Care sunt reformele anticorupție în Ucraina și care sunt succesele și eșecurile Moldovei și ale Georgiei în procesul de democratizare? La aceste întrebări au răspuns participanții Georgiei, Ucrainei și Moldovei la seminarul „Cleptocrațiile post-sovietice și reformarea lor”, susținut de Organizația Societatea Civilă din Praga. O relatare de Irina Sterpu.
Ucraina trece printr-o perioadă de schimbări majore în contextul situației grave din regiune, dar și al pierderilor teritoriale pe care le are, în urma invaziei din partea Rusiei. Ilona Sologoub, economist la „Kyiv School of Economics”, e de părere că mass-media regională are o influență mai puternică decât cea națională. Chiar dacă se pune accentul pe cele trei reforme importante anticorupție: transparență, reforma în poliție și justiție, cât și pe cooperarea mai intensă cu statul, elitele de la Kiev par să dorească stagnarea acestor procese. Lipsa suportului politic, nepedepsirea demnitarilor corupți și insuficiența fondurilor sunt problemele care împiedică Ucraina să continue calea pro-europeană.
Vitali Șabunin, șef al Centrului de Acţiune Anticorupţie de la Kiev, este ferm convins că până nu vor fi trași la răspundere marii corupți, reformele vor trena. Chiar și dacă guvernanții vor accepta să coopereze, ar trebui cel puțin zece ani pentru implementarea reformelor:
Vitali Șabunin: „Doar cetățenii țării pot cere guvernanților să ducă o luptă adevărată împotriva corupției. Iar partenerii externi ar trebui să nu sprijine o guvernare coruptă. Celor de la putere trebuie să le cerem să nu mai controleze justiția. Instituțiile de drept trebuie să fie independente pentru a-și face onest treaba. Elitele nu acceptă să-și taie creanga de sub picioare. Iată de ce trebuie făcute aceste presiuni.”
Șabunin mai subliniază faptul că guvernarea din Ucraina înțelege că acum e ultima șansă de a se salva, iar societatea civilă poate ieși învingătoare. „Sistemul vechi nu trebuie reformat, ci creat din nou, mai ales Procuratura și nu doar în Ucraina, ci în toate țările post-sovietice,” a mai adăugat Vitali Șabunin.
Situația în Georgia pare să nu fie atât de bună precum este mediatizată. Chiar dacă s-au făcut reforma în poliție și țara pare să aibă un parcurs european ferm, David Aprasidze, vicerector și profesor la Universitatea de Stat Ilia din Georgia, are anumite rezerve. El este convins că drumul ales de Georgia e spre democratizare și spre UE, dar țara are două probleme majore: guvernarea dominată de un singur partid și oligarhia. „Moldova, la fel ca Georgia, au câte un singur oligarh, nu mai mulți precum sunt în Ucraina, iar mâna acelui oligarh controlează totul, averile sale fiind uneori mai mari decât bugetul statului de unde vine”, a precizat acesta. David Aprasidze crede că nu toți oligarhii sunt oameni răi și sugerează că odraslele lor, care-și fac studiile în Occident, ar putea schimba mentalitatea în țara lor.
David Aprasidze: „Oligarhii nu sunt sovietici sau post-sovietici, poți să-i întâlnești și în America Latină, de exemplu. Oligarhii sunt oameni bogați și, de obicei, aceștia ajung să se îmbogățească prin accederea în politică. Oligarhii nu sunt „băieții răi”, ei sunt obișnuiți cu „manevre” și le fac pentru că altfel nu pot supraviețui. Nu știu cum să scăpăm de ei, sunt necesare multe lucruri pentru aceasta. Oligarhii ar trebui, la un moment dat, să fie reeducați, nu ei personal, dar copiii lor. Părinții, după cum se știe, își trimit mereu copiii să studieze în universități prestigioase din SUA sau Europa, iar atunci când aceștia vor reveni, poate, vor aduce cu ei o nouă cultură și o nouă înțelegere a lucrurilor.”
Moldova se confruntă cu aceleași probleme pe care le are și Ucraina. Corupția are rădăcini încă din URSS, țara a moștenit o economie vulnerabilă, la care se mai adaugă și necazurile ce vin din regiunea separatistă transnistreană. Veaceslav Berbeca, expert la IDIS Viitorul, crede că Moldova nu are o elită politică, iar instituțiile statului au fost folosite pentru avantajele celor de la putere. „Trăim într-un stat capturat, unde totul este decis de Partidul Democrat din Moldova. Avem nevoie de reforme, dar implementarea lor nu e de ajuns. Avem nevoie de asistență tehnică și financiară controlată din exterior”, spune Berbeca.
Referitor la alegerile din 30 octombrie, expertul în finanțarea partidelor politice și în campanii electorale crede că va fi o luptă a opoziției împotriva guvernării, iar rezultatele acestui scrutin ar trebui să aducă în fruntea țării un președinte integru, puternic și cu autoritate.
Pe parcursul a două zile (26-27 octombrie), la Praga, reprezentanți din opt state post-sovietice (Armenia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Belarus) au dezbătut problema corupției și nevoia desovietizării și deoligarhizării economiilor naționale. Care este rolul societății civile în acest proces de democratizare – a fost una dintre întrebările la care au încercat să răspundă experții din aceste opt țări.
