La sfârșitul acestei săptămâni, în cadrul Adunării generale a judecătorilor ar urma să fie aleși șase noi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, singurul organ de autoadministrare judecătorească. Într-o declarație comună, mai multe organizații ale societății civile semnalează un nivel redus de transparență în procesul de înaintare a candidaților, publicarea întârziată a programelor lor de activitate și lipsa interesului pentru organizarea unor dezbateri publice între candidații care au fost propuși de Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel și de instanţele de fond. O discuție pe această temă cu Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice.
Europa Liberă: Domnule Guzun, vineri, la Adunarea judecătorilor urmează să fie aleși noi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Centrul de Resurse Juridice, dar și alte organizații obștești au semnalat lipsa de transparență la înaintarea candidaților și au vorbit despre o ocazie ratată de a arăta că reforma în justiție se aplică în practică. De asta, întâi de toate, v-aș ruga să explicați pentru ascultătorii noștri: Unde se află Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul sectorului justiției și ce se așteaptă de la această instituție?
Ion Guzun: „În primul rând, Consiliului Superior al Magistraturii este reprezentantul uneia din cele trei puteri în stat – puterea judecătorească, iar de multe ori, spre regret, putem să constatăm lipsa acesteia, prin lipsa de reacție, prin lipsa de atitudine. Cred că în primul rând trebuie de explicat de ce este importantă această alegere și acest eveniment care va avea loc vineri, pe data de 20 octombrie. Înainte de toate, Consiliul Superior al Magistraturii este o instituție care e responsabilă de independența judecătorilor, de organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc; este cel care de multe ori trebuie să reacționeze la toate fenomenele și evenimentele care au loc în justiție. Apropo, pe ultimul mandat al acestui Consiliu noi am fost martori la mai multe evenimente, care ne-au marcat și câteodată au dat note negative sau pozitive pe alocuri în reforma sectorului justiției.”
Europa Liberă: Înseamnă asta că atunci când auzim că autoritățile nu vor mai primi bani europeni pentru reformarea justiției în lipsă de rezultate, cuprindem și CSM-ul ca o verigă din lanțul instituțiilor care urmau să producă schimbări?
Ion Guzun: „Absolut, absolut, pentru că Guvernul își asumă responsabilitatea, dar implementarea reformelor are loc inclusiv cu autoritatea judecătorească, chiar dacă legile sunt elaborate de către minister, adoptate de către Parlament, cel care arată nota cum se implementează aceste reforme ține foarte mult și de puterea judecătorească, pentru că noi nu putem să vorbim despre implementarea veritabilă a reformelor în justiție, fără ca să vorbim de tot ce se întâmplă în justiție. Ca să luăm o declarație mai recentă a Consiliului European din februarie 2016, cu mult înainte de refuzul de a da acest suport bugetar pentru reforma justiției, încă din 2016 Consiliul European vorbea despre gravele probleme din sistemul judecătoresc, despre lipsa independenței și despre alte probleme. Între timp, a avut loc așa-zisa spălare a miliardului, a avut loc furtul miliardului; avem și o serie de multe alte probleme cu care ne confruntăm, iar cei care în fond sunt actorii principali sunt cei din sistemul judecătoresc. Tocmai de aceea și noi, mai multe organizații neguvernamentale, am considerat absolut necesar ca să avem niște proceduri transparente de alegere a candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.”
Europa Liberă: Magistrații urmează să-și delege vineri la Adunarea judecătorilor reprezentanți în CSM, colegi de-ai lor, care se presupune, înțeleg că trebuie să se distanțeze de orice relație și obiectiv – dacă e cazul, să-i apere pe magistrați sau din contra, să indice anumite probleme din sistem?
Ion Guzun: „Da, pentru asta și este instituția Consiliul Superior al Magistraturii, care să fie responsabilă de organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc. Și este inevitabil ca ea să răspundă sau să reacționeze atunci când sistemul de justiție sau independența justiției este pusă în pericol, dar și să reacționeze în cazurile de integritate a judecătorilor, să promoveze în mod corect, transparent și să adopte o hotărâre motivată. Deci, asta este activitatea Consiliului.”
Europa Liberă: De fapt, CSM-ul trebuie să fie o instituție care mereu să spună ceva, să indice anumite schimbări?
Ion Guzun: „Ea trebuie să fie prezentă tot timpul la tot ce ține de justiție.”
Europa Liberă: De ce lasă loc de temeri felul în care s-a ajuns până aici, la etapa în care numele candidaților sunt cunoscute și urmează doar o alegere?
Ion Guzun: „Și noi ne întrebam de ce acest lucru se face cu atâta mistificare sau sabotaj, pentru că în anul 2013 și în anul 2014, atunci când s-au ales membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, CSM-ul în acel timp a publicat lista candidaților, CV-urile, programele de activitate exact la expirarea termenului pentru depunerea actelor. Și atunci, apropo, erau mult mai mulți candidați pentru un loc vacant la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, era chiar și o competitivitate mai reală, iar noi nu putem să ne explicăm de ce acest lucru are loc în anul 2017, pe când mai mulți candidați au afirmat că vor o colaborare mai bună cu societatea civilă, vor o transparență mai mare a Consiliului Superior al Magistraturii și de fapt această lipsă de transparență tot lovește în imaginea justiției, iar imaginea justiției nu este una din cele mai bune.”
Europa Liberă: Dacă nu greșesc, urma să aibă loc o dezbatere publică pentru o mai bună informare a judecătorilor, dar și a societății despre candidați? Nu a avut loc însă, pentru că doar un candidat și-a confirmat prezența. Poate că aceștia au ezitat să apară la discuții, dar vor putea să-și formuleze foarte clar intențiile, dacă ajung în funcție?
Ion Guzun: „Nu e nicio îndoială că concurenții ar putea să vorbească bine despre ce vor face în calitatea lor de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar dezbaterea pe care noi am vrut să o facem a fost, în primul rând, pentru judecători, pentru că pe moment corpul de judecători este la aproximativ 40 la sută din judecători tineri, iar candidații ar putea să nu fie cunoscuți în rândul judecătorilor. Anume pentru aceasta, inclusiv pentru societate în general, am vrut să organizăm o dezbatere publică, dar care, spre regret, nu a avut loc, pentru că nu puteam face o asemene dezbatere cu un singur candidat. Și eu cred că asta a fost una dintre puținele oportunități în care candidații la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii să discute în public.
Admitem faptul că judecătorii sau nu toți judecătorii pot vorbi, în public să răspundă la întrebările mass-media sau ale altor organizații neguvernamentale, dar, cel puțin, nu am văzut o deschidere sau o încurajare de către Consiliul Superior al Magistraturii, de către alți colegi ca acești candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii să vină la aceste discuții, pentru că în fond beneficiarii suntem noi toți.”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă temerile sau, să zicem, îngrijorările exprimate de organizațiile societății civile vin doar din acest mediu sau există critici legate de acest concurs și în interiorul sistemului judecătoresc?
Ion Guzun: „Da, am discutat și știu de faptul că judecătorilor le-a fost limitată posibilitatea de a-și înainta alți candidați și de a comunica cu unii dintre candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și sunt mai multe critici. Ei spun și au toată dreptatea atunci când își critică colegii care nu au realizat mai multe dintre promisiunile pe care le-au făcut anterior. Evident că există o anumită concentrație de idei, ca să zic așa, în interiorul sistemului de justiție, care ar fi vrut o deschidere mai mare, o comunicare mai deschisă cu judecătorii care activează și care urmează să-și dea votul vineri.”
Europa Liberă: Sunt exprimate aceste idei și public sau ele rămân cumva în cercul magistraților?
Ion Guzun: „Rămân, spre regret, în cercul magistraților, pentru că la adunările generale anterioare am văzut doar câțiva judecători care și-au exprimat în mod public și critic opinia față de activitatea sistemului judecătoresc, a Consiliului Superior al Magistraturii, iar noi vedem că aceștia au fost persecutați. Doamna Manole a și fost eliberată din funcția de judecător; domnul Balan, unul dintre candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, la fiecare dintre alegeri a fost sancționat disciplinar.
Noi auzim în genere foarte puțini judecători care să discute despre problemele din justiție și eu nu cred că aceste probleme nu există. Și evident că toate aceste probleme din justiție nu sunt doar din cauza membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau a anumitor judecători concreți, dar despre aceste lucruri trebuie să se discute, trebuie cineva să-și asume o responsabilitate, că asemenea lucruri se întâmplă, nu doar să auzim din afară, de la partenerii noștri de dezvoltare critici referitoare la neimplementarea unor reforme. Eu cred că încă nu am ajuns la o asemenea maturitate instituțională de asumare a anumitor și eșecuri, dar și lucruri pozitive care au loc.”
Europa Liberă: Totodată, există opinii exprimate rar, dar vedem că totuși sunt magistrați care spun că valurile de critici care sunt îndreptate împotriva lor ar fi prea mari, neîncrederea în sectorul justiției rămâne a fi la cote înalte printre cetățeni, chiar dacă, să zicem, o spun cetățeni care nu au dat niciodată mită?
Ion Guzun: „Aveți parțial dreptate, dar astăzi noi vorbim de o percepție generală. Evident că percepția generală este influențată de știrile și negative, și pozitive, dar haideți să ne detașăm de această idee și să dăm exemplul României. În România, încrederea în justiție sau mai bine zis, în special în DNA, este de mai mult de 60 la sută, ceea ce depășește cu mult încrederea în Biserică. Deci, acolo totuși se lucrează și noi asta vedem. Vedem miniștri arestați, care ulterior chiar își ispășesc pedeapsa în instituțiile penitenciare, vedem cum în alte dosare sunt recuperate sumele de bani. Deci, acolo justiția funcționează.
Eu vă asigur că, în cazul în care asemenea lucruri s-ar întâmpla mai mult în Republica Moldova, atunci încrederea în justiție ar crește, dar noi suntem prezenți la o serie de niște cazuri, care altfel decât o justiție selectivă nu putem să le numim. Și aceste lucruri au loc.”
Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții, în continuarea celor spuse de Dvs.: Mai credeți că este posibilă curățarea sistemului din interior?
Ion Guzun: „Eu cred foarte mult în această posibilitate, eu cred foarte mult că judecătorii vor face o alegere bună, iar dacă nu au în lista candidaților pe cineva care să reprezinte interesele sau profilul lor, sau speranțele lor de a schimba sistemul judecătoresc, atunci să ia o decizie corespunzătoare la alegerile de vineri. Și este importantă această alegere și Adunare generală a judecătorilor, pentru că va da o notă sau un mesaj inclusiv procurorilor, pentru că în toamna acestui an și procurorii își aleg reprezentații lor în Consiliul Superior al Procurorilor.”
