Linkuri accesibilitate

Ecouri transnistrene după scrutinul din 24 februarie


În ziua scrutinului din 24 februarie la Coșnița, Dubăsari

Rezultatul alegerilor din 24 februarie este analizat de Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol și analistul occidental Vladimir Socor, de la Fundaţia Jamestown din Washington.

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Numărul deputaților din legislativul transnistrean ar putea fi redus, o inițiativă care seamănă mult cu cea recent adoptată la referendumul organizat pe malul drept al Nistrului. Ce cred locuitorii regiunii despre această idee? Alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău și participarea la aceste alegeri a votanților din regiunea transnistreană, discutate la Chişinău și Tiraspol, dar și de experți din străinătate. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Ecouri transnistrene după scrutinul din 24 februarie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Sâmbătă, la Chişinău și Tiraspol au avut loc ceremonii de consemnare a celor 27 de ani de la începutul conflictului armat de pe Nistru. La Chişinău a fost marcat începutul luptelor pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova prin servicii divine în memoria celor căzuți, depuneri de flori și un marș către Complexul Memorial Eternitate, unde a fost organizat un miting de comemorare cu participarea autorităților. La Tiraspol liderul regiunii Vadim Krasnoselski a ținut un discurs în care a menținut retorica oficială din anii precedenți, calificând acțiunile armate de pe Nistru drept agresiune de proporții a Moldovei împotriva Transnistriei. Peste o mie de oameni și-au pierdut viața în acest conflict. Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de către Republica Moldova și Federația Rusă.

Oameni și tranșee
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:32 0:00

Statele Unite au salutat faptul că observatorii internaționali au calificat alegerile generale din Republica Moldova drept „competitive și în general corecte”, dar au precizat că împărtășesc temerile OSCE despre „voturi cumpărate și utilizarea masivă a resurselor administrative”. Într-o declarație din 27 februarie a Departamentului de stat american se arată că aceste temeri ar trebui investigate, la fel cum autoritățile moldovene ar trebui să asculte de „recomandările OSCE, ale Comisiei de la Veneția și altor instituții internaționale” privind noua lege electorală, care a fost modificată pentru a permite organizarea alegerilor în noul sistem mixt. Totodată, Statele Unite îi încurajează „pe liderii din Republica Moldova să formeze cât mai repede un nou guvern și să servească interesele populației, luptând cu corupția, reformând justiția și întărind democrația”.

Rusia va menține relațiile „constructive” cu Republica Moldova după alegerile parlamentare de duminică, 24 februarie, a declarat la Moscova purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zaharova, amintind la un briefing de presă că scrutinul de la 24 februarie a fost în general corect. „Noi totdeauna plecăm de la premisa că un dialog constructiv are mai mult de câștigat în relațiile cu Rusia. Asta ni se pare reciproc acceptabil”, a spus Zaharova, citată de TASS.

Purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la o conferință de presă la Moscova
Purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, la o conferință de presă la Moscova

La începutul săptămânii trecute, șeful Comisiei de politică externă din camera superioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosaciov, salutase victoria socialiștilor moldoveni la alegeri, exprimându-și speranța că noul parlament de la Chișinău va reînnoi dialogul cu legislativul Federaţiei Ruse.

Sovietul suprem, legislativul regiunii transnistrene, are în examinare un proiect care ar reduce cu aproape un sfert numărul de deputați din regiunea separatistă, de la 43 la 33 de legislatori. Proiectul prevede de asemenea reducerea aleșilor în consiliile locale, dar și modificarea circumscripțiilor electorale. Măsura s-ar impune, potrivit inițiatorilor, pentru a „raționaliza resursele bugetare”, dar și pentru „eficientizarea și operativitatea” activității legislativului și a consiliilor locale, a declarat noul președinte al Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Korșunov, citat de presa din regiune.

Negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, că administrația transnistreană „urmărește cu atenție situația politică din Republica Moldova și mizează pe formarea cât mai accelerată a organelor de puterii” din ceea ce el a numit „statul vecin”, adică de la Chişinău. „Partea transnistreană este interesată de încheierea liniștită a ciclului electoral în Moldova și vrea să fie depășită pauza din negocieri”, a declarat Ignatiev.

Președintele Igor Dodon a efectuat o vizită privată la Moscova la sfârșitul săptămânii trecute. „Am obosit de campania electorală, chiar dacă în calitate de președinte nu am participat la ea. Vrem să ne odihnim împreună cu familia în acest sfârșit de săptămână. Fiul mai mare face muzică și vrea la un concert în Moscova”, a declarat Igor Dodon, transmite IPN. De la începutul anului, Igor Dodon a efectuat două vizite la Moscova, iar în doi ani în care deține funcția de președinte, a efectuat în jur de 30 de vizite în capitala Federației Ruse, inclusiv private.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Diplomați occidentali au depus flori la memorialul improvizat de pe podul din Moscova unde a fost ucis cu patru ani în urmă politicianul rus de opoziție Boris Nemțov. Printre ei s-a aflat ambasadorul american Jon Huntsman și câțiva ambasadori europeni. Pe 26 februarie, Statele Unite au cerut din nou președintelui rus Vladimir Putin să spună public cine s-a aflat în spatele crimei și să asigure tragerea la răspundere a comanditarilor.

Boris Nemțov
Boris Nemțov

Nemțov a fost împușcat pe podul din apropierea Kremlinului în noaptea de 27 februarie 2015, la vârsta de 45 de ani. În iulie 2017, un tribunal din Moscova a condamnat cinci bărbați din Cecenia la perioade îndelungate de detenție pentru executarea asasinatului.

În Germania, a început procesul unui nepot al propagandistului antioccidental rus Dmitri Kiseliov care este acuzat de intenția de a lua parte la luptele din estul Ucrainei de partea separatiștilor sprijiniți de Rusia. Sergei Kiseliov, care deține cetățenia germană, este acuzat la tribunalul din München de punere în pericol a securității unui stat suveran și de posesie ilegală de armă. Anchetatorii spun că suspectul în vârstă de 48 de ani a participat la antrenamente militare în orașul rusesc St. Petersburg în august 2014. Unchiul său, Dmitri Kiseliov, conduce compania mediatică de stat Rossia Segodnia, iar în emisiunile sale televizate a amenințat deseori Occidentul și Statele Unite inclusiv cu atacuri nucleare rusești.

Președintele american Donald Trump a declarat că summitul cu liderul nord-coreean Kim Jong Un a fost încheiat mai devreme pentru că nu se putea ajunge la un acord care să fie semnat.

„Ei au cerut ridicarea tuturor sancțiunilor, dar nu erau pregătiți să denuclearizeze zonele pe care le ceream noi”, a explicat Trump ulterior, la o conferință de presă. Cu toate acestea, Donald Trump a anunțat că miercuri seară, în cursul unei discuții particulare, Kim Jong Un ar fi promis că nu va mai testa arme nucleare. „Iar eu îl cred pentru moment”, a adăugat președintele american.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Sovietul suprem, legislativul regiunii transnistrene, are în examinare un proiect care ar reduce cu aproape un sfert numărul de deputați din regiunea separatistă, de la 43 la 33 de legislatori. Proiectul prevede de asemenea reducerea aleșilor în consiliile locale, dar și modificarea circumscripțiilor electorale. Măsura s-ar impune, potrivit inițiatorilor, pentru a „raționaliza resursele bugetare”, dar și pentru „eficientizarea și operativitatea” activității legislativului și a consiliilor locale, a declarat noul președinte al Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Korșunov, citat de presa din regiune.

Numărul de aleși în consiliile locale ar urma să fie redus cu 77 de persoane, iar cel al consiliilor orășenești – cu 15 la sută. Aceste modificări ar reduce cheltuielile pentru alegeri cu 20 la sută, adică cu 2 milioane de ruble transnistrene, sau 120 mii de dolari.

Numărul de aleși în consiliile locale ar urma să fie redus cu 77 de persoane...

Nu este prezentată însă o cifră a economiilor anuale la buget pe care le implică aceste modificări.

Schimbările anunțate la Tiraspol repetă, întâmplător sau nu, inițiativa Partidului Democrat de la Chişinău de a reduce numărul parlamentarilor de la 101 la 61 de deputați, supusă referendumului simultan cu alegerile parlamentare din 24 februarie. Inițiativa a fost criticată de opoziția pro-europeană de la Chişinău, iar majoritatea ONG-uri şi analiştilor politici au interpretat-o drept „manipulare” la care democraţii ar fi apelat pentru a-şi spori scorul și a controla cu mai multă ușurință Legislativul de la Chişinău, după următorul exerciţiu electoral.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce părere au despre ideea de a reduce numărul deputaților.

- Sunt pentru, deoarece ei sunt foarte mulți și e foarte scump să fie hrăniți din contul poporului.

- Nu avem chiar atât de mulți oameni pentru a hrăni un număr atât de mare de deputați. Avem de unde reduce. Avem și exemplele țărilor vecine - și Ucraina, și Moldova, și Rusia la care ne orientăm unde un deputat revine unui număr mult mai mare de persoane decât la noi.

- Eu cred că trebuie reduși cu scopul de a face economii. Cred că sunt mulți, până la 30 se poate reduce.

- Nu am văzut deputatul nostru, ne-am mutat recent. Dar știu că el există, a trimis cadouri copiilor de Revelion.

- Cred că este bine, pentru că vor merge mai puțini bani pentru salariile lor, respectiv, mai mulți bani vor merge pentru salariile bugetarilor.

- Eu cred că acum numărul e suficient. Important e să-și facă treaba, să fie un număr suficient. Eu nu sunt mulți, e un număr corespunzător cu regiunea și sectorul lui. Dacă cineva lucrează prost, atunci se poate reduce, dacă nu-și face treaba bine.

- Important e să fie aleși acei de care chiar este nevoie în legislativ. Dacă vor rămâne deputații buni, atunci va fi mai bine. Pe cei care se vor gândi nu doar la ei, ci și la interesele rudelor lor, ci la interesele comune, la interesele poporului, măcar să fie mai aproape de popor. Dar cei care nu-și fac treaba nu are rost să-i ținem, doar își rod pantalonii”.

***

Europa Liberă: Subiectul rolului jucat de alegătorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 24 februarie pentru Parlamentul de la Chişinău a fost pe larg discutat după alegeri. Autoritățile moldovene au anunțat că la acest scrutin au participat peste 37 mii de votanți din regiunea transnistreană. Iar experții au vorbit despre faptul că acești votanți au fost aduși în mod organizat, fiind motivați de sumele de bani care li s-au promis pentru susținerea unuia sau altuia dintre candidați. Reprezentanți ai Partidului Socialiștilor au declarat că holdingul Sheriff a fost cel care a organizat transport și a oferit recompense financiare pentru a-i susține pe concurenții socialiștilor din partea Partidului Democrat și al Partidului Șor.

Democrații, la rândul lor, s-au plâns la Comisia Electorală Centrală că socialiștii ar fi oferit bani pentru participarea transnistrenilor la vot. În ziua alegerilor sute de autocare cu numere transnistrene au adus oamenii la secțiile de votare de pe malul drept, formând cozi și îmbulzeală. Șoferul unui autocar a declarat corespondentei Europei Libere că a fost contractat de compania Sheriff, iar printre alegători au fost unii care au spus că au fost aduși pentru a vota candidatul socialiștilor, iar la întoarcere vor fi plătiți pentru acest vot. Partidele politice de pe malul drept nu au avut acces pentru a face campanie electorală în stânga Nistrului, chiar dacă alegătorii transnistreni au delegat doi deputați în noul Parlament de la Chişinău.

Președintele Igor Dodon a apreciat drept „pozitivă” participarea ridicată a alegătorilor din stânga Nistrului, într-un interviu cu Europa Liberă.

Președintele Igor Dodon
Președintele Igor Dodon

Igor Dodon: „Faptul că au participat cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului într-un număr atât de mare este un factor pozitiv. 38 de mii, eu cred că aceasta este bine. Momentul negativ este modul în care au fost ei aduși acolo și de cine. Aici sunt mai multe semne de întrebare și știu că unii concurenți electorali au depus și contestări în acest sens. Trebuie să vedem care va fi decizia organelor abilitate.”

Europa Liberă: Contestările ar putea să modifice ceva din ceea ce s-a aflat până acum despre rezultatele alegerilor?

Igor Dodon: „Da, ar putea, de exemplu, contestările să ducă la alegeri repetate pe aceste două circumscripții, care ar schimba puțin lucrurile, dar nu sunt sigur că decisiv”, a mai spus Igor Dodon.

Iar o declarație a Departamentului de stat al SUA salută faptul că observatorii internaționali au calificat alegerile generale din Republica Moldova drept „competitive și în general corecte”, dar precizează că împărtășesc temerile OSCE despre „voturi cumpărate și utilizarea masivă a resurselor administrative”. Într-o declarație din 27 februarie a Departamentului de stat american se arată că aceste temeri ar trebui investigate, la fel cum autoritățile moldovene ar trebui să asculte de „recomandările OSCE, ale Comisiei de la Veneția și altor instituții internaționale” privind noua lege electorală (care a fost modificată pentru a permite organizarea alegerilor în noul sistem mixt).

***

Europa Liberă: La rândul ei, administrația transnistreană neagă că ar fi avut vreo atribuție la organizarea votanților din stânga Nistrului. Galina Antiufeeva, adjuncta președintelui Sovietului suprem, a legislativului de la Tiraspol, a declarat pentru agenția rusească TASS că „autoritățile Transnistriei nu au nicio legătură cu eventualele cazuri de falsificare de la alegerile din Moldova, din moment ce nu participă la aceste alegeri”.

„Transnistria are propriul parlament, nu participăm oficial la alegerile din Moldova învecinată, a declarat Antiufeeva.

Transnistria are propriul parlament, nu participăm oficial la alegerile din Moldova învecinată...
Galina Antiufeeva

Dar la noi locuiesc cetățeni care au făcut rost de pașapoarte moldovenești și au dreptul de a alege Parlamentul țării vecine. Noi am tratat cu respect rugămintea conducerii moldovenești de a nu-i împiedica să participe la votare. Dar în ceea ce privește acuzațiile de falsificare venite din partea unor partide moldovenești, autoritățile Transnistriei nu au nicio legătură cu asta”, a mai declarat Galina Antiufeeva, șefa-adjunctă a Sovietului suprem de la Tiraspol.

***

Europa Liberă: Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu analistul politic transnistrean, Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, întrebându-l mai întâi ce părere are despre participarea masivă la alegerile din 24 februarie a alegătorilor din regiunea transnistreană.

Anatoli Dirun: „Noi știm că colegii noștri moldoveni se orientează foarte bine și știu câți locuitori ai Transnistriei care au cetățenia moldovenească, ipotetic pot participa la alegeri. Așa că acele momente organizatorice, ca să nu le spun altfel, care s-au produs în ziua alegerilor la secțiile de votare sunt lecția din care autoritățile moldovene trebuie să tragă concluzii. Concluzia principală este că ar trebui să fie gata de un număr mai mare de alegători care ar putea, ipotetic, participa la alegeri pe viitor. Se pare că autoritățile moldovene nu au fost pregătite din punct de vedere organizatoric să aibă la secțiile de votare un număr atât de mare de alegători din regiunea transnistreană.

Analistul de la Tiraspol Anatoli Dirun
Analistul de la Tiraspol Anatoli Dirun

Al doilea aspect este că experții prognozau, în baza experiențelor anterioare, că vor fi în jur de 20 de mii de alegători. Dar de data aceasta s-a produs un fenomen nou pentru Transnistria, dar și pentru alegerile moldovenești – a fost organizată o campanie electorală foarte clar structurată pentru susținerea, în primul rând, a doi candidați independenți, cu ghilimelele de rigoare, care au candidat la cele două circumscripții transnistrene.

Eu aș putea să afirm, bazându-mă pe datele pe care le avem, că în Transnistria a fost organizată o campanie electorală foarte bună, în format nou. Și când spun campanie electorală, am în vedere nu pur și simplu distribuirea a două-trei ziare sau o transportare organizată cu transport privat a alegătorilor. Este vorba în primul rând despre organizarea rețelei care se ocupă de agitația electorală, de coordonarea brigadierilor și a agitatorilor, despre lucrul așa-numitului activ de tineret, despre coordonarea cu echipele de campanie de la Chişinău. Asta, cel puțin în ultimele o săptămână și jumătate, două înainte de alegeri. A fost o activitate pusă la punct la un nivel organizatoric foarte înalt. Și în consecință am văzut acea prezență masivă în ziua alegerilor.”

Europa Liberă: Ce însemnă de fapt această participare, din punctul Dumneavoastră de vedere, pentru regiunea transnistreană?

Anatoli Dirun: „Pentru Transnistria asta e ca și cum s-ar împușca singură în picior. Noi nu conștientizăm încă până la capăt acele consecințe negative, informaționale și psihologice în primul rând, care vor urma după o astfel de campanie electorală.

Pentru Transnistria organizarea unei participări atât de masive a cetățenilor pentru susținerea candidaților independenți, cu ghilimelele de rigoare, constituie o înfrângere serioasă.

Vă puteți imagina ca autoritățile Abhaziei și a Osetiei de Sud să organizeze centralizat o campanie electorală pentru susținerea unor candidați pentru parlamentul georgian?

Pentru Transnistria asta e ca și cum s-ar împușca singură în picior...

E greu de imaginat așa ceva. Noi ne putem imagina o situație în care cei doi candidați independenți, între ghilimele, care au fost aleși din numele Transnistriei vor rămâne independenți și nu vor intra în majoritatea care va fi formată cel mai probabil în Parlamentul de la Chişinău - și noi înțelegem cine va încerca să formeze această majoritate: va fi o inițiativă a Partidului Democrat, în acest moment partid de guvernare în Republica Moldova.

Pentru alegătorii noștri, în spațiul nostru informațional, Partidul Democrat este prezentat ca fiind o forță anti-rusească, care adoptă și inițiază decizii anti-rusești. Imaginați-vă că din acest moment deputații, iarăși cu ghilimele, din partea Transnistriei, pentru care noi nu pur și simplu am votat, dar pentru care a fost organizată o campanie electorală amplă și serioasă, vor participa la adoptarea unor astfel de decizii, de declarații. Iar faptul că astfel de decizii și declarații – ce vor viza trupele ruse, prezența militară rusă aici, în Transnistria – vor continua, nu trebuie să ne îndoim. Pentru că caruselul geopolitic care este folosit foarte activ la Chişinău nu a fost anulat de nimeni.

Al treilea moment negativ ține de acea trenă de informație negativă care a fost aruncată în presa rusească, moldovenească în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Transnistria. S-a creat impresia că Transnistria nu mai este un avan-post rusesc, ci o zonă marginală unde toți pot fi cumpărați cu 20 de dolari sau 400 de lei. Adică din punct de vedere informațional am primit o imagine extrem de negativă. Și când conducerea noastră vorbește despre necesitatea de a crea o imagine bună a Transnistriei, cred că trebuie să se gândească mai întâi care vor fi consecințele unei campanii atât de serioase organizate în Transnistria în susținerea a doi candidați, din nou ghilimele, independenți.

Pentru că de facto noi, transnistrenii, am făcut în așa fel încât am intrat în fiecare casă, practic în fiecare familie, cu informația că se pot câștiga niște bani și cu rugămintea de a vota pentru oameni care nu au nicio legătură cu Transnistria prin definiție, chiar dacă poate au avut în trecut unele tangențe.

Deci, în tot acest timp, toată mașinăria informațională și propagandistică de la Tiraspol a spus că aceste alegeri nu ne privesc. Dar în același timp, noi singuri, cu mâinile noastre, am organizat o campanie largă, informațională și de agitație, pentru susținerea acestor doi candidați. Și nu pot numi asta altfel decât împușcătură trasă în propriul picior și crearea unor consecințe negative serioase pe termen lung. Este vorba despre confuzia din societate și din mințile oamenilor pe care nu vrem să o recunoaștem și în legătură cu care ne facem că nu s-a întâmplat nimic grav.

Datele sociologice și analiza conținutului rețelelor de socializare pe care le-am făcut în prima săptămână de după alegeri arată o atitudine foarte negativă interioară a transnistrenilor care au participat la asta. Oamenii pur și simplu nu înțeleg ce s-a întâmplat. A apărut un disconfort interior pronunțat, o disonanță dintre principiile ideologice declarate prin mass media de la Tiraspol și acea realitate care s-a produs pe 24 februarie.”

***

Europa Liberă: Într-un interviu realizat cu analistul occidental Vladimir Socor, de la Fundaţia Jamestown, Valentina Ursu l-a întrebat despre posibile scenarii post-electorale, dar și despre participarea la alegeri a celor 37 de mii de votanți din regiunea transnistreană.

Vladimir Socor în studioul Europei Libere de la Chișinău
Vladimir Socor în studioul Europei Libere de la Chișinău

Vladimir Socor: „Intervenția masivă în bunul mers al alegerilor a fost din partea partidului puterii, din partea holdingului media, din partea mașinăriei de corupție, din partea aparatului administrativ. Iată de unde a venit intervenția masivă în bunul mers al alegerilor. Amestecul Rusiei a fost foarte limitat. Măsura limitată a acestui amestec reflectă caracterul limitat al obiectivelor Rusiei în Republica Moldova în această perioadă. Rusia nu poate prelua întreținerea unei Moldove re-subjugate; Rusia nu intenționează să re-subjuge Moldova, are cu totul alte priorități; Rusia are limitări de geografie, în primul rând, și limitări de resurse.

Obiectivul limitat al Rusiei este acela de a menține în Republica Moldova instabilitatea și de a fixa Republica Moldova într-o permanentă zonă gri, într-o permanentă stagnare istorică. Mai există un obiectiv al Rusiei de perspectivă, perspectivă pe termen mediu, și anume de a crea o pseudo-rezolvare politică a conflictului din Transnistria, care să servească drept model unei rezolvări în Ucraina, și anume prin rețeta cunoscută – federalizarea numită astăzi „statut special” și neutralizarea permanentă a statului. Aceasta este rețeta pe care Rusia dorește s-o experimenteze în Republica Moldova și apoi s-o folosească drept precedent împotriva Ucrainei.”

Europa Liberă: Participarea celor 37 de mii de cetățeni din stânga Nistrului la aceste alegeri cum vi s-a părut? S-a vorbit că acei locuitori din stânga Nistrului ar fi fost aduși organizat, că pentru a-și da votul cineva i-ar fi mituit cu 20 de dolari, cu 500 de lei. Dar cum vedeți Dvs. în general faptul că de această dată la alegerile parlamentare din Republica Moldova au participat și locuitorii regiunii nerecunoscute?

Vladimir Socor: „Să vedem întâi cum au privit socialiștii participarea alegătorilor din Transnistria. În declarația sa după ce a votat, dl Igor Dodon și-a exprimat temerea că un număr mare de alegători din Transnistria vor fi aduși să voteze de către compania Sheriff cu scopul de a vota pentru Partidul Democrat al dlui Plahotniuc.

Candidații uninominali care au câștigat în Transnistria sunt oamenii dlui Plahotniuc...
Vladimir Socor

O declarație foarte asemănătoare a făcut deputatul socialist Bogdan Țîrdea, suspectând o înțelegere secretă între partidul dlui Plahotniuc și gruparea Sheriff, bănuind că alegătorii din Transnistria vor vota pentru Partidul Democrat. Previziunea dlor Dodon și Țîrdea în parte s-a adeverit.

Candidații uninominali, care au câștigat alegerile în cele două circumscripții uninominale din Transnistria sunt oamenii dlui Plahotniuc. Unul dintre ei este Viorel Melnic, este strâns asociat cu Ilan Șor, aliatul politic al dlui Plahotniuc, iar celălalt, Alexandru Oleinic, este cunoscut ca fiind apropiat de dl Plahotniuc. Iată pe cine au ales votanții transnistreni în cele două circumscripții uninominale, deci iată două voturi în noul Parlament pentru dl Plahotniuc.

În același timp, 52 la sută dintre voturile transnistrene au mers către Partidul Socialiștilor, iar celelalte voturi s-au dispersat, au mers și vreo 10 la sută către Ilan Șor. Concluzii: numărul alegătorilor transnistreni care au votat în aceste alegeri – 37 de mii – este de peste două ori mai mare decât cei 17 mii, care au fost aduși să voteze pentru dl Dodon în alegerile prezidențiale din 2016. 17 mii au fost atunci. A fost un prim experiment, acum vedem că experimentul se lărgește și probabil că la următoarele alegeri vor fi și mai mulți alegători din Transnistria, dar modul în care ei vor vota va depinde de înțelegeri secrete între lideri din Chișinău și lideri din Tiraspol. În cazul acesta a fost înțelegerea secretă între Vladimir Plahotniuc și Victor Gușan.”

***

Europa Liberă: Europa Liberă a stat de vorbă despre rezultatul alegerilor din 24 februarie cu mai mulți experți internaționali și cu fostul președinte al României, Traian Băsescu. Valentina Ursu l-a întrebat pe președintele onorific al Partidului Unității Naționale dacă rezultatele alegerilor parlamentare din R Moldova au fost previzibile.

Traian Băsescu în studioul Europei Libere de la Chișinău
Traian Băsescu în studioul Europei Libere de la Chișinău

Europa Liberă: Dar dacă Moldova acum riscă o perioadă de instabilitate după ce nici o forță politică nu a câștigat tranșant alegerile parlamentare de duminică, cui i-ar fi la îndemână această instabilitate? Pe cine ar avantaja?

Traian Băsescu: „Cred că nici Rusia n-ar fi avantajată de instabilitate, pentru că Rusia are nevoie de o Republică Moldova relativ stabilă, dar în zona gri, deci să n-o scape către Vest, către România sau către Uniunea Europeană, dar nu cred că are nevoie de o Republică Moldova instabilă, cu atât mai mult cu cât n-ar putea să-i controleze instabilitatea, pentru că nu au frontieră, e departe, aparent, Federația Rusă de teritoriul Republicii Moldova, doar în măsura în care putem spune că Transnistria este un teritoriu controlat de Federația Rusă, dar doar politic. Din păcate, Rusia nu mai investește nimic nici în Transnistria, nici în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre cele aproape 40 de mii de persoane din stânga Nistrului, care au participat la acest scrutin parlamentar și într-un fel au decis, două mandate au trimis în Parlament.”

Traian Băsescu: „Da, sunt doi aleși uninominal. Dintre cei trei independenți, doi sunt desemnați prin votul celor din zona de conflict, care au fost aduși cu autobuzele.

Rusia nu mai investește nimic nici în Transnistria, nici în Republica Moldova...

Dacă vreți să fiu foarte sincer, eu pe toți cei trei independenți îi consider ai lui Plahotniuc și convingerea mea este că nu socialiștii s-au ocupat să-i care din zona de conflict, ci Plahotniuc a investit în transportul acestora. Deci, dacă este ceva ilegal, trebuie căutat la „talentele” lui Plahotniuc.”

Europa Liberă: Dl Băsescu, dar credeți că această prezență a locuitorilor din stânga Nistrului pune la temelie un deznodământ pentru problema transnistreană, mai cu seamă că recent dl Dodon a mers la München, a vorbit despre nevoia urgentării soluționării problemei transnistrene?

Traian Băsescu: „Doamnă, uite o să vă spun care a fost cea mai mare teamă a mea la aceste alegeri. Mi-a fost frică nu cumva PSRM-ul și cu Șor, deci socialiștii și cu Șor să facă peste 50 la sută. Slavă Domnului, nu fac 50 la sută, pentru că Dodon are planul de federalizare a Republicii Moldova, care altfel se poate numi „transnistrizarea” întregii Republici Moldova. Dacă se produce federalizarea și Transnistria va deveni o zonă cu armată proprie, cu politică externă proprie, cu minister de interne propriu și recunoscut ca atare, vom asista la un proces de „transnistrizare” a întregii Republici Moldova. Eu zic că în momentul de față prin rezultatul alegerilor sau sper că Dodon nu poate să-și pună în aplicare planul de a-și trăda țara de dragul Moscovei.”

Europa Liberă: Dl Dodon a zis că a purtat discuții cu lideri de la Paris, de la Berlin, de la Washington, de la Moscova și că, chipurile, acești lideri occidentali ar fi acceptat acel proiect de document pe care el l-a prezentat acum la Conferința internațională de la München.

Traian Băsescu: „Deocamdată discutăm despre ce ne povestește Dodon. Acum să nu mizați pe faptul că dată fiind situația din Uniunea Europeană și din Statele Unite, să nu mizați că Occidentul n-ar vrea să se facă liniște, să se ajungă la o înțelegere și că exigențele lor n-ar fi foarte ridicate în momentul de față cu privire la viitorul Republicii Moldova și al Transnistriei sau cu privire la viitorul conflictului transnistrean.

Eu nu cred că va fi o poziție occidentală pentru orice soluție care ar garanta rezolvarea prin înțelegerea părților a conflictului transnistrean, pentru că toți ar bifa o problemă rezolvată, fără să le pese de interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor Republicii Moldova. Nu mizați că altcineva va face treaba pentru politicienii Republicii Moldova, iar dacă aceștia vor avea înclinații de trădători, Republica Moldova va fi trădată, și cu asta basta.”

Europa Liberă: Credeți că se va găsi cineva care să garanteze totuși această neutralitate a Republicii Moldova din afară?

Traian Băsescu: „Niciodată, nu, niciodată în această zonă în care se află România, Republica Moldova, Ucraina nu se va putea instala un stat neutru, care să fie ocolit de toate vicisitudinile vremurilor actuale. Nu, visul Moldovei de a fi Elveția Estului este imposibil de realizat, pentru că interesele ambelor blocuri din regiune nu permit lucrul acesta.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

XS
SM
MD
LG