Mult contestata lege ucraineană a limbii de stat a intrat astăzi în vigoare, la două luni după ce fusese semnată de fostul președinte Petro Poroșenko și în ciuda protestelor vecinilor, în primul rând Ungaria și România.
Ungaria, mai ales, prin vocea ministrului de externe Peter Szijjarto, a avertizat împotriva efectelor pe care le-ar avea noua lege în învățământ, în special în învățământul în limbile minoritare. Legea prevede că în licee și facultăți se va preda doar în ucraineană, în vreme ce educația în limbile minorităților se va face doar în grădinițe și școli primare.
Legea afirmă în primul rând că în Ucraina “singura limbă oficială este limba ucraineană”.
Mai mult, legea spune că orice "încercări” de a introduce o altă limbă vor fi considerate ca fiind “contrarii ordinii constituționale”.
Legea mai pedepsește penal și ceea ce numește, relativ vag, “umilirea sau înjosirea în public a limbii ucrainene”.
Fiind dirijată în primul rând împotriva folosiri limbii ruse, limbă maternă a unei bune părți a populației, legea impune cote la radio și televiziune și cere ca cel puțin jumătate din textele tipărite in presă să fie in ucraineană.
Orice post important din administrația publică și din structurile guvernamentale nu va putea fi ocupat decât de persoane care vorbesc fluent limba ucraineană.
Cu totul, din cei circa 45 de milioane de ucraineni, 67% declară ucraineana ca fiind limbă maternă, in vreme ce rusa e declarată limbă maternă de 30% din populație.
3% sunt vorbitori de alte limbi, români, tătari, maghiari sau polonezi.
Ungaria a cerut cu insistență asigurări că legea nu va afecta învățământul în limbile minoritare și a blocat o vreme participarea Ucrainei la reuniuni în cadrul NATO, cu care Ucraina are un acord de parteneriat.
Și învățământul în limba română are de suferit. În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.
Vorbind anul trecut în Parlamentul European, Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odesa, a amintit de asemenea că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981 - 18 școli, iar azi doar două școli mai funcționează cu predare integrală în română.
Deocamdată, Ucraina a decis doar să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a prevederilor referitoare la minorități din noua lege, ca urmare a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Limba rusă va fi deocamdată cea mai afectată. Rusia a cerut o reuniune în cadrul Consiliului de Securitate ONU și a cerut de asemenea Consiliului Europei să intervină.
------------------
Pentru ultimele știri despre Ucraina, vezi intotdeauna blogul meu zilnic, pe care îl țin, fără întrerupere, din decembrie 2013 încoace: — "Criza din Ucraina. LiveBlog”.
