Ştiri
Doi din asasinii morali al lui Gheorghe Ursu daţi în urmărire generală
Surse din Poliţie, citate de Mediafax, au precizat că poliţişti de la Serviciul Urmăriri din cadrul Poliţiei Capitalei s-au dus la locuinţele celor doi pentru a pune în aplicare mandatele de arestare preventivă pentru 30 de zile, emise pe numele acestora de Curtea de Apel Bucureşti. Deoarece Tudor Stănică şi Mihail Creangă nu au fost găsiţi acasă, ei au fost daţi în urmărire generală.
Hotărîrea Curţii de Apel Bucureşti poate fi contestată, în termen de zece zile, la completul de trei judecători al Curţii Supreme de Justiţie.
Vezi ultimele știri ale zilei
Starea premierului slovac este critică, după ce a fost împușcat și rănit
Premierul Slovaciei, Robert Fico, se află în stare critică după ce a fost împușcat și rănit pe 15 mai într-o tentativă de asasinat, condamnată imediat pe plan internațional.
Incidentul a avut loc în orașul Handlová, la aproximativ 150 de kilometri nord-est de capitala slovacă, unde Fico a participat la o ședință guvernamentală.
În vârstă de 59 de ani, premierul slovac a fost transportat de urgență la spitalul din localitate, iar apoi cu elicopterul la un spital regional din orașul central Banska Bystrica.
Un suspect a fost reținut pe loc în urma atacului. Presa slovacă a relatat că este un bărbat de 71 de ani, dar motivele sale nu sunt deocamdată clare.
Potrivit relatărilor de presă, Fico a fost împușcat când ieșea de la ședința guvernamentală ținută în Casa de Cultură din Handlová, în jurul orei 14:30, și se îndrepta către cetățenii aflați afară, care îl salutau. Jurnaliștii de la fața locului au relatat că s-au auzit mai multe focuri de armă, iar Fico a căzut la pământ.
Potrivit postului de televiziune slovac ta3, au fost trase patru focuri de armă, dintre care unul l-a lovit pe Fico direct în abdomen.
Din relatările presei slovace, atacatorul este un fost paznic la un centru comercial, dar și autor a trei colecții de poezie și membru al Uniunii Slovace a Scriitorilor. Portalul Atkuality.sk l-a citat pe fiul acestuia spunând că tatăl său avea drept de portarmă.
„Nu am absolut nicio idee ce intenționa tatăl meu, ce a planificat, ce s-a întâmplat,” a spus fiul presupusului atacator portalului de știri.
Cine este Fico
Ședința guvernului slovac în Handlova făcea parte dintr-un turneu prin regiunile regiunilor țării după venirea la putere la sfârșitul anului trecut.
Fico a devenit atunci prim-ministru pentru a patra oară, radicalizându-și mesajele politice pentru a capta un electorat și el în schimbare și adoptând poziții pro-ruse. A spus de exemplu că nu va mai trimite Ucrainei niciun glonț ca ajutoare contra invaziei rusești.
Reuters reamintește că, de-a lungul carierei sale de trei decenii în politică, Fico a oscilat între poziții pro-europene mainstream și poziții naționaliste opuse politicilor Uniunii Europene și ale Statelor Unite.
AP scrie despre populistul Fico că este de mult timp o figură controversată, iar revenirea sa la putere anul trecut a trezit și multe îngrijorări printre membrii Uniunii Europene că ar putea îndepărta Slovacia de democrație, ducând-o într-o direcție asemănătoare cu a Ungariei lui Victor Orban, pe care îl admiră.
Mii de oameni au protestat în repetate rânduri la Bratislava și în întreaga Slovacie împotriva politicilor lui Fico.
Dar după atacul din Handlova, cel mai mare partid de opoziție din Slovacia a anulat un protest planificat împotriva reformelor guvernamentale la radiodifuzorul public, programat pentru seara de miercuri.
Președinta Zuzana Čaputová aflată la final de mandat și-a exprimat șocul și speranța că Fico, un rival politic, își va reveni: „Sunt absolut șocată. Îi doresc lui Robert Fico în acest moment critic multă forță și o recuperare rapidă”, a scris Čaputová pe X.
Condamnări internaționale ale atacului
Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, a fost printre primele care a condamnat atacul. „Astfel de acte de violență nu au loc în societatea noastră și subminează democrația, cel mai prețios bun comun al nostru. Gândurile mele se îndreaptă către premierul Fico familia sa”, a spus von der Leyen.
Președintele american, Joe Biden, a declarat că este alarmat și condamnă atacul asupra lui Fico pe care l-a descris drept un „act oribil de violență”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat atacul împotriva șefului de guvern al țării vecine, spunând că „trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura că violența nu devine norma în nicio țară”.
Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat șocul, adăugând: „Violența nu trebuie să aibă loc în politica europeană”.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, rănit în urma unor împușcături (galerie foto)
Restricțiile de acces în Aeroportul Chișinău au fost prelungite
Restricțiile de acces în Aeroportul Internațional Chișinău au fost prelungite cu 14 zile. Pasagerii vor putea intra în aeroport numai în baza biletului de călătorie și actelor de identitate.
Decizia a fost luată de Grupul de Management al Riscurilor, în scopul asigurării „unui confort optim și siguranței tuturor călătorilor”, a anunțat Poliția de Frontieră.
Inițial, măsurile restrictive au fost introduse pentru perioada 1 – 16 mai. De atunci, accesul în aeroport este permis numai pasagerilor care prezintă biletul și documentul de călătorie, personalului în baza permisului de acces, precum și membrilor de echipaje ale aeronavelor.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai
Totodată, au fost luate măsuri sporite de securitate, fiind suplimentat numărul polițiștilor de frontieră la aeroport și al echipajelor specializate.
Autoritățile au spus că restricțiile ar fi necesare pentru fluidizarea traficului de călători și sporirea securității în perioada sărbătorilor de la începutul lunii mai.
Poliția de Frontieră și-a reluat apelul către călători de a se prezenta cu cel puțin trei ore înaintea zborului, inclusiv pentru prevenirea ambuteiajelor la aeroport.
Tot pe 15 mai, poliția moldoveană a anunțat contracararea unor noi tentative de contrabandă cu valută la Aeroportul Internațional Chișinău. Banii ar fi fost introduși în Moldova de către pasageri care soseau de la Moscova, la sfârșitul lunii aprilie și început lunii mai, iar în urma perchezițiilor poliția a confiscat circa 130.000 dolari (peste 2.300.000 lei).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Președinta Georgiei spune că supraviețuirea țării sale ca stat este în pericol
Președinta georgiană, Salome Zurabișvili, a declarat că supraviețuirea Georgiei ca stat este în pericol, după ce parlamentul de la Tbilisi a aprobat o lege controversată a „agentului străin”, în ciuda unor proteste masive și avertismente occidentale.
Zurabișvili a vorbit la o conferință de presă la Tbilisi, alături de miniștrii de Externe din Letonia, Lituania, Estonia și Islanda aflați în vizită pe 15 mai, la o zi după ce parlamentul dominat de partidul de guvernământ Visul Georgian a adoptat legea despre care criticii spun că va fi folosită contra opoziției și presei independente.
Legea va eticheta organizațiile care primesc ajutor financiar din străinătate, inclusiv ONG-uri și instituții de presă, drept grupuri care „promovează interesele unei puteri străine”, după un model existent deja în Rusia lui Vladimir Putin.
- Te-ar putea interesa și: Legea agentului străin, aprobată de parlamentarii georgieni, în ciuda protestelor de stradă
Președinta georgiană a repetat promisiunea că va refuza să promulge legea, spunând că, adoptând-o, guvernarea „nu a ascultat nici vocea propriului popor, nici sfaturile prietenilor, nici avertismentele”.
„Este astăzi în joc chestiunea supraviețuirii Georgiei”, a spus Zurabișvili.
În Georgia, șefa statului are puteri reduse, iar folosind dreptul de veto contra legii controversate, o poate doar întârzia cu 10 zile, nu și bloca. Pentru adoptarea ei definitivă și intrarea în vigoare este suficient un nou vot al parlamentului.
Legea care ar copia o reglementare asemănătoare din Rusia va eticheta organizațiile care primesc ajutor financiar din străinătate drept grupuri care „promovează interesele unei puteri străine”.
Un plan prezidențial pentru viitorul european al Georgiei
Dar Zurabișvili, care este în dezacord cu partidul de guvernământ, a spus că lucrează la un plan pe care îl va prezenta georgienilor în curând și care ar trebuie să se întemeieze pe o „platformă europeană” pentru a mobiliza electoratul înainte de alegerile parlamentare din acest an.
„Planul nostru imediat este mobilizarea pentru alegeri (...) pentru a aduce patria noastră pe un drum pașnic și european”, a spus Zurabișvili.
Legea georgiană a fost condamnată de Statele Unite, Uniunea Europeană și organizații pentru drepturile omului. Un purtător de cuvânt al NATO a spus pe 15 mai că este „un pas în direcția greșită”, care îndepărtează Georgia de integrarea europeană și euro-atlantică.
Votul din 14 mai al parlamentului georgian a scos în stradă mii de protestatari, care au încercat să spargă barierele instalate de poliție la intrarea în forul legislativ.
După lăsarea întunericului, protestatarii care demonstrează de săptămâni au mărșăluit de la clădirea parlamentului aproximativ 2 kilometri până la Piața Eroilor, o intersecție principală din capitala georgiană, unde poliția a intervenit în forță, arestând cel puțin 13 persoane, potrivit corespondenților Europei Libere.
Protestatarii spun că au ieșit în stradă pentru un viitor european al Georgiei și al lor și pentru a apăra libertatea de exprimare.
Premierul georgian, Irakli Kobahidze, a acuzat protestatarii că „urmează agenda unei minorități politice” și a susținut că aceștia dau dovadă de o „mare iresponsabilitate” față de țara lor.
Kobahidze a criticat de asemenea Statele Unite, unul dintre cei mai importanți susținători ai Georgiei, pentru declarații „false” despre legea nouă.
Secretarul de Stat adjunct al SUA, James O'Brien, care se afla la Tbilisi pe 14 mai, a declarat că relația Washingtonului cu Georgia este periclitată, iar Statele Unite își vor revizui sprijinul pentru țara sud-caucaziană, dacă legea intră în vigoare.
Din relatările Reuters, AP și Serviciului georgian al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)
Guvernul a aprobat compensațiile pentru fermierii din raionul Dubăsari
Proprietarii terenurilor agricole amplasate după traseul Râbnița - Tiraspol vor primi compensații în valoare de 2 milioane de lei. Suma este specificată în programul activităților de reintegrare a țării pentru anul acesta, aprobat în ședința de miercuri a guvernului.
Alte 13 milioane de lei ale programului sunt destinate pentru realizarea a 26 proiecte în localitățile din Zona de Securitate de la Nistru. Este vorba, între altele, despre modernizarea instituţiilor de învățământ cu predare în limba română, reparația și dotarea edificiilor administrative, a instituțiilor de cultură și sport, precum și amenajarea zonelor de agrement.
Administrația separatistă din regiunea transnistreană a impus taxe fermierilor moldoveni pentru accesul la terenurile acestora care se află dincolo de șoseaua Râbnița – Tiraspol. Restricțiile au urmat intrării în vigoare, de la 1 ianuarie, a noului Cod Vamal al Republicii Moldova care pune în condiții de egalitate agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului.
Pentru compensarea plăților ilegale percepuse la trecerea prin posturile de control, Consiliul raional Dubăsari va aloca mijloacele necesare în baza unui regulament care va fi elaborat „în condiții de transparență și echitate”, se spune într-un comunicat al executivului.
Anterior, șeful Direcției agricultură și cadastru a Consiliului raional Dubăsari, Sergiu Guvir, a declarat Europei Libere că fermierii vor folosi acești bani pentru a scoate din regiunea transnistreană și a vinde recolta de cereale de anul trecut: grâu, orz și rapiță. Potrivit lui, în luna aprilie, în depozitele de peste traseu rămâneau circa 2.500 de tone de cereale.
La începutul lunii mai, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat Europei Libere că agricultorii moldoveni nu întâmpină obstacole pentru a ajunge la terenurile de peste traseu, așa cum se întâmpla în anii 2014-2018. „Respectiv, compensarea parțială va viza doar unele cheltuieli legate de transportarea roadei anului 2023 prin infrastructura ilegală a posturilor de control ale Tiraspolului”, a precizat Biroul.
Serebrian va discuta la Tiraspol despre racordarea regiunii transnistrene la procesul de integrare europeană
Reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului se vor așeza vineri, 17 mai, la masa de negocieri. Întâlnirea va avea loc, din nou, în stânga Nistrului, a declarat într-un interviu la Moldova 1 vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian.
Serebrian spune că pe agenda discuțiilor vor fi subiecte de ordin economic și social din regiunea transnistreană.
Potrivit lui, obiectivul acestor discuții ar fi „racordarea” regiunii transnistrene la procesul de integrare europeană a R. Moldova.
„Sperăm că Tiraspolul va avea suficientă suplețe și înțelegere, pentru că este și interesul lor, ținând cont de situația socială, ținând cont de situația economică din regiune, să se racordeze la acest proces de integrare europeană. Pentru că este în beneficiul regiunii, în beneficiul agenților economici și al populației în ultimă instanță”, a declarat Oleg Serebrian.
Anterior, vicepremierul a spus de mai multe ori că reintegrarea regiunii transnistrene va depinde de viteza procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
La începutul lunii aprilie, el anunța că, în scurt timp, ar putea fi creat un grup din care să facă parte reprezentanți ai Chișinăului și Tiraspolului pentru discuții cu privire la integrarea europeană.
Nu este clar dacă acest grup a fost deja creat sau dacă subiectul va fi abordat la discuțiile programate pentru 17 mai.
Tiraspolul speră să pună în discuție subiectul „presiunilor economice” ale Chișinăului - așa numește administrația transnistreană încercările autorităților constituționale de a-i egala în drepturi pe agenții economici din stânga Nistrului cu cei de pe malul drept.
- Te-ar putea interesa și: Vama a adunat 50 de milioane de la firmele transnistrene, în primul trimestru
„În cadrul întrevederii vrem să discutăm despre importul de medicamente și echipamente medicale în regiune, precum și despre reluarea funcționării punctelor de înmatriculare a vehiculelor”, a spus presei de la Tiraspol pretinsul ministru de externe al regiunii, Vitali Ignatiev.
Faptul că Ignatiev este dat în căutare pe teritoriul Ucrainei nu constituie un obstacol legal pentru participarea sa la discuții, a spus Oleg Serebrian, în interviul pentru Moldova 1.
Ultimele discuții dintre Serebrian și Ignatiev au avut loc în ianuarie 2024. Atunci, subiectul cheie a fost noul Cod Vamal, adoptat la Chișinău și criticat dur la Tiraspol.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Poliția: Zeci de mii de dolari aduși prin contrabandă de la Moscova
Poliția moldoveană a anunțat contracararea unei noi tentative de contrabandă cu valută la Aeroportul Internațional Chișinău.
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), împreună cu Inspectoratul Național de Investigații și Serviciul Vamal au pornit o cauză penală pe faptul contrabandei cu circa 130.000 dolari (peste 2.300.000 lei).
Banii ar fi fost introduși în Republica Moldova de către pasageri care soseau de la Moscova cu două curse aeriene, prin Istanbul, la sfârșitul lunii aprilie și început lunii mai.
Potrivit oamenilor legii, cei aproape 50 de pasageri au fost transportați în mod „centralizat” la Aeroport, cu autocarele – atât la plecare, cât și la revenire, atunci când au adus banii, se spune într-un comunicat al poliției.
Persoanele ar fi avut rol de cărăuși, astfel încât autoritățile „să nu cunoască originea și scopul folosirii acestor bani”.
Banii au fost „indisponibilizați în calitate de probă” în dosarul penal, iar telefoanele mobile ale presupușilor cărăuși au fost, de asemenea, ridicate „pentru cercetare”.
Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea stabilirii originii și destinației banilor, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției și garanții procedurale, potrivit legii, notează sursa citată.
Pe 22 aprilie, poliția a confiscat peste un milion de dolari în timpul perchezițiilor de la Aeroport, după revenirea de la Moscova a susținătorilor oligarhului fugar Ilan Șor, care au participat la lansarea blocului politic pro-rus „Victorie”.
- Te-ar putea interesa și: Poliția denunță o schemă de contrabandă cu bani, după revenirea de la Moscova a susținătorilor lui Șor
Oamenii legii afirmă că zeci de persoane ce reveneau din Federația Rusă au fost plătite de „o grupare criminală” pentru a aduce bani în țară. În cadrul operațiunii au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport și 27 la domiciliile unor persoane vizate, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.
Sumele de bani pe care persoanele încercau să le aducă în Moldova nu depășeau 10 mii de euro – suma maximă ce nu trebuie declarată vameșilor la intrarea în țară. Cărăușii, consideră Poliția, primeau recompense de 300-500 sute de dolari.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Legea votului prin corespondență, contestată la Curtea Constituțională
Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de deputați afiliați blocului „Victorie”, constituit recent la Moscova.
În opinia autorilor sesizării, noua lege încalcă principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere.
„Prin introducerea noului mecanism de vot alternativ doar în câteva state, în baza unor criterii imprecise, care nici nu sunt aplicate, cu ignorarea totală a altor state care ar corespunde total acelorași criterii, state unde locuiesc mulți cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, Parlamentul a adus atingere unui principiu fundamental al nediscriminării și egalității tuturor în fața legii”, se spune în sesizarea citată de IPN.
Controlul constituționalității noii legi l-au cerut deputați apropiați oligarhului fugar, Ilan Șor, condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtului miliardului”. Aceștia sunt: Vasile Bolea, Marina Tauber, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan.
Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament pe 26 aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai.
Votul prin corespondență va putea fi aplicat în alegerile prezidențiale și la referendumul pro-european din 20 octombrie.
Vor putea vota prin poștă cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
De la prima la a doua lectură, numărul țărilor s-a mărit, de la două la șase, inițial fiind vorba doar de SUA și Canada.
- Te-ar putea interesa și: Diaspora din șase țări va putea vota prin poștă, la următoarele alegeri
Legea a fost criticată și de opoziția socialistă care spune că guvernarea PAS a încălcat recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.
Maia Sandu și PAS, sprijiniți masiv de diaspora occidentală în precedentele alegeri prezidențiale și parlamentare, au promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate, care erau uneori nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la urne.
Pentru a putea vota prin corespondență, cetățenii moldoveni din cele șase țări menționate mai sus vor trebui să se înregistreze online, în prealabil, pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. Buletinele de vot vor fi expediate prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.
Noua lege nu permite organizarea votului prin corespondență în Rusia, Ucraina sau în alte țări aflate în conflicte militare, precum și în statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice sau care nu respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Secretarul de Stat american încearcă să ridice moralul ucrainenilor, într-o vizită la Kiev
Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a încercat marți să ridice moralul ucrainenilor confruntați cu o nouă ofensivă rusă, asigurându-i în timpul unei vizite la Kiev că ajutoarele americane întârziate din cauza unei dispute politice încep să vină și vor produce o „schimbare reală” pe front.
Blinken a folosit vizita neanunțată din 14 mai pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt, reprezentanți ai societății civile și studenți, dar și un concert la care a cântat la chitară împreună cu o trupă ucraineană într-un efort de îmbărbătare și încurajare.
Dar el a urcat pe scenă într-un bar din Kiev pentru a interpreta hitul lui Neil Young din 1989, „Rockin' in the Free World”, în timp ce Ucraina a spus că și-a retras forțele pe poziții noi și mai bine apărate la nord de Harkov.
Rusia a deschis acolo un front nou, pe 10 mai, în ceea ce analiștii militari consideră drept unul dintre cele mai periculoase momente pentru Ucraina de la invazia rusească la scară largă în februarie 2022.
Cu toate acestea, Blinken le-a spus liderilor ucraineni că, în ciuda întârzierii semnificative a unui ajutor militar american care a lăsat Ucraina mai vulnerabilă în fața Rusiei, mai multe loturi de arme și muniții sunt pe drum, iar unele au ajuns deja.
Într-un discurs ținut în fața unui grup de studenți ai Institutului Politehnic din Kiev, Blinken a recunoscut că „ne întâlnim într-un moment critic”. „Săptămânile și lunile care urmează vor cere mult ucrainenilor, care au sacrificat deja enorm, dar am venit în Ucraina cu un mesaj: Nu sunteți singuri!”, a spus secretarul de stat american.
Vizita lui Blinken la Kiev, a patra de la începutul invaziei rusești la scară largă, are loc la câteva săptămâni după ce Congresul Statelor Unite a aprobat cu o jumătate de an întârziere un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina de 61 de miliarde de dolari.
La o întâlnire avută mai devreme, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru a proteja civilii aflați sub foc rusesc intens în nord-estul țării.
- Te-ar mai putea interesa și: Ucraina se retrage în două zone ale regiunii Harkov, inamicul masează trupe și lângă regiunea Sumî
Un atac aerian rusesc tocmai lovise un bloc de locuit din orașul Harkov, ucigând nouă persoane.
Blinken s-a întâlnit de asemenea cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, și a luat masa la o pizzerie cu tematică militară fondată de un veteran de război.
La întâlnirea cu studenții, el a promis că Washingtonul va lua „măsuri concrete” pentru a asigura aderarea Ucrainei la NATO, o va sprijini pentru consolidarea infrastructurii economice. „Când vom ține summitul de la Washington, în iulie, vom lua măsuri concrete pentru a crește rolul NATO în construirea unei forțe ucrainene rezistente și capabile, sprijinind reformele continue care integrează Ucraina în alianță”, a spus Blinken.
Din relatările Reuters, AP și Serviciului ucrainean al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova va încheia un Parteneriat de Securitate și Apărare cu UE
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat marți, 14 mai, că R. Moldova și Uniunea Europeană vor încheia, în timpul apropiat, un Parteneriat de Securitate și Apărare. Acesta nu va avea statut de tratat internațional, dar va fi bazat pe angajamente politice.
Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce despre încheierea parteneriatului a anunțat publicația Financial Times. Jurnaliștii au scris că aceasta este o propunere a UE care urmează să fie aprobată săptămâna viitoare.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a transmis că, în esență, parteneriatul va funcționa ca un aranjament-umbrelă pentru toate interacțiunile dintre R. Moldova și UE, în domenii precum:
- asistența UE pentru consolidarea rezilienței R. Moldova;
- securitatea cibernetică;
- combaterea dezinformării;
- asistența pentru sectorul apărării prin intermediul Instrumentului European pentru Pace;
- participarea R. Moldova în cadrul misiunilor UE de gestionare a crizelor;
- managementul integrat al frontierelor.
Altfel spus, potrivit jurnaliștilor de la Financial Times, R. Moldova ar urma să își intensifice schimbul de informații cu UE, să efectueze exerciții militare comune și să fie inclusă în programul comun de achiziții de armament al blocului comunitar.
Reprezentanții ministerului spun că majoritatea activităților prevăzute de Parteneriat deja sunt realizate în practică, iar Parteneriatul va permite R. Moldova să aibă o bază pentru cooperare mai sistemică cu UE.
Autoritățile moldovene dau asigurări că documentul a fost încheiat în concordanță cu obiectivele stabilite în Strategia securității naționale a R. Moldova.
- Te-ar putea interesa și: Noua strategie de securitate, votată de Parlament. Rusia - principala amenințare
Proiectul Strategiei securității naționale a R. Moldova prevede că Federația Rusă și interpușii săi în R. Moldova reprezintă cea mai periculoasă sursă de amenințare, care dacă nu este contracarată, poate avea efecte severe pentru statalitate și democrație. Tot în Strategie se precizează că aderarea deplină la Uniunea Europeană reprezintă unul dintre interesele naționale de securitate ale R. Moldova.
La 5 aprilie curent, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o nouă asistență, în valoare de 41 de milioane de euro, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova, prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Pachetul a prevăzut asigurarea cu echipamente pentru: mobilitate, supraveghere aeriană și logistică.
Exceptând asistența stipulată mai sus, până în prezent, UE a aprobat un ajutor financiar, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova, în valoare de 87 de milioane de euro.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Biden a semnat legea care interzice importurile de uraniu rusesc în SUA
Președintele SUA, Joe Biden, a semnat legea care interzice importurile de uraniu rusesc. Documentul va intra în vigoare la 90 de zile de la semnarea sa.
Până în ianuarie 2028, Departamentul american al Energiei va putea emite autorizații pentru importurile din Rusia, dacă nu există alte surse de aprovizionare. Restricția va fi în vigoare până în 2040.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că aceasta este „o lege istorică ce va consolida securitatea energetică și economică a SUA și va elimina dependența de Rusia pentru energia nucleară civilă.
Potrivit administrației Biden, „noua lege restabilește poziția de lider a Americii în sectorul nuclear” și „va contribui la asigurarea securității sectorului energetic american pentru generațiile viitoare”.
Casa Albă speră, de asemenea, că aprobarea recentă a unui pachet de 2,72 miliarde de dolari pentru acest domeniu „va transmite un semnal clar industriei că suntem angajați în creșterea pe termen lung a sectorului nostru nuclear”.
În plus, în decembrie anul trecut, SUA au convenit cu Canada, Franța, Japonia și Regatul Unit să investească împreună 4,2 miliarde de dolari pentru a extinde capacitatea de îmbogățire și conversie în țările lor.
Companiile americane au plătit Rusiei aproximativ 1 miliard de dolari pe an pentru uraniu îmbogățit, principalul combustibil pentru reactoarele nucleare comerciale. „Rosatom” a furnizat aproximativ 20% din uraniul îmbogățit utilizat în 93 de reactoare nucleare din Statele Unite.
Aceste livrări au continuat chiar și după ce anul trecut s-a aflat că „Rosatom” a furnizat componente, tehnologii și materie primă pentru rachete utilizate în războiul din Ucraina și pentru afacerile cu armament ale Rusiei.
„Rosatom” consideră că sancțiunile occidentale sunt „distructive pentru funcționarea durabilă a pieței globale de bunuri și servicii pentru ciclul combustibilului nuclear”.
Exerciții militare „neoficiale” SUA-Taiwan în Pacificul de Vest
Marina americană și cea taiwaneză au realizat exerciții comune în Pacific în luna aprilie. Reuters relatează, în exclusivitate, că e vorba de exerciții neoficiale, care fac parte din cooperarea militară bilaterală, pe fondul amenințărilor militare chineze.
Exercițiile militare avut loc luna trecută în Pacificul de Vest, au declarat multiple surse pentru Reuters.
Astfel, ar fi fost implicate „mai multe active militare”, dar exercițiile nu au fost oficiale. Ele sunt catalogate drept „întâlniri neplanificate pe mare”, conform unui acord tacit în care ambele părți susțin că exercițiile sunt pur și simplu rezultatul unor întâlniri întâmplătoare.
Sursele au mai spus că fregate și nave de aprovizionare ale Taiwanului și ale SUA au participat la exercițiile de câteva zile, care au fost concepute pentru fi exersate comunicațiile, realimentarea și aprovizionarea.
O altă sursă a declarat că deși „întâlnirile neplanificate” ale navelor implică mai ales exerciții de bază, acestea sunt esențiale pentru a oferi garanția că cele două armate pot comunica și acționa împreună în momente de urgență.
Sursa a adăugat că navele SUA și ale Taiwanului au realizat și manevre tactice, inclusiv căutarea unor ținte subacvatice.
Marina taiwaneză a transmis, într-o declarație pentru Reuters că, „marina intră adesea în contact cu navele altor țări și efectuează exerciții de întâlnire după cum este necesar”. Potrivit agenției de presă, Pentagonul a refuzat să comenteze.
- Te-ar putea interesa și: Președintele sârb Vucic îi spune lui Xi: „Taiwan este China”. Xi promite investiții
Washingtonul și Taipei și-au extins cooperarea militară în ultimii ani, pe fondul incursiunilor chineze aproape zilnice în apropierea Taiwanului.
Angajamentul militar SUA - Taiwan e însă menținut la un nivel discret, scrie Reuters, și adesea nu sunt confirmate oficial din cauza obiecțiilor Chinei față de orice contacte militare între Washington și Taipei.
China revendică Taiwanul pe care îl consideră parte a propriului teritoriu. Guvernul de la Taipei însă respinge perspectiva de a deveni parte a Chinei.
Taiwanul și Statele Unite nu au relații diplomatice oficiale, deoarece Washingtonul recunoaște oficial Beijingul. În același timp, o lege americană obligă SUA să ofere Taiwanului mijloacele de a se apăra.
Șeful marinei taiwaneze, Tang Hua, a vizitat luna trecută Statele Unite și a discutat despre modalitățile de intensificare a cooperării navale bilaterale, a raportat Reuters. Ca răspuns, Ministerul chinez de Externe a declarat că se opune ferm colaborării militare ascunse dintre Statele Unite și Taiwan.
China consideră Taiwanul este cea mai sensibilă problemă teritorială a Chinei. Neînțelegerile dintre China și Taiwan sunt una dintre problemele mari ale relației dintre Beijing și Washington.
Oficial, Beijingul nu exclude utilizarea forței militare pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Autoritățile din Taiwan afirmă însă că pretențiile teritoriale chineze sunt nejustificate, în condițiile în care Republica Populară Chineză nu a guvernat niciodată insula.
Articol preluat de pe Europa Liberă România.
Maia Sandu a promulgat legea votului prin corespondență
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a promulgat la 8 mai legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență. Decretul șefei statului a fost publicat în Monitorul Oficial la 10 mai.
Astfel, votul prin corespondență va putea fi aplicat chiar la alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE, așteptate în această toamnă, pe 20 octombrie. Vor putea vota prin poștă moldovenii din: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Proiectul de lege privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptat în lectură finală de legislatorii partidului de guvernământ PAS la 26 aprilie curent. De la prima la a doua lectură, numărul țărilor eligibile s-a mărit, de la două la șase, inițial fiind vorba doar de SUA și Canada.
După adoptarea proiectului de lege în lectură finală, deputatul PAS, Radu Marian, a spus că pilotarea votului prin corespondență le va permite autorităților să îmbunătățească procesul electoral, astfel încât, la scrutinul parlamentar din anul viitor, votul prin corespondență să poată fi aplicat în toată lumea.
- Te-ar putea interesa și: Diaspora din șase țări va putea vota prin poștă, la următoarele alegeri
Opoziția parlamentară a criticat inițiativa PAS. Vicepreședintele socialist al Parlamentului, Vlad Batrîncea, a acuzat autoritățile de la Chișinău că și-au încălcat propriul angajament față de UE, modificând legislația electorală în an electoral, fără expertizarea Comisiei de la Veneția.
Maia Sandu și PAS, sprijiniți masiv de diaspora occidentală în precedentele alegeri prezidențiale și parlamentare, au promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate, care erau uneori nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la urne.
Pentru a putea vota prin corespondență, cetățenii moldoveni din cele șase țări menționate mai sus vor trebuie să se înregistreze online, în prealabil, pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. Buletinele de vot vor fi expediate prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.
Nu vor putea vota prin corespondență moldovenii din Rusia, Ucraina sau alte țări aflate în conflicte militare, din statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice și din țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Un general rus responsabil de cadre la Ministerul Apărării a fost reținut
Generalul rus Iuri Kuznețov, șeful Direcției principale de personal din cadrul Ministerului rus al Apărării, a fost reținut pentru luare de mită, a anunțat Comitetul rus de anchetă.
Kuznețov a fost reținut în calitate de suspect într-un dosar penal sub acuzația de luare de mită în proporții deosebit de mari.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2021-2023, când era șef al Direcției a 8-a a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Kuznețov ar fi primit „mită de la reprezentanți ai unor structuri comerciale pentru anumite acțiuni în favoarea acestora”.
Purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Investigații din Rusia, Svetlana Petrenko, a declarat că, în urma perchezițiilor la domiciliu au fost găsite și confiscate mijloace bănești - ruble și valută străină - în valoare de peste 100 de milioane de ruble, monede de aur, ceasuri de colecție și obiecte de lux.
La cererea anchetei, un tribunal a dispus arestarea preventivă a generalului.
Din 2010 până în 2023, Kuznețov a fost șef al Direcției a 8-a a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse. Această structură se ocupă de serviciile de protecție a secretului de stat din cadrul Ministerului Apărării, inclusiv de comunicațiile speciale, criptare și cenzura militară.
În mai 2023, Kuznetsov a fost numit șef al Direcției principale de personal a Ministerului rus al Apărării. Înainte de aceasta, el „a ocupat diverse funcții în cadrul serviciului secret de protecție a statului”.
Luna trecută, în ministerul rus al Apărării au început remanieri importante, după un alt caz răsunător de corupție. Pe 23 aprilie, Comitetul de anchetă a raportat reținerea generalului Timur Ivanov, viceministrul apărării, suspectat de luare de mită. Ivanov era responsabil de complexul de construcții militare. Ivanov a fost plasat în arest până pe 23 iunie, la cererea anchetei.
Pe 12 mai, a fost anunțată oficial demiterea lui Serghei Șoigu din funcția de ministru al Apărării. El a fost numit în funcția de secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, înlocuindu-l pe Nikolai Patrușev.
Comerțul liberalizat dintre R. Moldova și UE, prelungit cu încă un an
Consiliul European a prelungit cu încă un an comerțul liberalizat dintre Uniunea Europeană și R. Moldova, pentru șapte categorii de produse agricole. Decizia a fost aprobată luni, 13 mai, și va intra în vigoare din 25 iulie 2024, când actualele măsuri de abolire a restricțiilor vor expira.
Astfel, producătorii moldoveni vor exporta pe piața europeană: struguri de masă, roșii, usturoi, mere, cireșe, prune și suc de struguri, fără taxe și restricții cantitative.
„În timp ce Rusia impune embargouri, UE rămâne un partener solid, deschizând tot mai mult piața. Încă o dovadă a sprijinului constant al Uniunii Europene pentru țara noastră. Mulțumim partenerilor noștri europeni”, a scris ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, pe rețelele sociale.
Într-un comunicat de presă, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a transmis că în urma liberalizării temporare a comerțului, în perioada 2021-2023, exporturile moldovenești către Uniunea Europeană au înregistrat o creștere remarcabilă:
- strugurii de masă – de la 15,8 mii tone, la 32,3 mii tone;
- merele proaspete - de la o mie de tone, la 13,2 mii tone;
- prunele - de la 25,8 mii tone, la 60,4 mii tone;
- cireșele - de la 74 de tone, la 2,9 mii tone.
Unele produse au depășit cotele prevăzute, cum ar fi strugurii – cu 62% și cireșele - cu 93%.
Autoritățile spun că grație liberalizării comerțului cu UE, în 2023, producătorii agricoli au economisit aproximativ 6 milioane euro și au înregistrat afaceri în valoare de 89,5 milioane de dolari, în creștere cu 129% față de anul precedent.
Pentru prima oară, suspendarea taxelor și cotelor de import pentru producătorii moldoveni a intrat în vigoare în iulie 2022 și a fost ulterior extinsă pentru alte 12 luni, în luna iulie a anului trecut. Această măsură a UE a servit drept sprijin pentru producătorii agricoli moldoveni, ale căror căi comerciale de comerț au fost blocate în urma declanșării de Rusia a războiului în Ucraina.
Datele Biroului Național de Statistică arată că în anul 2023, ponderea exporturilor din R. Moldova către Uniunea Europeană a fost de 65,4%, însumând 2,6 miliarde de dolari, cu 4,3% mai mult față de 2022. Ponderea importurilor din UE a fost de 48,3%, ajungând la 4,2 miliarde de dolari, cu 4,1% mai puțin comparativ cu anul 2022.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Blinken a sosit într-o vizită neanunțată la Kiev pentru a oferi „reasigurări puternice”
Secretarul de stat american Anthony Blinken a sosit la Kiev într-o vizită neanunțată, în timpul căreia intenționează să discute despre acordarea de asistență militară americană Ucrainei, a anunțat Departamentul de Stat.
Vizita are loc la mai puțin de o lună după ce Congresul a aprobat un pachet de asistență mult întârziat, care prevede un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, din care o mare parte va fi destinată refacerii sistemelor de artilerie și de apărare antiaeriană, care s-au epuizat grav, notează AP.
În cea de-a patra sa călătorie la Kiev de la începutul războiului din Ucraina, Blinken va sublinia angajamentul administrației Biden față de apărarea și securitatea pe termen lung a Ucrainei, au declarat oficiali americani. Aceștia au precizat că, de când președintele Joe Biden a semnat pachetul de ajutor la sfârșitul lunii trecute, administrația a anunțat deja 1,4 miliarde de dolari în asistență militară pe termen scurt și 6 miliarde de dolari în sprijin pe termen mai lung.
Antony Blinken îi va asigura pe oficialii ucraineni, inclusiv pe președintele Volodimir Zelenski, de sprijinul constant al SUA și va ține un discurs legat pe viitorul Ucrainei, au declarat oficialii.
Blinken va "trimite un semnal puternic de reasigurare" liderilor ucraineni și personalităților din societatea civilă cu care se va întâlni în timpul vizitei sale de două zile, a declarat oficialul, care a vorbit cu reporterii sub rezerva anonimatului înainte de întâlnirile lui Blinken.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina: Armata rusă încearcă să deschidă un nou front în regiunea Harkov
Într-o declarație publicată după sosirea lui Blinken, Departamentul de Stat a precizat că acesta se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și cu alți oficiali ucraineni de rang înalt „pentru a discuta despre actualizările de pe câmpul de luptă, despre impactul noii asistențe economice și de securitate a SUA, despre securitatea pe termen lung și alte angajamente, precum și despre susținerea redresării economice a Ucrainei”.
Întârzierile în ceea ce privește asistența americană au declanșat îngrijorări profunde la Kiev și în Europa. Armata ucraineană este pe poziții defensive pe câmpul de lupta de luni de zile. Trupele rusești au avansat încet, mai ales în regiunea Donețk, profitând de lipsa de personal militar și de muniție de artilerie ale Ucrainei.
Luni, consilierul american pe probleme de securitate națională Jake Sullivan a declarat că Washingtonul încearcă să accelereze „ritmul livrărilor” de arme către Ucraina pentru a o ajuta să echilibreze forțele de pe front.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Noua președintă a Macedoniei de Nord a refuzat să pronunțe numele oficial al țării în timpul jurământului
Prima femeie președinte al Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, a fost învestită în funcție pe 12 mai, deși a refuzat să pronunțe numele oficial al țării în timpul ceremoniei, ceea ce i-a înfuriat pe liderii opoziției și a stârnit reacții dure din partea vecinilor - Bulgaria și Grecia.
În discursul său, Siljanovska-Davkova s-a referit doar la „Macedonia”, și nu a rostit numele constituțional al țării – „Macedonia de Nord”.
Siljanovska-Davkova, profesoară în drept, în vârstă de 68 de ani, a candidat la prezidențiale din partea partidului conservator de opoziție Organizația Revoluționară Internă Macedoneană - Partidul Democrat al Unității Naționale Macedonene (VMRO-DPMNE). Această forță politică a criticat acordurile încheiate cu Grecia în 2018, în baza cărora fosta republică iugoslavă și-a schimbat oficial numele din „Macedonia” în „Macedonia de Nord”. Grecia s-a opus cu fermitate denumirii „Macedonia”, spunând că aceasta ar sugera pretenții teritoriale asupra regiunii sale istorice cu același nume, motiv pentru care a blocat aderarea țării vecine la NATO și la UE.
Acordul prin care „Macedonia” a devenit „Macedonia de Nord” a deschis calea pentru continuarea integrării occidentale a țării.
În discursul său inaugural, Siljanovska-Davkova a promis că va fi președintele tuturor cetățenilor, indiferent de afilierea lor politică.
„Voi uita momentele proaste și îmi voi aminti doar de cele bune. Voi fi președinte atât de stânga, cât și de dreapta, pentru toți cetățenii”, a spus ea.
Reprezentanți ai actualului guvern al Macedoniei de Nord au condamnat gestul lui Siljanovska-Davkova. Ministrul justiției, Krenar Loga, a declarat că, în opinia sa, jurământul nu ar fi valabil, pentru că noua președintă a menționat numele neconstituțional al statului. Ulterior, Ministerul de Externe al Macedoniei de Nord și-a reafirmat angajamentul față de toate angajamentele asumate de Skopje.
Gordana Siljanovska-Davkova a obținut peste 65% din voturi în al doilea tur de scrutin, în timp ce rivalul său, fostul președinte al Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, a obținut peste 29,%. Alegerile parlamentare au fost câștigate de coaliția condusă de VMRO-DPMNE, care este posibil să formeze noul guvern. Deocamdată, cabinetul este format din adversarii săi politici.
În Armenia, poliția a reținut zeci de oameni la protestele față de acordul de frontieră
Poliția armeană a reținut peste 150 de activiști ai mișcării antiguvernamentale care protestează față de un controversat acord de demarcare a frontierei cu Azerbaidjanul. Manifestanții au organizat acțiuni de „nesupunere civică”, luni dimineață, blocând străzi din centrul capitalei Erevan.
Autoritățile au declarat pentru Serviciul armean al RFE/RL că cei reținuți nu s-au conformat ordinelor poliției.
Acțiunile de nesupunere civică au fost desfășurate în urma unui apel al arhiepiscopului Bagrat Galstanian, care cere demisia premierului Nikol Pașinian din cauza acordului de frontieră.
Liderii mișcării de protest spun că nu sunt împotriva demarcării și delimitării frontierei cu Azerbaidjanul, dar consideră că aceasta ar trebui să aibă loc prin semnarea unui tratat de pace și cu participarea unor garanți internaționali.
La rândul său, premierul Nikol Pașinian a declarat că cei care pledează pentru suspendarea procesului de demarcare și delimitare a frontierei pun în pericol suveranitatea Armeniei.
Valul de proteste în Armenia a început pe 9 mai, la Erevan, unde mii de oameni au blocat străzile în semn de „nesupunere civică”, pentru a-și arăta nemulțumirea față de acordul de frontieră negociat de Erevan și Baku. Înțelegerea prevede cedarea a patru sate de pe teritoriul armean, locuite în perioada sovietică de azeri.
Referendum constituțional eșuat în Lituania. Nauseda câștigă primul tur al prezidențialelor
Președintele lituanian Gitanas Nausėda a obținut cele mai multe voturi în alegerile prezidențiale de duminică, dar va trebui să se confrunte într-un al doilea tur de scrutin cu premierul Ingrida Šimonytė, peste două săptămâni.
Nausėda a obținut 44% din voturi, iar Šimonytė aproape 20%, potrivit rezultatelor preliminare publicate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Lituania. În total, în cursa prezidențială s-au înscris opt candidați.
Totodată, CEC a anunțat că referendumul constituțional organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a eșuat. Propunerea de a permite lituanienilor obținerea celei de a doua cetățenii, dintr-o țară „prietenă”, nu a fost sprijinită de necesarul de peste jumătate din alegători.
La referendum au participat circa 59% din alegători, dintre care aproximativ 74% au votat în favoarea modificării Constituției – in număr insuficient pentru aprobarea modificării.
În prezent, lituanienii care doresc să obțină o altă cetățenie trebuie să renunțe la cetățenia lituaniană.
Principalele împuterniciri ale șefului statului în sistemul politic al Lituaniei, țară membră a NATO, sunt supravegherea politicii externe și de apărare, alături de rolul de comandant suprem al forțelor armate.
Având în vedere că Lituania este situată strategic pe flancul estic al NATO, președinția acestei țări relativ mici capătă o importanță sporită pe măsură ce cresc tensiunile dintre Rusia și Occident din cauza războiului din Ucraina, notează agenția AFP. Atât Nausėda, cât și Šimonytė și-au exprimat sprijinul ferm față de Ucraina. De asemenea, cei doi s-au confruntat și în al doilea tur de scrutin prezidențial în 2019, când Nausėda a câștigat cu 66% din voturi.
Noi proteste la Tbilisi. Poliția a reținut și un cetățean moldovean
Poliția georgiană a reținut peste 20 de persoane în timpul protestelor de la weekend față de proiectul legii privind „agenții străini”. Printre cei reținuți s-ar afla cetățeni ai Rusei, SUA și ai R. Moldova, transmite serviciul georgian al Europei Libere.
Mii de oameni au protestat la Tbilisi în ajunul examinării de către Parlament, în a treia și ultima lectură, a controversatului proiect de lege „privind influența străină”. Poliția a aplicat forța împotriva manifestanților și a reținut cel puțin 20 de persoane.
Comisia juridică a parlamentului georgian a avizat pozitiv proiectul de legii pentru ultima lectură, duminică, într-o ședință care a durat 67 de secunde. Potrivit șefului comisiei, Henri Ohanașvili, pentru a treia lectură au fost înaintate numai amendamente minore ce țin de redactare.
În noaptea de duminică spre luni, câteva mii de protestatari s-au adunat din nou în fața Parlamentului georgian, cu intenția de a-i împiedica pe deputații partidului de guvernământ să intre în clădire și să înceapă procedura de vot, care se așteaptă să aibă loc luni, 13 mai.
Parlamentarii au reușit să intre în Parlament, după ce forțele de ordine i-au îndepărtat cu brutalitate pe manifestanți de la intrările în clădire și a reținut cel puțin 20 de persoane.
Potrivit Ministerului georgian de Interne, printre cei reținuți se numără cetățeni ruși și americani.
Canalul de televiziune georgian Imedi a relatat, de asemenea, că a fost reținut și un cetățean moldovean.
Ulterior, autoritățile de la Chișinău au confirmat că un cetățean moldovean a fost reținut în timpul protestelor din Georgia. Potrivit reprezentanților MAE, autoritățile moldovene sunt în contact cu autoritățile georgiene.
Pe străzile centrale ale capitalei georgiene au avut loc demonstrații pe tot parcursul weekendului, la care au participat câteva mii de persoane.
- Te-ar putea interesa și: Condamnare internațională tot mai amplă a „legii rusești” din Georgia
Congresul SUA a îndemnat guvernul georgian să retragă imediat proiectul de lege privind „agenții străini”, pe care legislatorii americani l-au calificat drept „dezastruos”.
„Situația din Georgia este clară. Guvernul poate să asculte vocea poporului georgian sau poate să rămână pe calea întunecată a autoritarismului de tip rusesc”, se arată în scrisoarea membrilor Camerei Reprezentanților a SUA adresată premierului georgian Irakli Kobahidze.
Congresmenii au declarat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, vor susține o „schimbare fundamentală” în politica SUA față de Georgia, care ar putea duce la o revizuire a ajutorului financiar pentru Tbilisi, extinderea interdicțiilor de viză și a sancțiunilor financiare împotriva „celor responsabili de subminarea dezvoltării democratice a Georgiei”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Cel puțin trei morți după căderea unui autobus în râu la St. Petersburg
Trei oameni au murit vineri în centrul orașului rusesc St. Petersburg după ce un autobus a căzut de pe un pod în râul Moika, iar alți patru sunt în stare de moarte clinică, informează agențiile de presă rusești, cu trimitere la Ministerul Rus al Situațiilor Excepționale.
Agențiile pe presă rusești au publicat imagini de vineri după-amiază cu autobuzul care după ce a cotit de pe strada Bolșaia pe Podul Săruturilor, a părut să iasă de sub control, rupând balustrada podului, și s-a scufundat în apa râului.
Scafandrii au început operațiunea de scoatere a vehiculului din râu.
Potrivit informațiilor preliminare, în autobuz se aflau 20 de persoane.
Polițiștii l-au arestat pe șofer. Ei au informat că firma proprietară a autobusului, Taxi, a fost sancționată de 23 de ori pentru diferite abateri în ultimii doi ani.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Comrat, Bălți și Chișinău - campionii amenzilor de 9 mai
189 de persoane au încălcat interdicția de a purta panglica Sfântului Gheorghe la evenimentele organizate de 9 mai în diferite orașe ale Republicii Moldova, potrivit poliției.
„Peste 80 de persoane au fost deja identificate, în zilele următoare urmând a fi identificați și ceilalți”, a declarat pentru Europa Liberă șefa Secției comunicare și protocol a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco.
Potrivit ei, poliția nu a intervenit la evenimente ca să amendeze persoanele care au purtat simbolica interzisă, din rațiuni de discreție, dar a înregistrat video și fotografic toate cazurile, iar cetățenii identificați vor fi anunțați prin poștă.
Anul trecut, potrivit Dianei Fetco, au fost consemnate 147 de încălcări de acest gen. În acest an, în schimb, doar în autonomia găgăuză au fost înregistrare aproape 80 persoane care au sfidat legea.
Cele mai multe încălcări au fost observate la Comrat, Chișinău și Bălți.
- Te-ar putea interesa și: 9 mai sau cum se împacă două sărbători într-o singură zi în R. Moldova
Promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina sunt interzise pe teritoriul R. Moldova.
Persoanele fizice care nu respectă interdicția pot fi sancționate cu amenzi de la 4.500 la 9.000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore.
Persoanelor cu funcție de răspundere li se pot aplica amenzi de la 9.000 la 18.000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice amenda este de la 18.000 la 30.000 de lei, potrivit Codului Contravențional al R. Moldova.
Curtea Constituțională a precizat, în aprilie 2023, că sancționarea utilizării panglicii negru-oranj și a simbolurilor interzise V și Z este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Șirul recordurilor mondiale de temperatură a continuat și în luna aprilie
Aprilie 2024 marchează o nouă extremă înregistrată în istoria climatului global, fiind declarată cea mai călduroasă lună din istorie, conform serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice, citat de Reuters.
Această constatare extinde un șir record de 11 luni consecutive, în care fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Din iunie 2023, fiecare lună a fost clasată drept cea mai caldă lună înregistrată vreodată, comparativ cu aceeași lună din anii precedenți. Includerea lunii aprilie în această serie record a condus la stabilirea unei medii globale de temperatură fără precedent, depășind cu 1,61 grade Celsius media din perioada preindustrială a anilor 1850-1900.
Experții atrag atenția că aceste extreme climatice, inclusiv creșterea record a temperaturii suprafeței mării, ridică întrebări asupra impactului activității umane asupra sistemului climatic.
De asemenea, ei au confirmat că schimbările climatice au contribuit la fenomene extreme în aprilie, cum ar fi valurile de căldură, asociate cu potențialul deceselor în regiunea Sahel.
Oameni de știință avertizează că lumea se apropie periculos de mult de a încălca obiectivul Acordului de la Paris din 2015 privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, subliniind necesitatea unei acțiuni urgente și coordonate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Observațiile serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice încep din 1940. Acestea au fost analizate și comparate până a se confirma că luna trecută a fost cea mai caldă din perioada preindustrială.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Ucraina: Armata rusă încearcă să deschidă un nou front în regiunea Harkov
Forțele ruse au lansat în dimineața zilei de vineri, 10 mai, un atac terestru cu blindate asupra regiunii ucrainene Harkov, avansând un kilometru în apropierea orașului Vovceansk. O sursă militară ucraineană de rang înalt susține că s-ar încerca crearea unei zone tampon.
Asaltul trupelor ruse reprezintă o încercare de a deschide un nou front în războiul care durează de mai bine de doi ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Luptele din zonele de frontieră a regiunii Harkov au continuat, iar Kievul a trimis întăriri în zonă, a anunțat Ministerul Apărării, potrivit Reuters.
„În jurul orei 5 dimineața, a existat o tentativă a inamicului de a străpunge linia noastră defensivă sub acoperirea unor vehicule blindate”. Deocamdată, aceste atacuri au fost respinse; luptele de intensitate variabilă continuă”, spune Ministerul Apărării de la Kiev.
O sursă militară ucraineană de rang înalt a declarat sub condiția anonimatului pentru Reuters că forțele rusești au pătruns cu 1 km în interiorul graniței ucrainene și că urmăresc să împingă trupele ucrainene până la 10 km în interiorul țării. Kievul încearcă să țină piept acestui avans.
- Te-ar putea interesa și: 11.000 de bărbați ucraineni au încercat să scape de înrolare fugind în România. 19 au murit, dintre care 11 înecați în Tisa
Ucraina a reușit în 2022, primul an de război la scară largă, să alunge trupele rusești din cea mai mare parte a regiunii Harkov. Însă după eșecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, forțele rusești au revenit la ofensivă și avansează încet, în special în regiunea Donețk, mai la sud.
Potrivit unor experți, rușii forțează la Harkov și pentru a „ocupa” în mod diversionist apărarea ucraineană tot mai „obosită”.
Tensiunile din regiune au crescut în martie, după ce președintele rus, Vladimir Putin a cerut crearea unei zone tampon în interiorul teritoriului ucrainean, despre care a spus că este necesară pentru a proteja Rusia. De atunci, zona a devenit deosebit de vulnerabilă, din cauza atacurilor aeriene care au provocat daune majore infrastructurii energetice din regiune.
În Vovceansk, un oraș de graniță din regiunea Harkov, cu o populație de 17.000 de locuitori înainte de război, care s-a redus la câteva mii, autoritățile au declarat că așezarea și zonele din jur au fost supuse unor bombardamente masive.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Consiliul Europei va sprijini digitalizarea Oficiului Ombudsmanului
Oficiul Avocatului Poporului va beneficia de 800 de mii de euro din partea Consiliului Europei pentru consolidarea drepturilor omului în R. Moldova, odată cu lansarea oficială din 8 mai a proiectului „Sprijin pentru Oficiul Avocatului Poporului în Protecția Drepturilor Omului în R. Moldova”.
Prin intermediul acestei inițiative, instituția Avocatului Poporului își propune să dezvolte instrumente și mecanisme mai temeinice pentru promovarea și protecția drepturilor omului la nivel național, să consolideze colaborarea cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar și să descopere noi oportunități de îmbunătățire a serviciilor Ombudsmanului prin intermediul inteligenței artificiale.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a confirmat pentru Europa Liberă că, pe lângă digitalizare, banii oferiți de Consiliul Europei vor fi investiți în colectarea datelor în domeniul drepturilor omului și compararea lor cu datele Biroului Național de Statistică (BNS) - „o etapă foarte importantă în procesul de adaptare a legislației naționale în acest sens și a unei intervenții de precizie chirurgicală în cauzele problematice în domeniul drepturilor omului în R. Moldova”. De asemenea, vor fi eficientizate mecanismele prin care cetățenii pot contacta, depune cereri, pot comunica cu instituția Ombudsmanului.
„În ultimii ani avem mai multe condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În acest sens, ne propunem să îmbunătățim relația dintre instituția Avocatului Poporului și CtEDO, în legătură cu acele cauze, pentru a oferi asistența și expertiza Oficiului. De asemenea, vom urmări îndeaproape felul în care deciziile CtEDO sunt îndeplinite la nivel național”, a adăugat Panico.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum trăiesc deținuții în închisorile moldovene
Prima etapă a proiectului, care se va desfășura în perioada 2024-2025, se va concentra pe îmbunătățirea managementului Oficiului Avocatului Poporului, digitalizarea serviciilor și includerea unor elementele ale inteligenței artificiale în sistemul de colectare și analize de date și interacțiunea cu cetățenii prin mecanismele alternative digitale. Totodată, va fi consolidată relația cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului și promovarea drepturilor omului în întreaga societate.
În acest sens, Avocatul Poporului a menționat că în luna iulie se va desfășura Caravana Drepturilor Omului în trei regiuni ale R. Moldova, Cahul, Ungheni și Drochia, unde activitățile Oficiului vor ținti sensibilizarea și responsabilizarea organizațiilor și a autoritățile locale, dar și educarea populația în privința cunoașterii drepturilor fundamentale, abilităților de auto-apărare, precum și a mecanismelor de interacțiune cu instituțiile pregătite în domeniul apărării drepturilor omului.
Având în vedere că în noiembrie 2023 Oficiul Avocatului Poporului a reușit să se alinieze la standardele prestabilite de Principiile de la Paris, fiind reacreditat cu statutul „A” (cel mai înalt) de către Alianța Globală a Instituțiilor Naționale ale Drepturilor Omului – statut unic în regiune, acest proiect va ajuta instituția să-și fortifice acest statut nu doar la nivel național, dar și regional, susține Ceslav Panico.
La evenimentul de prezentare a proiectului, Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a remarcat evoluția instituției, pe care o vede parte integrantă a modelului modern de bună guvernare, servind ca gardian al drepturilor omului, se arată într-un comunicat al Oficiului Ombudsmanului.
Cum stau lucrurile de fapt în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova?
Potrivit datelor raportului anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2023, respectarea drepturilor omului nu a suferit modificări considerabile, întrucât cetățenii Republicii Moldova continuă să resimtă limitări ale drepturilor și libertăților civile, în diferite domenii.
Raportul scoate în evidență: abuzurile în domeniul respectării dreptului la sănătate; progresele, dar și neajunsurile sistemului de justiție - menit să asigure cetățenilor dreptul la procese de judecată echitabile; sistemul de asistență și protecție socială precar; încălcarea în repetate rânduri a dreptului la siguranță și libertate, precum și dificultățile de a duce un trai decent ale angajaților din câmpul muncii plătiți cu salariul minim pe economie.
Cu referire la respectarea drepturilor persoanelor din stânga Nistrului, ombudsmanul notează că perioada anului 2023 nu s-a marcat prin schimbări pozitive în segmentul respectării drepturilor omului.
În ultimii mai bine de 26 de ani, Curtea de la Strasbourg a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele moldovenești, fiind constatate în jur de 800 de violări ale Convenției. R. Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească despăgubiri în valoare de peste 22,8 milioane de euro. Cel mai des, în R. Moldova se încalcă dreptul la un proces echitabil (peste 31%); interzicerea torturii (peste 23%); dreptul la libertate și siguranță (apr. 15%) etc. Cele mai întâlnite tipuri de violări sunt neexecutarea hotărârilor judecătorești (circa 11%); casarea hotărârilor judecătorești irevocabile (aproximativ 8%); investigarea defectuoasă a maltratării (peste 7%). Numărul adresărilor la CtEDO, raportat la cel al populației țării, plasează R. Moldova pe locul cinci din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Josep Borrell: Spania, Irlanda și alte țări din UE vor recunoaște statul palestinian la 21 mai
Spania, Irlanda și alte țări din Uniunea Europeană plănuiesc să recunoască statul palestinian la 21 mai, a spus șeful politicii externe UE, Josep Borrell, joi seară târziu, înaintea unui vot ONU privind calitatea de membră a Palestinei, programat pentru vineri.
Reuters amintește că premierul spaniol Pedro Sanchez a spus în martie că Spania și Irlanda, împreună cu Slovenia și Malta, sunt de acord să facă primii pași spre recunoașterea statului palestinian alături de statul Israel, ca soluție pentru o pace durabilă.
Borrell a confirmat joi că e vorba și de Slovenia, spunând că ar putea urma Belgia și alte țări europene.
Vineri, Adunarea Generală ONU ar urma să voteze în favoarea dorinței palestinienilor ca țara lor să devină membră a Națiunilor Unite.
Televiziunea publică irlandeză RTE a informat joi că Spania, Irlanda, Slovenia și Malta așteaptă votul de la ONU și au în vedere o recunoaștere în comun a statului palestinian, la 21 mai.
- Te-ar putea interesa și: Israelul, dezamăgit că Biden nu-i mai trimite bombe. Nu renunță, însă, la Rafah
Din 1988, statalitatea palestiniană a fost recunoscută de 139 din cele 193 de țări membre în ONU.
În Europa, statul palestinian este recunoscut mai ales de țările din est, care au moștenit această relație de la fostele lor regimuri comuniste, în general pro-palestiniene și rezervate față de Israel.
Moldova și țările baltice sunt singurele foste republici sovietice care nu recunosc statul palestinian.
Actuala guvernare israeliană, de dreapta, condamnă orice nouă recunoaștere a statului palestinian, văzând-o ca o formă de sprijin pentru mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
