În prima sa apariție după victoria lui Trump, șocantă pentru unii democrați, Biden a spus că administrația sa și suporterii ei au răspunderea ca următoarele 74 de zile (până la învestirea noului președinte) „să conteze” - adică să pună în aplicare unele măsuri la care țin, cât mai pot face asta.

El a spus că acceptă opțiunea alegătorilor și a vorbit despre nevoia de a „reduce temperatura” în politica americană, după o campanie acerbă.

„Ceea ce sper că putem face, indiferent pentru cine ați votat, este să ne vedem unii pe alții nu ca adversari, ci ca pe compatrioți, americani. Să scădem temperatura", a spus Biden.

Trump a câștigat confortabil alegerile de la 5 noiembrie, obținând cu 25 de voturi electorale mai mult decât avea nevoie.

În 2021, după ce a pierdut în fața lui Biden, Trump a evitat să facă declarații de celor făcute astăzi de președintele în exercițiu, insistând că alegerile i-ar fi fost „furate”. Pe 6 ianuarie 2021, când Congresul SUA s-a reunit să confirme victoria lui Biden, o mulțime de suporteri ai lui Trump au atacat Capitoliul, într-o încercare de oprire a transferului puterii, provocând ciocniri soldate cu morți și răniți. Mulți se așteaptă ca Trump să-i grațieze la anul pentru cei condamnați între timp pentru acele fapte.

Timpul reproșurilor amare

Alocuțiunea lui Biden joi vine după ce miercuri, în ziua de după alegeri, Kamala Harris și-a recunoscut înfrângerea, inclusiv sunându-l pe învingător, și i-a îndemnat pe alegătorii ei să nu fie dezamăgiți și disperați, promovând în continuare, zi de zi, valorile în care cred.

După victoria uimitoare a lui Trump, Joe Biden este criticat aspru de unii comentatori din presa americană, dar și de figuri din propriul partid, democrat, pentru că ar fi renunțat prea târziu la candidatură în favoarea Kamalei Harris. Dacă ar fi făcut-o mai devreme - spun unii - vicepreședinta ar fi avut timp să-și construiască o campanie eficientă, fără să improvizeze disperat, pe ultima sută de metri.

„Cea mai mare responsabilitate pentru această pierdere îi revine președintelui Biden”, a declarat Andrew Yang, care a candidat împotriva lui Biden în 2020 pentru nominalizarea democrată și a sprijinit candidatura nereușită a lui Harris la președinție. „Dacă ar fi demisionat în ianuarie în loc de iulie, am fi putut fi acum într-o situație foarte diferită”.

Associated Press (AP) notează că Biden va părăsi funcția după ce a scos Statele Unite din cea mai gravă pandemie din ultimul secol, a galvanizat sprijinul internațional pentru Ucraina după invazia Rusiei și a adoptat o lege privind infrastructura de 1.000 de miliarde de dolari, de care vor beneficia multe comunități, în anii următori.

Dar, după ce a candidat în urmă cu patru ani împotriva lui Trump pentru a „restaura sufletul țării” - continuă AP - Biden va lăsa locul, după un singur mandat, predecesorului său imediat, care a trecut peste două destituiri, o condamnare pentru crimă și o insurecție lansată de susținătorii săi. În plus, Trump s-a angajat să remodeleze radical guvernul federal și să elimine multe dintre prioritățile lui Biden.

„Poate peste 20 sau 30 de ani, istoria își va aminti de Biden pentru unele dintre realizări”, a declarat Thom Reilly, co-director al Centrului pentru o Democrație Independentă și Durabilă de la Universitatea de Stat din Arizona. „Dar pe termen mai scurt, nu știu dacă va scăpa de eticheta de a fi președintele care l-a învins pe Donald Trump doar pentru a introduce o altă administrație Donald Trump, patru ani mai târziu”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul design al sălilor și laboratoarelor, precum și dotările moderne vor facilita utilizarea metodelor interactive de predare și vor permite includerea mai multor activități practice în lecții, reducând astfel ponderea teoriei în favoarea experimentelor, se spune într-un comunicat al PNUD Moldova, implicată în proiectul realizat împreună cu UNICEF.

„Creăm niște spații care ar stimula elevii să învețe mai bine și să obțină rezultate mai bune la învățare. Dorim să le oferim profesorilor un spațiu modular, flexibil, atractiv, care să le permită să utilizeze metode inovative de predare, să stimuleze inovația în educație și să atragă elevii și mai mult către aceste subiecte”, spune Ana Moraru, manageră de proiect, PNUD Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Unde ar putea fi construită prima școală din Chișinău după 27 de ani?

Rețeaua Școlilor Model este un proiect al Ministerului Educației și Cercetării care își propune să transforme câte o școală din fiecare raion al țării în „instituție model”.

Inițiativa este susținută de Banca Mondială, Uniunea Europeană, PNUD, UNICEF, Guvernul Poloniei, Norvegiei și alte organizații internaționale, precum și de mai multe companii private.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul a aprobat miercuri, 6 noiembrie, lista autorităților publice responsabile de „realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la UE” și numărul maxim al personalului ce poate beneficia de acest spor salarial din partea fiecărei instituții.

În total, 1.056 de funcționari din 44 de instituții vor putea beneficia de sporuri salariale. Pe listă se află toate ministerele, agențiile de stat și alte instituții subordonate guvernului, Parlamentul, Aparatul Președintelui, Comisia Electorală Centrală, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenția Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție, Oficiul Avocatul Poporului, Biroul Național de Statistică, Curtea de Conturi, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Consiliul pentru Egalitate ș.a.

Contribuția funcționarilor publici la procedura de screening bilateral și la realizarea acțiunilor din Planul național privind aderarea R. Moldova la UE pentru anii 2024-2027, conform rezultatelor obținute în trimestrele III și IV ale anului în curs, va fi evaluată de conducătorii instituțiilor publice respective, iar valoarea procentuală a sporului salarial va fi stabilită de „organul ierarhic superior”, potrivit deciziei guvernului.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina încep, simbolic, negocierile de aderare. Drumul rămâne însă lung

Autoritățile publice vizate urmează să estimeze și cheltuielile necesare pentru acordarea sporului în trimestrul IV al anului 2024 și în trimestrul I al anului 2025, prezentându-le spre aprobare Ministerului Finanțelor.

Pe 10 iulie, la Chișinău, a avut loc prima sesiune de screening bilateral (evaluarea legislației naționale și a gradului de armonizare cu legislația Uniunii Europene) dedicată capitolului „Valori fundamentale”.

Procesul de screening – realizat de Comisia Europeană împreună cu țara candidată la admiterea în UE - vizează 35 de capitole din acquis-ul comunitar.

Moldova a început oficial negocierile de aderare la UE pe 25 iunie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei trei miniștri rămași ai Democraților Liberi au demisionat în replică, ducând la căderea coaliției guvernamentale. Se așteaptă ca Scholz să conducă țara cu un guvern minoritar, însă opoziția solicită un vot imediat de neîncredere, notează AP.

Joi la prânz, Scholz s-a întâlnit cu Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare, ca să discute următorii pași.

Scholz a anunțat miercuri seară că va solicita un vot de încredere pe 15 ianuarie, care, potrivit lui, ar putea duce la alegeri anticipate chiar în martie - altfel ar fi trebuit să aibă loc în septembrie, anul viitor. Merz declara miercuri că vrea ca procesul să fie și mai rapid.

Scholz l-a acuzat pe ministrul Lindner că i-a încălcat încrederea și că a cerut public o politică economică fundamental diferită, inclusiv ceea ce cancelarul a spus că ar fi reduceri de impozite în valoare de miliarde pentru câteva persoane cu venituri mari, reducând în același timp pensiile pentru toți pensionarii.

„Acest lucru nu este decent”, a spus Scholz.

Social-democrații de stânga ai lui Scholz vor conduce acum efectiv un guvern minoritar cu partenerul de coaliție rămas, Verzii ecologiști.

Prăbușirea coaliției a venit după săptămâni de dispute între partenerii de coaliție cu privire la modalitățile de a stimula economia aflată în dificultate a țării.

Liberal-democrații pro-business ai lui Lindner au respins creșterea impozitelor sau modificarea limitelor stricte pe care Germania și le-a impus în ceea ce privește acumularea de datorii. Social-democrații și Verzii lui Scholz au dorit investiții majore din partea statului și au respins propunerile democraților liberi de a reduce programele de asistență socială.

„Vom funcționa”, asigură Habeck

Robert Habeck, ministrul Economiei și vicecancelar al Germaniei, a făcut apel la cetățeni să-și păstreze încrederea în democrația țării, în ciuda crizei politice actuale. „Nu vă îndoiți de puterea acestei țări. Am depășit provocări complet diferite”, a declarat Habeck, un membru important al Partidului Verde, într-o declarație publicată miercuri de ministerul său pe X.

„Am rezolvat probleme complet diferite. Nu vă îndoiți de democrație”, a spus el, potrivit DPA.

Joi, noul secretar general NATO, Mark Rutte, și-a exprimat încrederea că Germania își va îndeplini mai departe toate angajamentele internaționale, inclusiv legate de Ucraina, indiferent de problemele politice interne.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Modificarea Regulilor pieței energiei electrice aprobată recent de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) vizează stimularea piețelor de energie pe termen scurt și asigurarea echilibrului necesar în sistemul energetic al Republicii Moldova. Potrivit instituției, măsurile vin în întâmpinarea nevoilor participanților la piață prin noi modalități de tranzacționare și prin reducerea costurilor pentru dezechilibre.

Noile reguli stabilesc modul de funcționare a piețelor de energie electrică pe termen scurt - piața pentru ziua următoare (PZU) și piața pe parcursul zilei (PPZ), care din acest an sunt gestionate de către Operatorul Pieței de Energie M (OPEM), filială a operatorului pieței de energie din România, SC OPCOM SA.

Piețele de energie pe termen scurt (PZU și PPZ) oferă oportunități de tranzacționare pe termen scurt. Aceste piețe permit participanților să cumpere și să vândă energie electrică cât mai aproape de momentul efectiv de livrare, reducând astfel riscul dezechilibrelor și asigurând un flux constant de energie. Reducerea costurilor asociate dezechilibrelor ce pot fi cauzate de diferența între producție și consum înseamnă și o eficiență economică mai mare pentru întreaga piață, potrivit ANRE.

• Te-ar putea interesa și: Compensațiile pentru sezonul rece: plăți în bani și verificări riguroase prin 11 baze de date

Prin aceste modificări, piața de energie a Republicii Moldova preia practicile Uniunii Europene, oferind noi oportunități pentru producători și furnizori, dar și pentru potențiali investitori, mai afirmă Ministerul Energiei.

Funcționarea piețelor de energie electrică pe termen scurt va permite tranzacționarea energiei electrice pe piața angro, la prețuri diferite. Astfel se facilitează și introducerea tarifelor diferențiate în funcție de ora de consum și mai multă energie din surse regenerabile va putea fi integrată în sistemul energetic al Republicii Moldova, notează sursa citată.

• Vezi și: Operatorii europeni măresc capacitatea de export a energiei electrice către Republica Moldova și Ucraina

Guvernul de la Chișinău a desemnat subsidiara operatorului pieței de energie românești, OPEM, în calitate de operator al pieței de energie electrică din Republica Moldova în luna februarie a acestui an, iar ANRE a acordat licența necesară funcționării acestuia în martie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o scurtă declarație făcută la Budapesta, la sosirea în sala unde are loc summitul Comunității Politice Europene (CPE), Maia Sandu a spus că „poporul moldovean a ales un viitor în UE” și s-a declarat „mândră” de toți cei care au votat să apere democrația.

„Oamenii au dat dovadă de o reziliență incredibilă în fața unor provocări imense”, a spus Sandu, într-o aluzie la numeroasele informații despre amestecul rusesc în desfășurarea alegerilor moldovene.

„Sunt astăzi aici ca să vorbesc cu liderii UE despre situația din Moldova și despre faptul că avem nevoie de mai mult sprijin pentru ca să ne consolidăm instituțiile ca să poată proteja mai bine democrația moldoveană. Vrem ca moldovenii să decidă pentru Moldova, nu banii Rusiei, și sigur că drumul moldovean spre UE este important nu doar pentru Moldova, dar și pentru stabilitatea și securitatea continentului”, a mai spus Maia Sandu.

Victoria ei la alegerile din 3 noiembrie a fost salutată călduros la vremea respectivă de mulți dintre liderii europeni prezenți joi și vineri la summitul CPE de la Budapesta.

Oficialii UE, aflați și ei la summit, au răsuflați ușurați că în Moldova, măcar, a triumfat candidatul considerat pro-vestic, în vreme ce în altă țară post-sovietică, și ea candidată la aderare, Georgia, s-au consolidat la alegerile parlamentare din 26 octombrie forțele pro-ruse.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

WSJ scrie că are informația de la trei persoane apropiate lui Trump, pe care nu le numește.

Potrivit aceleiași schițe de plan, conflictul din estul Ucrainei ar urma să fie „înghețat”, iar beligeranții s-ar pune de acord asupra unei zone demilitarizate. Nu este limpede cine ar supraveghea respectarea păcii, dar un consilier al lui Trump a spus că America nu ar fi implicată nici direct, nici prin organisme internaționale, și în nici un caz cu bani.

„Noi putem da training și alte forme de sprijin, dar cu pușca vor sta europenii”, a spus un membru al echipei lui Trump. „Nu vom trimite americani să mențină pace în Ucraina. Și nu vom plăti pentru asta. Lasă să o facă polonezii, germanii, britanicii, francezii”.

• Te-ar putea interesa și: Uniunea Europeană se pregătește să lucreze cu Trump, a doua oară

WSJ notează că remarcile se potrivesc în linii mari cu ce spunea în septembrie vicepreședintele ales JD Vance, care vorbea de zonă de securitate „puternic fortificată, astfel ca rușii să nu invadeze din nou”. Rusia, mai spunea atunci Vance, ar urma să păstreze teritoriile ucrainene cucerite, iar Ucraina ar promite să rămână neutră.

În campanie Trump, care a câștigat președinția la 5 noiembrie, a spus mereu că va termina războiul în „24 de ore” și va „scoate” SUA din Ucraina.

Asemenea intenții și remarci, chiar dacă nu sunt politici oficiale, contrastează cu actuala linie a administrației americane în privința Ucrainei. Președintele Biden a vorbit mereu despre victoria Ucrainei, despre recuperarea teritoriilor invadate de ruși, încuviințând și primirea țării în NATO când va fi pregătită.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Doar lucrând împreună putem reconstitui ecosistemele și extinde spațiile verzi pentru un viitor durabil”, a spus ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, prezent la eveniment. Proiectul va oferi locuri de muncă pentru oamenii de la sate, a adăugat oficialul.

Directorul general al Agenției „Moldsilva”, Victor Durbală, a menționat că sunt pregătite terenuri cu o suprafață de peste 4000 de hectare pentru împădurire. Vor fi create noi păduri în nordul, centrul și sudul țării. Cetățenii care vor să se alăture campaniei pot contacta Agenția „Moldsilva”.

În primii doi ani de la lansarea programului, au fost alocate peste 300 de milioane de lei pentru sectorul silvic și au fost achiziționate echipamente moderne. În luna septembrie anul curent, Guvernul a semnat un acord de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 200 de milioane de euro, pentru a sprijini împădurirea.

Vezi și reportajul filmat în noiembrie 2023 la Sireți, raionul Strășeni.

Campania din această toamnă se desfășoară în cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, lansat în toamna anului 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu.

Scopul programului este împădurirea R. Moldova, prin plantarea a 145.000 de hectare de păduri în următorii 10 ani, pentru a face față schimbărilor climatice. Rata de împădurire a țării constituie 11%, în prezent cea mai mică din Europa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare, Stoianoglo și-a recunoscut înfrângerea, spre deosebire de Partidul Socialiștilor (PSRM). Totuși, el a reiterat mesajul formațiunii, susținând că „aici, în Moldova, victoria i-a aparținut lui” și le-a mulțumit alegătorilor pentru sprijin.

Stoianoglo a mai declarat că rezultatele alegerilor au arătat că „Moldova vrea altceva – și vrea acum. Vrea dreptate, unitate, vrea respect pentru oameni”.

În același timp, el a acuzat partidul de guvernare, PAS, de „cenzură, manipulare și utilizarea limbajului urii”, acuzații la care reprezentanții PAS nu au oferit, deocamdată, un răspuns.

În mesajul său, fostul procuror general a sugerat că intenționează să își continue activitatea alături de socialiști, afirmând: „Mergem înainte, (...) E doar începutul unui nou drum”.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii spun că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale din diasporă

Mai devreme, pe 4 noiembrie, PSRM a declarat că nu recunoaște rezultatul votului din diasporă, care i-a adus victoria Maiei Sandu, susținând că aceasta ar fi „președinta diasporei”. Formațiunea a afirmat că „adevăratul învingător” este Alexandr Stoianoglo, referindu-se la scorul de 51,19% din voturile din R. Moldova.

PSRM a mai afirmat că voturile din secțiile de votare din străinătate și cele pentru cetățenii din stânga Nistrului „nu pot fi considerate o exprimare liberă și democratică a voinței poporului”.

În turul doi al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a câștigat cu 55,35% din sufragii, deși, în secțiile de vot din țară, Stoianoglo a obținut 51,19%, iar Sandu 48,81%.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat din 6 noiembrie, Poliția spune că a reținut organizatorul schemei de incendiere, un bărbat sub 40 de ani, care are o condamnare în Rusia pe mai multe infracțiuni. A fost reținut și un complice, cetățean străin de 38 de ani, care la fel are mai multe antecedente penale în Rusia.

Ancheta a stabilit că infracțiunea a fost comisă de ultimul, care în jurul orei 3 dimineața, pe 3 noiembrie, când a avut loc turul doi al prezidențialelor, a incendiat o mașină de poliție parcată la sediul Inspectoratului General al Poliției cu un „cocktail Molotov”, după care a fugit de la locul faptei, alături de organizator.

• Vezi și: Încă o persoană reținută pentru că ar fi urmat să incendieze mașini și instituții publice în preajma alegerilor

Două zile mai târziu, polițiștii i-au reținut pe cei doi, pe organizatorul grupului infracțional la Varnița, iar pe complice la Chișinău.

Potrivit procurorilor, organizatorul urma să prezinte dovezile incendierii comanditarului, despre care oamenii legii au stabilit că se află la Moscova și era supervizat de un „îndrumător” din serviciile speciale rusești.

În urma perchezițiilor automobilelor celor doi reținuți, au fost ridicate telefoane, care conțineau fotografii și filmulețe cu incendierea mașinii poliției, precum și imagini cu banii cu care ar fi fost remunerați.

Pe marginea aceluiași caz, la 31 octombrie, Poliția a reținut alte cinci persoane din regiunea transnistreană care ar fi încercat să incendieze sediul Comisiei Electorale Centrale și mai multe autospeciale ale forțelor de ordine.

• Citește și: Poliția a reținut cinci persoane care ar fi vrut să dea foc sediului CEC, la ordine din Rusia

La finele lunii septembrie, patru clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, între care și cea a Guvernului au fost vandalizate. Atunci, polițiștii au reținut câteva persoane suspecte, care ar fi fost instruite la Moscova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ambasadorul R. Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest. Moscova invocă „acțiuni discriminatorii neprietenoase” față de observatorii ruși în cadrul alegerilor prezidențiale.

Diplomația rusă acuză Chișinăul că a refuzat „în mod nejustificat” să acrediteze cinci observatori internaționali din Rusia, înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional privind aderarea la UE.

Moscova mai susține că autoritățile moldovene au refuzat și accesul a trei reprezentanți ruși ai misiunii OSCE, care urmau să participe la monitorizarea turului doi al alegerilor prezidențiale, despre care spune că nu au putut intra în R. Moldova, deși erau acreditați de Comisia Electorală Centrală.

• Vezi și: MAE, după ce Kremlinul a spus că nu recunoaște rezultatul alegerilor: „Comentariile autorităților ruse nu sunt credibile”

Chișinăul a comentat și în dimineața zilei de 6 noiembrie criticile aduse de reprezentanții autorităților ruse în adresa modului de organizare a alegerilor prezidențiale din R. Moldova, numite de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova ca fiind „cele mai nedemocratice” de după independență.

Diplomația moldoveană a dezmințit criticile Kremlinului și le-a numit „nefondate”, spunând că au fost lansate cu scopul de a manipula opinia publică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai exact, R. Moldova și Danemarca vor semna un Memorandum de înțelegere în domeniul apărării. Proiectul prevede cooperarea dintre cele două Ministerele Apărării ale celor două țări în domeniul politicii militare și de securitate, consolidării capacităților, instruirii, controlului democratic asupra forțelor armate, cooperării cu organizații internaționale și integrării în Uniunea Europeană.

În cazul Germaniei, Guvernul de la Chișinău a aprobat demararea negocierilor privind Acordul de colaborare care vizează Programul de Asistență cu Echipamente al Guvernului German, destinat Forțele Armate Străine, printre care se numără și țara noastră.

Acordul prevede furnizarea de servicii, livrarea de articole non-letale, întreprinderea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, precum și pregătirea, consilierea și instruirea aferentă a militarilor.

Semnarea acestor documente, precizează Ministerul Apărării al R. Moldova, vine să consolideze relațiile de cooperare cu cele două țări europene, dar și să actualizeze cadrul legal al țării noastre prin ajustarea la nevoile curente.

Anterior, Germania a donat R. Moldova 19 blindate Piranha și urmează ca în 2025 să mai ofere alte 14 transportatoare blindate de acest tip, la pachet cu sisteme de apărare antiaeriană individuale.

• Te-ar -putea interesa și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat astăzi de R. Moldova

La 21 mai, R. Moldova a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat în domeniul de Securitate și Apărare. Grație acestui acord, în viitor Moldova ar putea participa, dacă va dori, la noua structură de reacție europeană față de crize din vecinătatea ei, numită Rapid Deployment Capacity, ca și la exerciții militare ale UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul ședinței guvernului, Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros a declarat că Acordul va genera beneficii concrete pentru cetățenii ambelor state, prin creșterea siguranței la frontieră, intensificarea schimburilor economice, comerciale și susținerea unor standarde europene comune.

„Reducerea timpului de așteptare și optimizarea traficului de frontieră vor facilita accesul cetățenilor și transportul de mărfuri între cele două țări”, a spus ministrul.

Controlul coordonat prevede măsuri care să contribuie la simplificarea și fluidizarea proceselor de tranzit a frontierei de stat Giurgiulești - Galați, pe sensul de intrare în România.

Te-ar putea interesa și: Guvernul va împrumuta 98 de milioane de euro pentru modernizarea unor drumuri și puncte vamale

Un Acord similar în ceea ce privește controlul coordonat a fost introdus la 15 aprilie 2023, la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni - Albița.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Banii, care sunt alocați din fondul de rezervă, vor fi gestionați de Ministerul Educației și Cercetării pentru plata serviciilor avocaților contractați, care sunt atât din R. Moldova, cât și din Elveția.

Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că R. Moldova a fost nejustificat privată de a cincea medalie la Jocurile Olimpice de la Paris.

„În scopul de a restabili dreptatea și pentru a apăra interesele statului R. Moldova și ale lui Marin Robu, vrem să demonstrăm că am fost lipsiți pe nedrept de această medalie” a spus Dan Perciun.

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au declarat pentru Europa Liberă că speră ca decizia finală să fie cunoscută până la începutul anului viitor.

• Te-ar putea interesa și: Cum a fost cea mai bună ediție a Jocurilor Olimpice pentru R. Moldova

În luna august, federația de Haltere din R. Moldova a contestat decizia arbitrilor, în privința prestației halterofilului italian Antonino Pizzolato, care l-a devansat pe moldoveanul Marin Robu.

Reprezentanții federației au spus că arbitrii au acordat o ridicare greșită concurentului italian, care în cele din urmă a ocupat locul trei. El l-a devansat pe Marin Robu cu un singur kilogram, înregistrând rezultatul de 384 de kilograme, câștigând astfel medalia de bronz.

Iar discipolul lui Sergiu Crețu a ocupat locul patru la JO, în categoria de greutate de 89 de kilograme și a primit circa 600 de mii de lei din partea statului.

La a opta sa participare la Jocurilor Olimpice care s-a desfășurat în perioada 26 iulie – 11 august, R. Moldova a fost reprezentată de 26 de sportivi.

• Vezi și: Sportivii moldoveni care au participat la Jocurile Olimpice și Paralimpice își vor primi banii

Țara noastră a obținut patru medalii olimpice și două paralimpice, dublându-și recordul precedent din 1996 și 2000.

12 sportivi care au luat medalii și locuri de frunte la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris au luat premiile bănești. Suma banilor alocați de Guvern în acest scop este de peste 33 de milioane lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul spune în comunicatul publicat miercuri, 6 noiembrie, că prezidențialele din R. Moldova au întrunit toate standardele naționale și internaționale, fapt confirmat de rapoartele misiunilor internaționale de observatori care au monitorizat scrutinul.

„Aceste încercări stângace de a pune la îndoială legitimitatea scrutinului nu sunt decât continuarea interferenței maligne în afacerile noastre interne. Condamnăm aceste acțiuni reprobabile și le considerăm inacceptabile, în mod special, din partea unui stat recunoscut drept anti-exemplu în domeniul democrației”, declară reprezentanții ministerului.

Reacția autorităților moldovene vine după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți pentru presa rusă că victoria Maiei Sandu este „nedreaptă și nedemocratică”. Acesta și-a motivat opinia prin faptul că candidata pro-europeană nu a câștigat alegerile în țară.

• Te-ar putea interesa și: China și Rusia nu o felicită deocamdată pe Maia Sandu. Dinspre Moscova vin critici

Și Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a catalogat alegerile prezidențiale din R. Moldova drept „cele mai nedemocratice” de după independență.

Aceasta a criticat și atitudinea autorităților de la Chișinău, în special față de diaspora moldovenească din Federația Rusă, pentru care au fost deschise „doar” două secții de votare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Cei care au votat președinta Sandu și cei care au votat contracandidatul au spus foarte clar că trebuie să facem anumite schimbări în politici, în Guvern, și în următoarele zece zile eu voi veni cu aceste propuneri de schimbări”, a menționat prim-ministrul.

Despre posibile remanieri guvernamentale a vorbit anterior și președinta Maia Sandu, recent realeasă pentru un nou mandat de patru ani. Șefa statului a spus la 28 octombrie că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor” și că vor fi făcute schimbări în echipa de la guvernare.

• Vezi și: Maia Sandu după victorie: „Am auzit vocea tuturor”

În discursul ținut la scurt timp după aflarea rezultatelor preliminare, Maia Sandu a spus că obiectivul imediat va fi să elimine „vulnerabilitățile” democrației și instituțiilor statului, dar și să relanseze reforma justiției și lupta împotriva corupției.

„Viteza cu care am mers până acum nu este suficientă”, a spus Sandu, care a promis o „discuție largă în societate” și obținerea de rezultate „cât mai repede” pentru „a ne consolida țara și a ne pregăti de alegerile parlamentare de anul viitor”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Felicitări pentru victoria dvs. în alegeri”, a scris Sandu pe X, adăugând: „Moldova prețuiește relația sa cu Statele Unite, partenerul nostru strategic, și așteaptă cu nerăbdare să aprofundeze cooperarea noastră pentru un viitor de mai mare prosperitate și securitate pentru poporul nostru.”

Mai devreme, Trump fusese felicitat într-un mesaj entuziasmat de liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon.

Dodon a părut să facă o aluzie ironică la victoria Maiei Sandu grație voturilor din diasporă, la 3 noiembrie, în mesajul de pe rețele în care spune: „Iată cum arată o victorie convingătoare (a lui Trump, n. red.), cu voturile din țară!”

• Vezi și: Liderii internaționali îl felicită pe Trump pentru victoria în alegerile prezidențiale

La ora publicării acestor mesaje, Trump avea, potrivit presei americane, 267 din cele 270 de voturi electorale de care e nevoie pentru a câștiga alegerile și își proclamase deja victoria la un miting.

Mesaje de felicitare pe adresa lui Trump au venit practic de la toți liderii europeni, inclusiv de la cei ai țărilor vecine cu Moldova, România și Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primii au fost doi conservatori naționaliști central-europeni, premierul maghiar, Viktor Orban, și cancelarul austriac, Karl Nehammer.

Tot repede au venit felicitări de la premierul israelian conservator Benjamin Netanyahu.

Pe republican îl felicită însă și lideri aflați mai spre centrul spectrului politic, de la președintele francez, Emmanuel Macron, până la premierul ceh, Petr Fiala.

• Vezi și: Numărarea rezultatelor alegerilor din SUA, actualizată în timp real

Pe de altă parte, un purtător de cuvânt guvernamental de la Paris este citat cu o declarație îngrijorată și cu apelul ca Europa să-și ia soarta în mâini în domenii cheie de acum înainte, inclusiv în apărare.

La Berlin s-a confirmat că Macron și cancelarul german, Olaf Scholz, s-au consultat despre „coordonare” după alegerile din SUA.

O reacție așteptată cu interes de ziariști a fost a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev l-a felicitat pe X pe Trump, amintind că avut o întâlnire „mare” cu el în septembrie, când a fost în vizită în Statele Unite.

„Apreciez angajamentul președintelui Trump față de abordarea „păcii prin forță” în afacerile globale. Acesta este exact principiul care poate aduce practic pacea justă în Ucraina mai aproape. Am speranța că îl vom pune în aplicare împreună”, a scris Zelenski.

Rusia nu a reacționat imediat la știrile din SUA.

Premierul român, Marcel Ciolacu, ca mulți alții, a numit victoria lui Trump „istorică”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Amenințările cu bombă de marți din Arizona, Georgia și Pennsylvania s-au dovedit a fi doar farse, dar au făcut necesară evacuarea și prelungirea programului unor secții de votare și au întârziat numărarea unor buletine de vot.

Amenințările au fost raportate pe tot parcursul zilei la secțiile de votare din trei comitate din zona metropolitană Atlanta, toate cu un număr mare de alegători democrați, și până seara la secțiile de votare și birourile electorale din Pennsylvania, unde se numărau buletinele de vot. De asemenea, au fost raportate amenințări cu bombă la mai multe secții de votare din trei comitate din Arizona, potrivit biroului secretarului de stat.

• Vezi și: Numărarea rezultatelor alegerilor din SUA, actualizată în timp real

În timpul alegerilor prezidențiale din Moldova, în turul al doilea s-au înregistrat alerte cu bombă la mai multe secții de votare pentru diasporă din Germania, Anglia și România, dar și pe unul din podurile peste Nistru folosite de alegătorii transnistreni să vină la vot pe malul stâng.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premierul Netanyahu a invocat lipsa de încredere în Yoav Gallant și „lacunele semnificative” în ceea ce privește gestionarea operațiunilor militare în curs ale Israelului.

Netanyahu l-a numit pe ministrul de externe Israel Katz, un apropiat de-al său, pentru a-i succeda lui Gallant în funcția de ministru al apărării. În același timp Gideon Saar, un fost rival al lui Netanyahu, devine noul ministru de externe.

„În mijlocul unui război, mai mult ca niciodată, este nevoie de încredere deplină între prim-ministru și ministrul apărării”, a declarat Netanyahu.

„Din păcate, deși în primele luni ale campaniei a existat o astfel de încredere și a existat o muncă foarte fructuoasă, în ultimele luni această încredere s-a fisurat între mine și ministrul apărării”, a mai spus el, potrivit comunicatului.

În primele zile ale războiului, ca urmare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023, conducerea Israelului a prezentat un front unitar. Pe măsură ce războiul s-a prelungit și s-a extins în Liban, au apărut diferențe politice esențiale.

Netanyahu și Gallant au fost în mod repetat în dezacord cu privire la războiul din Gaza, însă, până acum, premierul israelian a evitat să-și concedieze rivalul politic.

În timp ce Netanyahu a solicitat continuarea presiunii militare asupra Hamas, Gallant a adoptat o abordare mai pragmatică, afirmând că forța militară a creat condițiile necesare pentru un acord diplomatic care ar putea aduce acasă ostaticii deținuți de grupul militant.

Gallant, un fost general care a câștigat respectul opiniei publice cu o personalitate dură, a afirmat că „securitatea statului Israel a fost întotdeauna, și va rămâne întotdeauna, misiunea vieții mele”.

O încercare anterioară a lui Netanyahu de a-l demite pe Gallant în martie 2023 a declanșat ample proteste de stradă împotriva sa. De asemenea, premierul israelian a cochetat cu ideea de a-l demite pe Gallant în cursul verii.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

Alături de alegerile prezidențiale viu disputate, controlul Congresului a fost, de asemenea, în joc la alegerile din 5 noiembrie, ambele camere strâns divizate reflectând natura extrem de polarizată a politicii americane.

Înaintea votului, democrații controlau Senatul cu 51 de locuri în camera de 100 de membri, dacă includem patru independenți care fac parte din grupul lor.

Republicanii dețin o mică majoritate în Camera Reprezentanților, cu 220 de locuri față de 213 ale democraților și trei locuri vacante. Un partid are nevoie de 218 locuri pentru a controla camera. Componența noii Camere era încă „în aer” pe măsură ce voturile erau numărate.

Toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților sunt supuse alegerilor pentru mandate de doi ani. O treime din cele 100 de locuri din Senat - cu mandate de șase ani - sunt disponibile pentru alegeri la fiecare doi ani. Un nou Congres intră în funcție în noul an.

Dacă un partid obține controlul asupra ambelor camere, acesta poate exercita o mare putere legislativă și poate sprijini sau bloca agenda președintelui. Un Congres divizat conduce adesea la blocaj politic, cu excepția cazului în care compromisuri semnificative conduc la o legislație bipartizană.

Potrivit ferparului publicat pe net, Nestor Ratesh (7 aprilie 1933 - 31 octombrie 2024) a dus o luptă îndelungată cu boala Alzheimer.

Născut la Moinești, în Moldova românească, Nestor Ratesh a emigrat în Statele Unite cu familia în 1973, după ce lucrase la agenția de presă Agerpres. A fost corespondentul la Washington al serviciului românesc al Europei Libere, căreia i-a devenit apoi director.

În anii 1990, a stat la baza extinderii serviciului de limbă română al Europei Libere spre R. Moldova, fiind apreciat de colegi și publicul larg pentru standardele jurnalistice înalte, dar și pentru înțelegerea și omenia de care a dat dovadă în împrejurări dificile, în anii tranziției spre democrație în România și R. Moldova.

Tot în acei ani a publicat cartea „România. Revoluția încâlcită”, despre evenimentele din decembrie 1989, soldate cu căderea regimului totalitar al lui Nicolae Ceaușescu. Ea a apărut și în engleză.

Robert Gillette, președintele Europei Libere în acei ani, a scris că Nestor Ratesh a fost „un prieten drag și un coleg”. „L-am cunoscut ca pe un om de mare integritate, cu judecată jurnalistică solidă, umor de bună calitate și curaj neclintit”.

Neculai Constantin Munteanu, unul din cei mai cunoscuți dintre cei care au transmis de la Europa Liberă din München spre România în anii comunismului, a scris la moartea lui Ratesh: „A fost un ziarist bun. Și, înainte de toate, a fost un om bun!”

Nestor Ratesh îi lasă în urmă pe soția Ioana „Hansi", fiica Gabriela Miller, nepoata Becky Miller, nepotul Ethan (Rachel) Miller și pe strănepoata Gemma. (MȚ)

Numărătoarea voturilor este în plină desfășurare, presa americană preconizând victorii pentru Trump până în prezent în 20 de state, inclusiv în Texas și Ohio, precum și în alte state cu orientare republicană.

Harris a câștigat până acum opt state - Colorado, Delaware, Illinois, Maryland, Massachusetts, New York, Rhode Island și Vermont - precum și capitala Washington.

Până în prezent, Trump are 201 voturi electorale, iar Harris 91.

Numărul „magic” pentru câștigarea președinției este de 270 voturi electorale. Deocamdată nu sunt surprize mari - toată lumea aștepta asemenea rezultate. Observatorii se așteaptă ca această cursă extrem de disputată pentru Casa Albă să se rezume, ca și în alte dăți, la o mână de state-cheie.

Iată o listă a statelor câștigate de fiecare candidat și a numărului corespunzător de voturi electorale, sintetizată de AFP pe baza proiecțiilor presei americane (CNN, Fox News, MSNBC/NBC News, ABC și CBS.)

- KAMALA HARRIS (91) -

Colorado (10)

Delaware (3)

Districtul Columbia (3)

Illinois (19)

Maryland (10)

Massachusetts (11)

New York (28)

Rhode Island (4)

Vermont (3)

- DONALD TRUMP (201) -

Alabama (9)

Arkansas (6)

Florida (30)

Indiana (11)

Kansas (6)

Kentucky (8)

Louisiana (8)

Mississippi (6)

Missouri (10)

Montana (4)

Dakota de Nord (3)

Ohio (17)

Oklahoma (7)

Carolina de Sud (9)

Dakota de Sud (3)

Tennessee (11)

Texas (40)

Utah (6)

Virginia de Vest (4)

Wyoming (3)

Prin decizia de marți, 5 noiembrie, magistrații Curții de Apel Chișinău au admis apelurile Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și de Sectorul Poliției de Frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”.

Astfel, a fost anulată decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 30 mai 2024 prin care Kirkorov a obținut inițial câștig de cauză.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.

Kirkorov a primit refuzul de a intra în R. Moldova pe 28 iulie 2022, în timp ce venea cu o cursă aeriană de la Istanbul. Atunci, Poliția de Frontieră justifica decizia de a-i interzice accesul în țară pentru că „nu au fost întrunite condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat”.

La rândul lor, avocații deputatei Marinei Tauber l-au numit drept „martor-cheie” într-un dosar în care era vizată deputata neafiliată.

• Vezi și: Cântărețul rus Filip Kirkorov neagă că a primit 200.000 de dolari de la Partidul Șor

Ulterior, procurorul general interimar, Dumitru Robu, afirmase că Partidul Șor, declarat neconstituțional, ar fi plătit onorarii în sumă de 260.000 de dolari artiștilor ruși Filip Kirkorov și Morgenstern pentru a evolua la un concert în Piața Marii Adunări Naționale.

De cealaltă parte, artistul rus susținea că nu are nicio legătură cu Partidul Șor și acuza autoritățile de la Chișinău că i-au interzis să intre în R. Moldova pentru că „nu au vrut să audă adevărul”.

În ianuarie 2021, Filip Kirkorov a fost interzis și în Lituania, pe motiv că ar fi „un instrument al propagandei ruse” în statele din fosta URSS.

• Vezi și: Plângerea lui Kirkorov contra Lituaniei, respinsă ca inadmisibilă de CEDO

Decizia autorităților țării baltice de a-i refuza intrarea în țară a fost menținută, în aprilie, de judecătorii Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), care i-au respins plângerea, afirmând că hotărârea instanțelor lituaniene s-a bazat pe informații obiective și rezonabile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, 42 de burse vor fi acordate pentru elevii din învățământul liceal, 24 pentru cei din învățământul tehnic postsecundar, 20 pentru studenți și 7 - pentru cei din învățământul tehnic secundar.

„Dacă în 2023 am avut 49 de beneficiari ai burselor de merit, anul acesta numărul este de aproape două ori mai mare, ceea ce demonstrează că această inițiativă este o oportunitate valoroasă pentru a sprijini tinerii de etnie romă care doresc să-și continue studiile”, a spus Ivan Duminica, șef al Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice.

Bursierii au fost selectați în urma unui concurs organizat de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Relații Interetnice. Beneficiarii burselor de merit studiază în domenii variate, precum economie, tehnică, agricultură, pedagogie, jurnalism, psihologie, relații internaționale și drept.

• Te-ar putea interesa și: Samir și Samira, doi frați de etnie romă, cu burse de merit: „Mama ne-a îndemnat să învățăm”

Pentru a obține această bursă de merit, tinerii trebuie să-și depună dosarele la Agenția Relații Interetnice. Acestea trebuie să conțină media notelor, o scrisoare de intenție și o scrisoare de recomandare. Candidații trebuie să aibă între 16 și 25 de ani și să nu primească alte burse de la stat.

Bursierii vor primi banii până la finalizarea programului de studii, cu excepția perioadei vacanței de vară.

• Vezi și: „Condiția de bază este accesul la informație”. Doar 50 de tineri romi s-au înscris la bursele de merit

Achitarea burselor va fi întreruptă dacă elevul sau studentul va acumula mai mult de 40 de absențe nemotivate într-un semestru, va avea restanțe la sfârșit de semestru sau de an sau va fi exmatriculat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te