Claus Neukirch, șefului misiunii OSCE în Moldova, crede că procesul de reglementare se află pe calea cea bună și se face cu pași mici. El a declarat Europei Libere că acordurile cu privire la plăcuțele de înmatriculare neutre, școlile cu predare în grafie latină, terenurile agricole din raionul Dubăsari și alte măsuri din pachetul celor opt sunt aplicate în mare măsură.
Europa Liberă: Vă mulțumim mult pentru receptivitate, pentru că ați dat curs acestei invitații ca să avem această discuție la cumpăna dintre ani. Dle Claus Neukirch, Dvs. sunteți un bun cunoscător al dosarului transnistrean. Ce perspective ar exista ca Republica Moldova să-și controleze teritoriul său de după Nistru, înstrăinat acum 27 de ani?
Claus Neukirch: „În primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, pentru că îmi dați posibilitate să spunem și punctul nostru de vedere, al Misiunii OSCE în Republica Moldova. Deci, perspective întotdeauna sunt. Și îmi aduc aminte, în Germania a fost un caz, când în ianuarie 1989 dl Erich Honecker, care atunci era secretar general al Partidului Socialist Unit din Germania spunea că Zidul va sta încă 50 sau 100 de ani. Șase luni mai târziu, Zidul s-a prăbușit.
Deci, noi întotdeauna trebuie să lucrăm la reglementarea conflictului transnistrean, chiar dacă se pun încă foarte multe obstacole și în momentul de față nu credem că se poate rezolva repede sau ușor, dar noi trebuie să lucrăm în direcția aceasta. Și acest lucru e cel mai important, să nu pierdem scopul din vedere.”
Europa Liberă: Chiar dacă decenii la rând se vorbește despre nevoia soluționării problemei transnistrene, reglementarea politică aproape că nu se vede și nici măcar unii dintre cei care negociază nu cred că în următorii cinci-zece ani se va elabora un statut care să-i fie oferit regiunii transnistrene și care să fie acceptat de Tiraspol. De ce numărul scepticilor îl depășește pe cel al optimiștilor?
Încrederea între Chișinău și Tiraspol a sporit puțin...
Claus Neukirch: „Eu înțeleg că există scepticismul acesta fiindcă la momentul actual și la Chișinău, și la Tiraspol viziunile diferă foarte mult. Deci, ce am reușit în ultimul an? Eu cred că trei lucruri am reușit: în primul rând, noi am făcut ceva pentru oameni, adică ceea ce am hotărât și ce s-a implementat în ultimul an este în beneficiul cetățenilor. A sporit puțin încrederea între Chișinău și Tiraspol, ambele părți trebuie să vadă dacă ele se înțeleg ceva, așa să facem și nu altfel. Și asta în mare măsură s-a reușit. Și al treilea: toți pașii care s-au făcut, după părerea noastră, sunt pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, suveranitate și un statut special pentru Transnistria, care este baza pe care OSCE lucrează aici ca mediator în conflict. Deci se va face reglementarea finală prin intermediul „pașilor mici”. Asta este ideea.”
Europa Liberă: Dar mai mulți experți acreditează ideea că acești „pași mici” ar putea să ducă la transnistrizarea Republicii Moldova și de aici pornește o frică, o teamă și se insistă pe ideea că nu trebuie să se treacă „liniile roșii”. Ce le spuneți Dvs. acestor experți?
Claus Neukirch: „Eu cred că în Moldova sunt mulți experți și analiști foarte buni și cred că sunt și cu păreri diferite – unele mai sceptice, altele un pic mai pozitive, dar haideți să le spunem la cei care sunt mai sceptici: de exemplu, faptul că acum școlile cu grafie latină din regiunea transnistreană au contracte de arendă de zece ani, plătesc aceleași tarife pentru apă, gaz și electricitate ca și celelalte instituții din Transnistria și elevii și profesorii pot să circule liber, cum asta poate să dăuneze Republicii Moldova?
De asemenea, faptul că se circulă acum nu cu numere transnistrene, cu steagul transnistrean, dar cu numere de înmatriculare cu design neutru și cu un sticker MD pe mașini, cum asta ar putea să dăuneze Republicii Moldova? Deci, aș fi chiar interesat ca experții să-mi explice cât mai detaliat de unde vine frica aceasta că „pașii mici” ar putea provoca unele daune. Eu cred că toate sunt în beneficiul ambelor părți – și pentru populația din partea transnistreană, unde sunt 200.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, dar sigur și un pas pozitiv pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Îngrijorările ar porni de la faptul că s-ar putea ajunge la federalizarea Republicii Moldova. S-a vorbit mult despre această noțiune de federalizare. Este adevărat că cu timpul și-au mai temperat declarațiile chiar și politicienii, spunând că nu contează noțiunea, adică cum se va numi oferta de reglementare politică a problemei transnistrene, dar e mult mai important să fie reîntregite cele două maluri ale Nistrului. Această federalizare pe Dvs. personal vă pune pe gânduri?
Claus Neukirch: „Mă pune pe gânduri cuvântul „federalizare”, care în contextul Republicii Moldova se asociază cu ceva foarte negativ. Noi nu folosim cuvântul acesta, noi folosim suveranitatea Republicii Moldova, independența Republicii Moldova, integritatea teritorială cu un statut special pentru regiunea transnistreană, care asigură toate drepturile populației de acolo. Asta este baza și pentru asta noi trebuie să găsim o formulă care lucrează bine, din care rezultă un stat puternic, care să fie o soluție durabilă și nu trebuie să ne batem capul prea mult cum să numim sau să pronunțăm cuvintele care, bunăoară, deja sunt văzute negativ, după cum e cuvântul acesta pe care nici nu vreau să-l folosesc.”
Europa Liberă: Unii spuneau că s-ar putea reveni la „planul Kozak”, să fie reactualizat și pus iarăși pe masa celor care negociază soluționarea problemei transnistrene. Igor Dodon, în calitate de șef de stat, spunea că pentru prima dată ideea de federalizare ar fi venit din Occident, de la nemți, de la Statele Unite ale Americii.
Claus Neukirch: „Dacă vorbiți cu un neamț despre un stat federal, și eu sunt originar din Germania, atunci noi vedem că asta e ca un model care ne-a adus bunăstare, un stat stabil, puternic și noi nu avem asociații negative la cuvintele „stat federal”. Aici, în Republica Moldova se înțelege cu totul altceva prin cuvântul „federalizare”, de atâta noi trebuie să fim foarte atenți despre ce vorbim.
Trebuie să fie o soluție durabilă, adică nu poate să fie un stat care nu va fi funcțional...
Care va fi soluția finală trebuie de văzut prin negocieri. Încă o dată: pentru noi nu e atât de important cum o s-o numim, dar care sunt criteriile. Criteriile au fost reiterate la Milano în declarațiile ministerialei OSCE – integritatea teritorială, suveranitatea, independența Republicii Moldova, statut special pentru Transnistria, care respectă toate drepturile populației acolo și sigur noi întotdeauna am spus și toată lumea asta înțelege, trebuie să fie o soluție durabilă, adică nu poate să fie un stat care nu va fi funcțional. Și toate aceste elemente trebuie să fie luate în calcul.”
Europa Liberă: Dar actualmente ar exista un proiect de statut pe marginea căruia să se negocieze?
Claus Neukirch: „La momentul actual nu există un document care se negociază. Ultimul document care a fost elaborat de mediatori și observatori în 2003 mai există, dar nu este bază pentru discuții în momentul de față. Noi știm că sunt diferite păreri și din partea echipei președintelui și să vedem cum se raportează la ideile din partea Chișinăului, Guvernul ce gândește, dar noi trebuie să vedem când ambele părți sunt pregătite pentru a discuta și întrebările politice. Și atunci noi o să vorbim mai concret despre aceasta. În momentul de față noi suntem la etapa când mergem cu „pași mici”, să sporim încrederea și să pregătim, practic, terenul pentru negocierile politice.”
Europa Liberă: La ultima reuniune OSCE din Italia, reuniunea ministerială, reprezentații Tiraspolului nu au fost prezenți. Am auzit declarația dnei Cristina Lesnic, care amintea că Tiraspolul nu ar fi parte OSCE.
Claus Neukirch:„Transnistria nu este un subiect al OSCE. OSCE are 57 de state participante și declarația respectivă a fost, în primul rând, elaborată între Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană. Și declarațiile sunt aprobate de toate statele participante. Transnistria niciodată nu participă la discuțiile din cadrul OSCE.”
Europa Liberă: Tiraspolul oricum are poziția lui și insistă că o să lupte până în pânzele albe, fie că se recunoaște independența acestei regiuni, fie că o să îmbrățișeze și pe viitor ideea de a se alipi Federației Ruse. Această poziție intransigentă a autorităților de peste Nistru cum o vedeți?
Claus Neukirch: „Noi recunoaștem că această poziție există și ea a fost și în ultimele discuții, după reuniunea OSCE de la Milano, încă o dată reiterată din partea transnistreană și în același moment noi spunem că sunt 57 de state participante în cadrul OSCE, inclusiv Federația Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite, care au altă poziție. Și din punctul de vedere al OSCE, situația este foarte clară. Noi în mandatul Misiunii OSCE în declarațiile ministeriale nu numai din Milano, dar și din ultimii cinci ani spunem foarte clar care sunt parametrii finali. Și noi ne bazăm pe o soluție care respectă acești parametri.”
Europa Liberă: Diferența de mentalitate de pe un mal și celălalt al Nistrului îngreunează în vreun fel procesul de negocieri?
Claus Neukirch: „În primul rând, eu nu știu dacă există o mentalitate diferită. Sunt și acolo oameni care au o anumită orientare, o mentalitate. De exemplu, am vorbit despre școlile cu predare în grafie latină, eu cred că acolo este o mentalitate care poate să fie și mai aproape de Chișinău decât la ceilalți din Tiraspol. Sunt poate oameni și în dreapta Nistrului care au o altă orientare și mentalitate care sunt mai aproape de oamenii din Tiraspol. Eu nu văd că ar exista diferențe de mentalitate atât de adânci, atât de grele, încât să nu poată fi uniți într-o societate. De fapt, sunt foarte multe contacte.
Ei au demonstrat că pot să rezolve împreună problemele care țin de populație, să lucreze împreună și să reușească să găsească soluții foarte pragmatice...
Noi vedem foarte multă lume care circulă din Tiraspol la Chișinău dus și întors și asta este foarte bine. În alte conflicte înghețate care mai există în lume, așa contacte nu se prea întâlnesc. Noi în anul acesta am avut mai mult de 70 de întâlniri în grupurile de experți, în grupurile de lucru din ambele părți și ei au demonstrat acolo că ei pot să rezolve împreună problemele care țin de populație, ei pot să lucreze împreună și să reușească să găsească soluții foarte pragmatice, care sunt întru binele oamenilor. Și asta cred că este cel puțin ceva care trebuie să continue.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău și în acest an 2018, inclusiv de la tribuna ONU, au cerut retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Răspunsul Moscovei e că trebuie să fie oferit mai întâi un statut politic regiunii transnistrene și poate după asta. Se mai reia procesul de retragere a munițiilor din stânga Nistrului?
Claus Neukirch: „Întrebarea despre retragerea trupelor rusești, întrebarea despre retragerea munițiilor din Cobasna este chiar o întrebare care trebuie rezolvată între Chișinău și Moscova pe plan de negocieri între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării. Rolul Misiunii OSCE este ca noi să încurajăm așa fel de negocieri, așa este în mandatul nostru; și așa cum e cu reglementarea conflictului transnistrean, noi trebuie să lucrăm pas cu pas ca toată discuția aceasta să ajungă la un bun sfârșit.”
Europa Liberă: Cum priviți Dvs. concret chestiunea înlocuirii trupelor pacificatoare ale Rusiei printr-o misiune internațională cu caracter civil?
Claus Neukirch: „Dacă toate părțile sunt de acord, atunci și aceasta este posibil.”
Europa Liberă: Dar un consens credeți că poate fi găsit pe marginea acestui subiect?
Claus Neukirch: „Cred că consensul pentru rezolvarea tuturor problemelor e posibil de găsit. Eu nu spun că asta va fi ușor sau că asta se va întâmpla în timpul apropiat, dar este posibil și noi trebuie să lucrăm în direcția aceasta ca să avem un consens, să avem reglementare pentru conflictul transnistrean din toate aspectele.”
Europa Liberă: Anul 2019 este un an electoral în Republica Moldova. Ce perspective vedeți Dvs. în acest an electoral pentru reglementarea transnistreană?
Claus Neukirch: „Noi desigur înțelegem că Guvernul a făcut foarte multe eforturi, că a luat hotărârile care sunt și au arătat voința de a merge înainte și acum eu înțeleg că aceste eforturi sunt, desigur concentrarea este pe campania electorală, dar noi sperăm că la începutul anului, după formarea Parlamentului și Guvernului, noi putem cu aceeași energie și dinamică să continuăm și în 2019 împreună cu colegii din Președinția Slovaciei care se va începe în 2019, ca Președinție a OSCE.”
Europa Liberă: OSCE de fiecare dată monitorizează și procesul electoral în Republica Moldova. La aceste alegeri parlamentare, misiunea de observatori iarăși va fi prezentă. Ce se cere cel mai mult de la Republica Moldova? Autoritățile garantează sau dau asigurări că alegerile vor fi libere, corecte...
Claus Neukirch: „La începutul lui ianuarie colegii noștri de la ODIHR [Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului] vor veni și vor stabili misiunea de observatori și atunci vor da raportul vizavi de criteriile de la Copenhaga cum merge procesul electoral, cum a fost desfășurată campania electorală, cum a fost situația în mass-media. Deci, acesta este deja un proces destul de bine cunoscut și eu cred că ei vor și da o apreciere interimară, dar asta este tradițional, așa ca să avem o misiune care va monitoriza alegerile și misiunea noastră nu se va implica în procesul electoral.”
Europa Liberă: Cum vedeți participarea cetățenilor din stânga Nistrului la aceste alegeri parlamentare?
Claus Neukirch: „O să vedem. Asta e prima dată când se dă un mandat unui deputat anume pentru regiune, însă rămâne ca să fie aceeași situație ca înainte că trebuie să fie deschise secții de votare pe teritoriul controlat de autoritățile centrale din Chișinău și lumea trebuie să meargă acolo. Noi sperăm și ne așteptăm că n-au să fie probleme cu trecerea prin punctele respective și atunci noi trebuie să vedem cât de mulți oameni au să vină ca să-și folosească dreptul de vot, fiindcă sunt, cum am spus, după datele Comisiei Electorale Centrale, mai mult decât 200.000 de oameni acolo care au drept de vot.”
Europa Liberă: Dvs. ați mai spus și cu alte ocazii că parcursul european al Republicii Moldova înseamnă ca Moldova să meargă către UE împreună cu regiunea transnistreană. Rămâneți la această părere?
Noi credem că reglementarea conflictului transnistrean este ceva care ajută la ideea de integrare în structurile europene...
Claus Neukirch: „Dacă și când, și cum Republica Moldova va merge spre Uniunea Europeană este, în primul rând, o decizie care ar trebui să fie luată aici de populație, de Guvern, de Parlament și vizavi acceptată din partea Uniunii Europene. Eu cred că reglementarea conflictului transnistrean ar spori șansele pentru Moldova spre pasul respectiv, fiindcă la momentul de față noi avem o zonă de conflict, avem o problemă nerezolvată și după experiența care a avut loc în Cipru câțiva ani mai înainte, totuși s-au înțeles într-un fel pentru depășirea greutăților care vin să accepte parteneriatul cu teritoriul care are problemele respective, cu teritorii nerecunoscute. Deci, mesajul nostru este următorul: noi credem că reglementarea conflictului transnistrean este ceva care ajută la stabilitate în Republica Moldova și care ajută și la ideea asta de integrare în structurile europene, dacă asta este ceea ce-și dorește majoritatea populației din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă astăzi în relația dintre Kiev și Moscova influențează în vreun fel identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană?
Claus Neukirch: „Noi am remarcat că colegii din Ucraina și din Rusia în formatul „5+2” și atunci în Milano la discuția asupra declarației au lucrat foarte pragmatic, foarte constructiv și de aceea noi vedem interesul Ucrainei de a rezolva conflictul transnistrean și vedem o bună colaborare și nu vedem nicio tendință negativă asupra rezolvării conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Eventual, dacă se găsește o soluție pentru problema transnistreană, poate fi considerată un precedent și pentru situația din Ucraina, cum să se rezolve și acolo problemele separatismului?
Claus Neukirch: „Dar știți că fiecare familie este nenorocoasă în felul ei și noi trebuie să găsim soluție pentru fiecare situație aparte. Sunt mai multe conflicte înghețate în toată lumea. Trebuie de găsit o soluție care să fie una corectă pentru conflictul respectiv și noi lucrăm pentru rezolvarea conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru cei care ascultă Europa Liberă?
Claus Neukirch: „Nu pierdeți speranța! Să începeți 2019 cu speranță, cu dinamică și lucrați pentru bunăstarea țării așa cum puteți și unde puteți!”
