi opinia societăţii civile cand a numit un nou ministru la justiţie
Europa Liberă: A pășit cu dreptul această guvernare PSRM-ACUM?
Ștefan Gligor: „Această guvernare a pășit așa cum a știut să pășească. Noi putem să criticăm, putem să lăudăm; va trece o lună din momentul în care ei efectiv au intrat în oficii, în birouri și atunci vom putea da o evaluare. Acum putem doar să judecăm din perspectiva primilor pași, a acțiunilor și a inacțiunilor pe care le-au făcut.”
Europa Liberă: Dvs. dacă ați fi fost în actuala guvernare, ce pași ați fi întreprins?
Ștefan Gligor: „Eu m-aș fi asigurat, înainte de toate, de componența echipei și aș fi numit oameni, în primul rând, care ar avea o viziune cu privire la reformele necesare; în al doilea rând, m-aș asigura că acei oameni au un grad de integritate și capacități profesionale pentru a transforma în viață viziunile lor cu privire la reformele de care țara asta are nevoie atât de mult și, în al treilea rând, aș face ca prim pas evaluarea necesităților per fiecare ramură și per fiecare minister, și per fiecare domeniu.”
Europa Liberă: Unii zic că problema de principiu care rămâne a fi astăzi este cum faci această curățare în rândul demnitarilor care s-au aflat în funcții-cheie – pe de o parte este legea, pe de altă parte, insiști ca această curățare să se facă. Echilibrul acesta cum îl păstrezi?
Cu certitudine trebuie să ne asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne și, în special, Ministerul Justiției funcționează bine, pentru că de Ministerul Justiției depinde cea de-a treia ramură, putere în stat – puterea judecătorească...
Ștefan Gligor: „Avem nevoie de o structură, ca să facem claritate. Avem trei puteri în stat – puterea legislativă, puterea executivă (Guvernul) și puterea judecătorească. Cu primele două este mai simplu. Puterea legislativă o avem clarificată, pentru că există o coaliție majoritară din 61 de mandate. Au fost acolo niște întrebări cu privire la faptul că patru persoane nu au votat, de exemplu, pentru speaker, ceea ce a arătat că nu există o unitate la nivelul, din câte înțeleg, al blocului, că unii oameni s-au considerat prea curați pentru a acționa în numele poporului și al interesului acestuia, dar, bine, aceasta este pe responsabilitatea și pe conștiința acelor oameni. Cu Parlamentul plus-minus este OK, pentru că secretariatul Parlamentului a recunoscut noua majoritate, acordă asistența necesară, vin la serviciu, fac tot ce trebuie. Am văzut că Legislativul funcționează în principiu destul de bine. Executivul este într-o perioadă de afirmare, majoritatea oamenilor numiți în funcții sunt oameni noi, o parte dintre ei sunt oameni anonimi, oameni pe care nu-i cunoaștem sau, mai bine zis, noi poate îi cunoaștem, cetățenii nu-i cunosc și nu știu care este profilul lor și care este convingerea lor, și care este eficiența lor, asta va arăta doar timpul, dar cu certitudine trebuie să ne asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne și, în special, Ministerul Justiției funcționează bine, pentru că de Ministerul Justiției depinde cea de-a treia ramură, putere în stat – puterea judecătorească.”
Europa Liberă: A făcut un pas înapoi ministrul Justiției, dl Pavlovschi. V-a luat prin surprindere acest gest al d-lui?
Ștefan Gligor: „M-a luat prin mare surprindere acest gest. Nu am înțeles care este acea incompatibilitate constituțională despre care vorbește. Eu mi-aș fi dorit ca d-lui să fie mult mai explicit la acest capitol, pentru că suntem într-o perioadă când toată lumea este cu ochii pe această guvernare și toată lumea trebuie să înțeleagă că așteptările față de această guvernare sunt imense, enorme, după o perioadă de injustiție și batjocură prin care am trecut și riscuri, și frică totală în societate. Retragerea d-lui rămâne oricum cumva obscură. Mie îmi pare rău pentru acest lucru, eu cred că era nevoie de mai multe explicații, dar acesta este un fapt împlinit. Eu sunt sigur că d-lui în principiu făcea față, d-lui are o experiență vastă în domeniu de zeci de ani, a fost judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, este o persoană care, de fapt, corespundea acestui statut.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că o mare povară cade pe umerii ministrului Justiției. Vreți să deschideți parantezele? A venit dna Stamate în fruntea acestei entități. E cunoscută în lumea dvs., în lumea juriștilor?
Ștefan Gligor: „Ca să înțelegem care este povara pe care și-a asumat-o dna Stamate, trebuie să înțelegem ce este Ministerul Justiției și care sunt sarcinile în fața acestui minister. Acest minister este unul strategic în orice stat, este un minister care avizează toată legislația în țară. Toată legislația pregătită de Parlament, proiecte de legi noi sau proiecte de legi modificate, aproape toate sunt avizate de Ministerul Justiției. Deci, creația legislativă. Doi: Ministerul Justiției este acea instituție pe seama căreia cade elaborarea conceptului de reformă și implementarea conceptului de reformă a sistemului judecătoresc, a sistemului de urmărire penală. Și mai grav, un
În fața Ministerului Justiției stă o sarcină de scoatere de sub controlul lui Vlad Plahotniuc a celei mai importante puteri pentru menținerea sănătății societății...
potențial concept de evitare a excesului pe care l-am văzut din partea Curții Constituționale. Astăzi, ca să înțelegem ce fel de sarcini stau în fața noului ministru al Justiției, trebuie să înțelegem că în fața noului ministru al Justiției stă sarcina de dezoligarhizare și scoaterea de sub controlul lui Vlad Plahotniuc a tuturor instanțelor judecătorești de nivelul întâi – a Curților de Apel, a Curții Supreme de Justiție, a Consiliului Superior al Magistraturii, controlat integral de către Vlad Plahotniuc și Partidul Democrat; a Procuraturii Generale, controlată de o persoană pusă de Vlad Plahotniuc și toți adjuncții, șefii ș.a.m.d., nominalizați de Partidul Democrat; Centrul Național Anticorupție, unde majoritatea șefilor de direcții, secțiilor ș.a.m.d. au fost puși sub coordonarea Partidului Democrat. Deci, practic, în fața Ministerului Justiției stă o sarcină de scoatere de sub controlul lui Vlad Plahotniuc a celei mai importante puteri pentru menținerea sănătății societății, echilibrului și asigurării unei ordini în sens de aplicare a legii. Dacă este suficient de experimentată și are o experiență relevantă, și are o viziune cu privire la reforma în sectorul justiției, și are curajul necesar și integritatea necesară dna Stamate să facă toate aceste lucruri, eu nu știu. D-nei este o persoană anonimă, este o președintă a unei organizații neguvernamentale care s-a ocupat exclusiv de monitorizarea achizițiilor publice, iar achizițiile publice și Ministerul Justiției sunt lucruri diferite și eu nu știu care este calibrul dnei Stamate la ziua de astăzi și dacă ea va face față. Eu știu că, în ultimii patru ani, d-nei s-a ocupat exclusiv de acest domeniu și la fel știu că d-nei niciodată, din câte cunosc eu, nu a îndrăznit să pronunțe numele lui Vlad Plahotniuc și să critice deschis această guvernare, doar exclusiv pe sectorul care ținea de domeniul ei de competență. În acest context, eu nu pot să dau o calificare acestei numiri, eu doar îmi exprim opinia.”
Europa Liberă: Dar totuși, ca jurist să ne explicați foarte clar – legalismul versus curățarea, cum se poate menține echilibrul acesta?
Ștefan Gligor: „Dvs. trebuie să înțelegeți că Vlad Plahotniuc formal a plecat și chiar a demisionat din fruntea Partidului Democrat, dar în realitate el nicăieri n-a plecat. Puterea judecătorească în toate componentele sale, sistemul judiciar și judecătoresc este controlat.”
Europa Liberă: Cum faci curățarea în baza normei legale?
Ștefan Gligor: „Trebuie să faci reorganizarea sistemului judecătoresc, să schimbi Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, să schimbi Legea cu privire la Procuratura Generală, să vezi ce faci cu CNA-ul (eu l-aș lichida și aș crea o altă instituție de la zero, cu oameni integri). Și ca să faci toate aceste lucruri, trebuie să schimbi legile care să-ți permită să faci restructurarea, după care trebuie să treci printr-o sită de evaluare a integrității și profesionalismului toți judecătorii, toți procurorii, toți ofițerii de urmărire penală.”
Europa Liberă: Asta trebuie să vrea și Guvernul, și Președinția, și Parlamentul?
Ștefan Gligor: „Asta trebuie să elaboreze Ministerul Justiției conceptul respectivei reforme, ajustărilor necesare legislative, împreună cu Parlamentul, cu comisiile de profil și să se purceadă la implementare. Și pentru asta este nevoie de un mare profesionalism și un mare grad de integritate și curaj. Curaj!”
Europa Liberă: Și de cât timp va fi nevoie?
Ștefan Gligor: „Depinde de abilitățile acestei coaliții de guvernare, majorității parlamentare și de aptitudinile ministrului Justiției, dacă are o viziune sau nu. Problema mea cu această numire, că eu cred că am o problemă cu această numire, este că dna Stamate este o persoană anonimă. Noi nu avem nici o expunere publică a dnei Stamate, care este opinia ei cu privire la reforma sectorului judecătoresc, a urmăririi penale, a Procuraturii Generale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a sistemului penitenciar, în care există o mare corupție, un înalt grad de corupere și tot felul de scheme obscure, un sistem care este în ruine, cu regulile sale, greu de înțeles pentru oamenii din afară. Deci, noi vorbim despre lucruri serioase, noi vorbim despre faptul că acest Guvern are o șansă din o mie să demonstreze că ei sunt în stare să distrugă un sistem clădit meticulos de cel puțin 10 ani.”
Europa Liberă: Se pare că totuși există sprijinul Occidentului, care insistă pe o reformă veritabilă a acestui sector – justiție?
Deci există o mare deschidere, este o șansă unică, este un scenariu care a devenit realitate, fără ca să creadă prea multă lume în el...
Ștefan Gligor: „Eu am venit acum din Washington, D.C., unde am avut mai multe întâlniri la Senat, Congres, Departamentul de Stat, organizații neguvernamentale cu renume și am văzut un lucru – în nici o vizită de-a mea și a colegilor mei în Washington, D.C. nu a existat atâta interes pentru Republica Moldova și atâta optimism. Da, ei sunt îngrijorați de factorul rusesc. Noi am încercat să explicăm și să argumentăm necesitatea acestei coaliții situaționale și a faptului că nu a existat un alt scenariu, pur și simplu nu a existat un alt scenariu de a scoate din joc Partidul Democrat și am fost asigurați de faptul că există toată deschiderea pentru Guvernul Maiei Sandu și că se vor strădui să acorde asistență în limitele posibilităților și la necesitate. Deci există o mare deschidere, este o șansă unică, este un scenariu care a devenit realitate, fără ca să creadă prea multă lume în el. Eu văd foarte multă lume astăzi care se aventurează în tot felul de calificative, care nu existau în spațiul public de frică și de lipsă de integritate, dar care astăzi cumva sunt în vizor și beneficiază de schimbarea care s-a produs. Nu am nici o problemă cu asta, noi avem deja în societatea noastră civilă care stau cu ochii pe toți, toți actorii politici și, credeți-mă, acei oameni dacă au avut curajul să-și asume riscurile în fața lui Vlad Plahotniuc și sistemului lui, ei au să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume oricui.”
Europa Liberă: Oricărei guvernări, indiferent de culoarea politică?
Ștefan Gligor: „Oricărei guvernări, oricărui prim-ministru, oricărui ministru, oricărui deputat, oricărui procuror general ș.a.m.d. Dar, în același timp, asta nu ne salvează prea mult, noi avem foarte puțin timp și acest Guvern trebuie să demonstreze capacitate profesională, curaj și viziune.”
