„Europa a murit. Trăiască Europa?“ Sub acest titlu generic a apărut ultimul număr al revistei germane „Der Spiegel“ în care tema principală este Brexitul, viitorul Uniunii Europene şi viitorul Angliei.
După referendumul din Marea Britanie, părerile oficialităţilor germane, în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, oscilează între scepticism şi optimism prudent. Berlinul a preluat între timp iniţiativa de a găsi o modalitate de ieşire din actuala criză europeană. Cei mai mulţi politicieni sînt de părere că Marea Britanie ar trebui să solicite cît mai repede ieşirea din UE pentru a nu prelungi situaţia de nesiguranţă creată. Unii politicieni chiar sînt de părere că în aceste momente Franţa şi Germania ar trebui să-şi facă mai vizibil rolul „de motor al Europei“, alţii sugerează o revenire asupra ideii mai vechi privind consolidarea nucleului european, adică a ţărilor fondatoare UE şi a statelor din zona euro. În acest sens a fost interpretată şi întîlnirea urgentă organizată de către ministrului de externe Steinmeier cu omologii săi din Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. Întîlnirea, relata radiodifuziunea germană, nu a fost discutată în prealabil cu cancelariatul federal şi a fost o reacţie a lui Steinmeier după şocul produs de Brexit, avînd scopul de a stopa eventuale tendinţe de imitare articulate mai ales în unele ţări est-europene. Într-o declaraţie comună a celor şase ţări fondatoare ale UE se cere guvernului de la Londra să transpună cît mai rapid voinţa de ieşire din Uniune, exprimată de electoratul britanic. În acelaşi document se mai spune că după ieşirea Angliei, trebuie urgentate reformele europene care garantează o mai bună funcţionare UE.
Cancelara Angela Merkel este împotriva tergiversării ieşirii Angliei din UE, deşi admite un „termen limită“, fiindcă acest pas necesită chibzuinţă. În acest context, purtătorul de cuvînt al executivului german, Steffen Seibert, a precizat luni în faţă presei că „guvernul federal nu doreşte o tergiversare“ a deciziei pentru că asta ar contraveni intereselor Europei. Dacă guvernul britanic mai are nevoie de puţin timp pentru a-şi formula cererea de ieşire, a subliniat Seibert, atunci respectăm asta. În această toamnă, Marea Britanie va avea, probabil, un nou guvern căruia îi va reveni sarcina de a se adresa Europei. Purtătorul de cuvînt a exclus orice discuţii informale prealabile cu Londra, privind modalităţile de ieşire.
În concordanţă cu Angela Merkel, care s-a pronunţat împotriva unor acţiuni pripite, a cerut şi preşedintele grupului parlamentar creştin-democrat, Volker Kauder, o „abordare liniştitită“ a problemei ieşirii. Într-un interviu acordat azi dimineaţă televiziunii publice germane (ARD), Kauder a citat-o pe Merkel care a spus că „întreaga chestiune nu poate fi tărăgănată, însă asupra Londrei trebuie evitată orice presiune inutilă“.
Negocierile de ieşire, a precizat Kauder, oricum o să dureze doi ani.
Disensiuni similare ca şi cele din cadrul coaliţiei guvernamentale germane - în ceea ce priveşte ritmul ieşirii Marii Britanii din UE – pot fi observate şi la nivel european. Ele vor fi dezbătute şi în cursul după amiezii la întîlnirea de la Berlin a Angelei Merkel cu preşedintele francez Hollande, premierul italian Renzi şi preşedintele consiliului UE, Tusk.
Marţi, cancelara Angela Merkel va prezenta în Bundestag o declaraţie guvernamentală în care-şi va expune părerile privind soluţionarea crizei în care se află UE după Brexit.
