Vicepremierul în Guvernul Maiei Sandu, ministrul de interne Andrei Năstase acuză Procuratura Generală că ar obstrucționa anchetele ce îl vizează pe fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, care a plecat din ţară în ziua cedării puterii Blocului ACUM şi Partidului Socialiştilor, pe 14 iunie. Năstase s-a referit la ceea ce numește el tăinuirea de către procurori a dosarului în care Plahotniuc ar fi cercetat în Elveţia pentru spălare de bani, precum şi la tentativa de uzurpare a puterii în stat săvârșită de fosta guvernare cu ajutorul foștilor judecători la Curtea Constituțională.
Ministrul de interne Andrei Năstase a cerut luni cercetarea penală a fostului procuror general Eduard Harunjen şi a ex-procuroarei interimare de la Procuratura Anticorupţie Adriana Beţişor pentru că ar fi tăinuit intenționat informațiile venite din Elveţia ce se referă la un episod de spălare de bani în care ar putea fi implicat Vladimir Plahotniuc. Năstase a afirmat că apărătorii de stat nu ar fi răspuns la demersurile colegilor lor elvețieni.
În adresa oamenilor legii de la Chişinău au venit două scrisori de la Zurich, au precizat procurorii după ce ministrul Năstase a făcut public acest fapt: prima, pe 3 iunie, era confidențială, la care partea moldovenească a răspuns a doua zi, şi cea de-a doua, din 18 iunie, care s-ar afla în lucru. Din reacţia Procuraturii reiese că oamenii legii au pregătit cererea de comisie rogatorie către autoritățile din Elveţia, iar la această etapă documentele sunt în proces de traducere.
Astăzi, ministrul de interne a reluat acuzațiile la adresa şefilor procuraturii, vizându-l de această dată pe procurorul general interimar Igor Popa. Năstase îl învinuiește pe Popa că ar încercat să obstrucționeze investigarea tentativei de uzurpare a puterii în stat de către PD, care a refuzat timp de o săptămână să cedeze puterea noii majorități parlamentare.
În comentariul Procuraturii Generale se spune că declarațiile ministrului de interne ar fi „o încercare de a exercita o presiune ilegală asupra procurorilor”. „Asigurăm că pe caz va fi adoptată o decizie legală şi întemeiată, care va fi comunicată autorului denunțului în modul şi termenul stabilit de lege”, se spune în reacția instituției remisă presei.
În timp ce unii reprezentanți ai noii guvernări aruncă săgeți în curtea procuraturii şi le cer oamenilor legii acțiuni, în mediul experților acest gest este calificat drept o lipsă a conștientizării că acei politicieni nu se mai află în opoziţie, ci deţin frâiele puterii. După părerea juristului şi activistului civic Ştefan Gligor primele acţiuni ale noii guvernări la capitolul justiție sunt timide, ar fi o irosire de timp pe tot soiul de detalii şi care nu privesc lucrurile în esenţă.
„A te adresa Procuraturii Generale în componența actuală este similar cu o plângere adresată lui Vlad Plahotniuc. Actuala guvernare are mandat din partea poporului, ei au promis asta oamenilor în campanie, să dezoligarhizeze, adică să-l elimine pe Plahotniuc din sistemul de stat. Ca să facă acest lucru ei trebuie să restructureze puterea judiciară în esenţă. Problema acestui sistem sunt 150 de ofiţeri de urmărire penală, 200 poate, 150-200 de procurori şi circa 100 de judecători care au acoperit acel regim, au fost complicele acelui regim. Ceea ce se cere de la noua guvernare să identifice aceşti oameni şi să-i elimine din sistem”.
Să rămână de trei ori mai putini angajați, dar de trei ori mai curajoşi şi mai motivaţi, propune Gligor...
În viziunea lui Ştefan Gligor în şase luni poate fi pus în aplicare un scenariu mai radical de reformare a justiţiei care să includă lichidarea celor două procuraturi specializate: Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, la fel să fie reorganizat Centrul Naţional Anticorupţie, iar în locul lor să fie creată o nouă instituției care să aibă drept sarcină lupta cu marea corupție. Să rămână de trei ori mai putini angajați, dar de trei ori mai curajoşi şi mai motivaţi, propune Gligor.
Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice consideră că a venit timpul reformei procuraturii la nivel de mentalitate a fiecărui angajat, şi asta pentru că legea a fost ajustată în fel şi chip, acum cei care doresc schimbări să se concentreze pe calitatea resursei umane.
„Este o rezistență mai mult instituțională. Procuratura nu este interesată într-o justiție independentă pentru că astfel procurorii ar scăpa foarte mult pârghiile pe care le au la moment. Eu vă asigur că o parte importantă din judecători şi o parte importantă din procurori nici nu-şi închipuie ce înseamnă principiul independenţei”.
Buna intenție a actualilor guvernanți va fi probată, în opinia experților cu care am stat de vorbă, prin profunzimea intervențiilor care se vor face la reorganizarea sistemului judiciar. Guvernările anterioare au eşuat, pierzându-se în negocieri interminabile şi căutarea procurorului general de compromis care să fie apolitic, mai spun aceleași voci, dar, de fapt, a sub paravanul reformelor, procuratura ar fi dat dovadă de o abordare selectivă la anchetarea proceselor de rezonanță, precum furtul miliardului sau spălătoria rusească, de unde şi neîncrederea generală din societate în felul în care se face justiţie în R. Moldova.
