Sistemul de asigurări în medicină a ajuns în 2015 în cea mai gravă criză din ultimul deceniu. Ministerul Finanțelor a acumulat, spre finele anului datorii față de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) în sumă de 551 milioane de lei. „Nesoluționarea în termeni de 30 de zile a datoriilor Ministerului Finanțelor către sistemul de sănătate riscă să provoace o criză consecințele căreia vor fi greu de depășit. Asta înseamnă epuizarea stocurilor de medicamente, epuizarea consumabilelor… riscăm să începem anul 2016 cu mari probleme”, declara, la mijlocul lui decembrie, viceministrul sănătăţii Valentina Rotaru.
Europa Liberă: 2015 poate fi considerat un an de criză pentru domeniul sănătăţii?
Ghenadie Ţurcanu: „Da, a fost un an de criză. Spre finele anului criza se aprofundează. Nu se văd soluţii de ieşire din criză. Problemele care au stat la baza acestei crize au fost plămădite mai demult. Întrucât nu există o guvernare stabilă, ministerele, în special cel al sănătății, sunt în incapacitate de a-și face treaba. O altă problemă mai veche – se ştia că sistemul sănătăţii fără susţinere financiară externă nu va putea realiza acele reforme care s-au stabilit prin politica naţională, prin strategia națională de dezvoltare de sănătate. Cu toate că se ştia, sănătatea nu a fost inclusă ca prioritate în Strategia naţională de dezvoltare. Prin urmare, donatorii pleacă din sistemul sănătăţii. Un mare rol a jucat furtul miliardului care a provocat o criză financiară profundă. Ca rezultat, Ministerul Finanțelor a ajuns în imposibilitate de a achita plăţile pe care trebuie să le achite bugetul în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Asta provoacă nemulţumirea populaţiei faţă de calitatea serviciilor, dar şi imposibilitatea instituţiilor medicale de a-şi onora prevederile contractuale cu CNAM, deoarece nu primesc finanţarea cuvenită.”
Europa Liberă: Ministerul Finanţelor nu va reuşi, cel mai probabil, să stingă această datorie de aproape jumătate de miliard de lei către CNAM. Care ar fi soluţiile imediate?
Ghenadie Ţurcanu: „Există fondul de rezervă al guvernului. Însă nu sunt acolo atâţia bani cât are Ministerul Finanţelor datorii la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Alte soluţii ar fi ca Ministerul Finanţelor să identifice alte surse din cele care nu sunt atât de stringente, să vină cu modificări şi să aloce aceste surse pentru sistemul de sănătate. Or nu poate fi oprită activitatea instituţiilor medicale. În acest caz se termină cu toată oferirea serviciilor din cadrul programului unic şi practic toate serviciile urmează să fie achitate de către pacienţi, ceea ce în multe cazuri deja se întâmplă. Este necesar un plan anticriză la nivel de sistem cu reglementarea strictă a cheltuielilor care pot fi realizate pentru investiţii capitale. Trebuie îmbunătăţite şi toate reglementările ce ţin de achiziţii în sistemul sănătăţii, atât la achiziţii de medicamente care se fac centralizat, cât şi la achiziţii de bunuri, echipamente medicale. Or am văzut că au fost făcute achiziţii de echipamente medicale, inclusiv din banii donatorilor, dar stau împachetate pentru că fie nu sunt specialişti care să lucreze cu ele, fie nu s-au făcut acele ordonări de reamplasare, construcţie a spaţiilor pentru amplasarea acestor echipamente. Se impune întrebarea – banii s-au dus în vânt?! CNAM, Curtea de Conturi au verificat mai multe instituţii medicale, la Ministerul Sănătăţii sunt rapoarte, şi s-a constatat că unele instituţii medicale au cumpărat medicamente pe un an înainte. Pentru ce se face acest lucru? E destul un spital să aibă medicamente pe o perioadă de 60 de zile. Dacă s-au cumpărat pe un an înainte, înseamnă că s-au îngropat banii şi au fost careva interese. Toate acestea se întâmplă pentru că nu există transparentă. Instituţiile publice, înclusiv CNAM, Ministerul Sănătăţii nu sunt interesate ca să existe transparenţă la capitolul licitaţii şi procurări.”
Europa Liberă: În acest an au existat, totuşi, şi evoluţii pozitive la unele capitole? Chiar dacă omul de rând probabil că resimte mai cu seamă criza financiară din sănătate.
Ghenadie Ţurcanu: „Tangenţial, s-a produs ceva pozitiv. Aș aprecia mai curând munca parlamentarilor, decât a guvernului. La iniţiativa deputaţilor, în urma analizei realizate de OMS, s-a aprobat în acest an de Parlament un mecanism diferențiat la stabilirea adaosului comercial la medicamente. Legea intră în vigoare treptat. O parte din aceste prevederi au intrat de la 1 octombrie în vigoare, doar pentru depozitele farmaceutice, pentru angrosiști, ceea ce încă nu a simţit populaţia. Pentru farmacii aceste prevederi vor intra în vigoare în anul 2016. E bine că a trecut această reformă revoluționară. Vom vedea ce rezultat obţinem. Teoretic, ar trebui să obţinem o îmbunătăţire a accesului, în special din punct de vedere financiar, a populaţiei la medicamente. Un alt moment pozitiv este aprobarea pachetului de legi privind controlul tutunului. Este o realizare a prevederilor acordului de asociere. Legea intră în vigoare treptat. La 1 ianuarie 2016 intră în vigoare restricţiile provinf interzicerea publicităţii, iar de la 31 mai intră în vigoare restricţiile privind fumatul în spaţii publice şi la locurile de muncă închise. O realizare care poate fi atribuită Guvernului este majorarea listei medicamentelor compensate, în special a ponderii sumei care se compensează de către CNAM. Pentru practic 11 denumiri de medicamente care se utilizează pentru tratamentul hipertensiunii arteriale s-a majorat nivelul de compensare de la 50 la 70 la sută. Pacienții care trebuie să urmeze zilnic acest tratament nu vor suferi acea povoară financiară, vor achita doar 30 la sută din costul medicamentelor. Problema este că această listă de medicamente a intrat în vigoare abia în noiembrie. Iar acele datorii ale Ministerul Finanțelor faţă de CNAM fac să nu existe rezultate palpabile în această direcţie. Doar aceste trei aspecte - mecanismul diferențiat la stabilirea adaosului comercial la medicamente, controlul tutunului şi majorarea listei medicamentelor compensate, dar şi a ponderii sumei compensate - pot fi considerate pozitive în acest an.”
Europa Liberă: Revenind la criza financiară din sănătate, credeţi că ea nu ar fi izbucnit în acest an dacă nu s-ar fi produs frauda din sectorul bancar?
Ghenadie Ţurcanu: „Da, criza a izbucnit doar din cauza fraudei din sectorul bancar. Ministerul Finanţelor a venit cu modificări la politica fiscală şi legea bugetului pentru 2015 şi deja o parte din banii furaţi sunt puţi pe seama plătitorilor, a cetăţenilor. Furtul miliardului a condus la majorarea tuturor preţurilor la toate serviciile ceea ce are influenţă asupra costurilor pe care trebuie să le susţină instituţiile medicale în prestarea serviciilor. Criza financiară care s-a produs în Republica Moldova putea fi atenuată. Parlamentul, guvernul trebuiau să adopte politici anticriză. În orice ţară când se produce o criză financiară guvernarea începe cu taxarea acelor produse care sunt dăunătoare sănătăţii, cu majorarea accizelor pentru produse care nu sunt de prima necesitate, cum ar fi produsele de tutungerie, produsele alcoolice, băuturi carbogazoase îndulcite, pentru a aduce venituri suplimentare la buget. De ce Ministerul Finanţelor nu a venit cu propunerea de majorare a accizelor la produse de tutungerie. Nu se doreşte acumularea de bani la buget, cred că din interese, din cârdășie cu industria tutunului. Bani pot fi acumulaţi la buget dacă vii cu o politică fiscală, toate propunerile sunt făcute transparent. Or până azi nu am văzut proiectul politicii fiscale pentru 2016, nu am văzut cadrul bugetar pe termen mediu. Pentru anul 2016 trebuie să ne aşteptăm la o criză mai profundă în domeniu sănătăţii decât am avut-o în 2015. Toată problema care există în sistemul sănătăţii nu o văd în incapacitatea Ministerului Sănătăţii sau a instituţiilor din sistem. O văd în acea interferenţă pe care o are politicul în politica sănătăţii. Guvernarea pune soluţionarea toturor problemelor de sănătate pe umerii pacienţilor şi ei se eschivează şi fug de la soluţionarea acestor probleme.”
Europa Liberă: Pentru 2016 aveţi măcar o prognoză optimistă?
Ghenadie Ţurcanu: „Unica e că sistemul de sănătate se ţine pe lucrătorii medicali, pe cadrele medicale care sunt devotate sistemului, care lucrează cu acel salariu mizer pe care îl primesc. Nu toţi lucrătorii medicali iau sau solicită mită, de la pacient. Există o mică parte care solicită bani de la pacienţi. Marea majoritate nu solicită acest lucru. Ei îşi fac cu demnitate munca.”
