Linkuri accesibilitate

A fi sau a nu fi: imunitatea judecătorilor


Vladislav Gribincea: „Imunitatea are scopul de a garanta independența magistraților”.





Discutăm în această dimineaţă despre imunitatea judecătorilor şi intenţia autorităţilor de a o anula, cel puţin în ceea ce priveşte contravenţiile administrative. Întrebărilor Europei Libere va răspunde Vladislav Gribincea, preşedintele asociaţiei Centrul de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Dle Gribincea, pentru început, v-aş ruga să ajutaţi ascultătorii noştri să înţeleagă mai bine ce înseamnă această imunitate a judecătorilor, în forma în care este ea prevăzută de lege şi în care funționează astăzi. Se poate spune că un magistrat nu poate deveni sub nici o formă subiectul unei anchete, chiar dacă ar exista suspiciunea că a produs o ilegalitate?

Avocatul Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea: „De fapt, în zona noastră judecătorii doreau să nu fie influențați de executiv. Pentru aceasta a fost inventat un mecanism, astfel judecătorii, pentru a fi urmăriți penal sau contravențional, trebuiau să treacă printr-o procedură specială, în Republica Moldova prin avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Totuși, acest mecanism este atât de greoi, încât în cazurile minore, chiar daca judecătorii au încălcat, autoritățile nici nu recurgeau la această procedură, garantând o imunitate virtuală acestor judecători.”

Europa Liberă: Faptul că imunitatea ar putea fi anulată în cazul contravențiilor administrative și nu în cazul unor situații pasibile pentru dreptul penal. Nu vi se pare o jumătate de măsură?

Vladislav Gribincea:
„Eu sunt convins că imunitățile trebuie să existe pentru perioada de tranziție în Republica Moldova, deoarece sunt prea multe tentații ale executivului de la Chișinău de a influiența la moment judecătorii. Până la o democrație foarte bine funcțională eu cred că imunitățile pentru judecători ar trebui să existe. Totuși, aceste imunități nu ar trebui să însemne orice lipsă de responsabilitate a judecătorilor pentru ceea ce fac.

Tradițional, imunitatea este funțională, adică este legată de faptele pe care le comite judecătorul în funcția sa de judecător, și nu merg dincolo, adică în ce face el ca persoană fizică. La moment, avem o situație în care dacă un judecător depășește viteza, de exemplu, trebuiește documentat în acest sens, el nu poate fi tras la răspundere imediat, ci trebuie un aviz al CSM în acest sens, care ar putea veni peste două luni, când deja a expirat termenul de sancționare, ceea ce tot nu mi se pare corect.”

Europa Liberă: Deci dumneavoastră optați pentru lipsirea de această imunitate, în cazul unor contravenții așa, mai ușoare?

Vladislav Gribincea:
„Eu optez pentru un sistem logic și clar. Dacă acest lucru poate fi făcut prin excuderea imunității contravenționale, atunci excluderea ar putea să îmbunătățească actualul sistem.”

Europa Liberă: O opinie pe care am auzit-o și de la unii magistraţi, printre care şi Dumitru Visterniceanu, judecător membru al CSM, care crede că imunitatea este un element care asigură actualmente independenţa magistratului. V-aş rugă să audiem opinia domniei sale, dar şi argumentele vice-ministrului justiţiei, Vladimir Grosu în favoarea anulării imunităţii contravenționale, după care revenim la discuţie.

Dumitru Visterniceanu:
„De mulți ani lucrez, eu niciodata nu m-am folosit, nu știu cum se folosește de imunitatea asta, dar o simțeam când mă duceam în instanța de judecată, eu știam că nimeni nu are dreptul să se implice, nimeni nu are dreptul să îmi dicteze, ca la un moment dat să vină cineva si spună: domnule judecător, iată avem dosar intentat pe dumneata și haidem, că trebuie să dai explicații. În situația în care suntem, special pentru Republica Moldova, nu este cazul de a ridica imunitatea judecătorului. Acesta este elementul independenței, mai mult, el asigură încrederea participanților la proces în echitatea și independența judecătorilor care examinează.”

Vladimir Grosu: „Practica europeană este dezicerea de toate imunitățile. Acum un judecător, chiar și dacă comite un banal accident rutier, imunitatea îl protejează. De ce? Nu este sens. Sigur că vor fi discuții, noi suntem gata de ele, suntem gata să discutăm cu corpul judecătoresc, pentru a-i convinge că aceasta este necesar și aceasta se înscrie în politica în domeniul judiciar al UE și al țării noastre.”

Europa Liberă: Domnule Gribincea, cine credeți că are mai multă dreptate?

Vladislav Gribincea:
„Eu nu cred că sunt în poziția de a da dreptate unuia sau altuia, totuși cred că imunitatea insăși nu are scopul de a exclude judecătorii de la un control judecătoresc sau al autorităților. Imunitatea are scopul de a garanta independența, așa cum spunea domnul Visterniceanu. Și atunci când această independență poate fi garantată și prin alte mijloace decât imunitatea, atunci imunitatea nu-și are locul. Aici îmi aduc aminte de ceea ce spunea domnul Visterniceanu, că ei ar putea fi înfluențați de autorități în anumite dosare. Eu sunt convins că judecătorii au mult mai multe mecanisme decât imunitatea pentru a reacționa împotriva potențialelor abuzuri din partea autorităților. Astfel, judecătorii sunt obligați prin lege să raporteze orice tentativă de a influența. Pe de altă parte există Asociația Judecătorilor care ar putea reacționa și există CSM, care ar putea reacționa din oficiu la tentativele de intimidare a judecătorilor, indiferent daca imunitatea există sau nu.”

Europa Liberă: Se poate vorbi cumva despre imunitatea judecătorilor drept o cauză de primă importanţă a corupţiei din acest sector? În ce măsură lipsirea de imunitate a judecătorilor ar putea descuraja corupţia din justiţie?

Vladislav Gribincea:
„Eu cred că corupția este dictată de mai multe circumstanțe. Totuși, imunitatea, în opinia mea, sporește neîncrederea societății în justiție, mai ales când o persoana vede că un judecător care comite o contravenție administrativă și el nu este tras la răspundere, atunci bineînțeles apare increderea acelei persoane că de fapt nu există un mecanism de a-i responsabiliza pe judecători. Adică nu aș lega atât de mult imunitatea de corupție, ci aș lega-o de increderea în justiție.

Totuși, daca e vorba despre fapte penale, atunci Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției spunea că ei nu pot să investigheze eficient judecătorii, pentru că pentru a-i investiga eficient, ei au nevoie de anumite autorizări pe care le dau tot judecătorii. Ei se tem că informația se scurge în altă parte, și, respectiv, judecătorul, daca este, de exemplu, interceptat telefonic, ar putea afla despre aceasta și ar putea să înceteze să vorbească la telefon. Atunci nu este niciun efect în aceste măsuri.”

Europa Liberă: Apropo de interceptări, printre măsurile anticorupţie pe care le-am mai văzut în strategia despre care discutăm, există şi aşa puncte cum ar fi: majorarea substanţială a salariilor, interceptarea telefoanelor de serviciu a judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală, verificarea la detectorul de minciuni a candidaţilor la funcţia de judecători. Dacă am pune pe cîntar toate aceste măsuri, care vi se pare că ar trage mai greu? Salariile sau celelalte?

Vladislav Gribincea:
„În primul rând corupția este generată de mai multe chestiuni, și când se dorește să fie eradicată, trebuie folosite mai multe măsuri. Este nevoie de stimulente pentru persoanele din sistem, adică salarii. Este nevoie de sancțiuni foarte dure pentru cei care încalcă regulile de joc, fără excepție. Trei, este nevoie de transparență. Atunci cand transparența este în joc este foarte puțin spațiu pentru acte de corupție. Respectiv, toate aceste măsuri trebuie folosite pentru a combate corupția. Aici nu putem spune că doar o măsură e importantă sau alta, toate trebuie să meargă în paralel.”

Europa Liberă: Cum credeți că va reacționa breasla la măsuri de genul detector de minciuni sau interceptarea telefoanelor?

Vladislav Gribincea:
„Unul din riscurile indicate în proiectul strategiei pentru reformarea justiției era anume rezistența persoanelor din sistem.”

Europa Liberă: Domnule Gribincea, ne spuneaţi anterior într-un interviu că hîrtia de turnesol a felului cum va merge reforma va fi lichidarea sau nelichidarea instanţelor economice. Ce credeţi acum, cînd proiectul a fost votat în sfîrşit în primă lectură. Este un motiv de bucurie sau e prea devreme să credem că lucrurile au şi început să se mişte?

Vladislav Gribincea:
„Am impresia ca de atunci aveam dreptate. Acest proiect este în Parlament din luna martie. Acum este luna iulie și el încă nu este adoptat. Am văzut destul de multă rezistență din partea unor partide politice de a promova acest proiect. Eu nu vreau să anticip lucrurile, dar cred că la lectura a doua vor fi destul de multe de spus pe marginea acestui proiect de lege.”

Europa Liberă: Vă întreb pentru că și anularea imunității era un punct din programul de guvernare al AIE 1, dar au trecut doi ani și iată abia suntem la inceput de cale. Domnule Gribincea, vă mulţumim. Vom reveni cu siguranţă la strategia de reformare a justiţiei, pentru că dezbaterea public abia a început, iar reformele prevăzute sunt multe şi complicate.
XS
SM
MD
LG