Peste 20 de mii de persoane au participat, sâmbătă seară, la Bucureşti la mitingul organizat pentru a marca un an de la protestul antiguvernamental din august 2018 care s-a încheiat cu una din cele mai violente intervenții a forțelor de ordine de la mineriadele anilor 90. Au fost aprinse candele în memoria fetelor dispărute la Caracal, dar şi a celor care au murit în incendiul din clubul Colectiv. S-a scandat: „Fără penali în funcţii publice”, „Corupţia ucide”, „România nu e a voastră!”. O discuţie despre demonstraţia de la Bucureşti cu jurnalista Sabina Fati.
Sabina Fati: „Sâmbătă seară a fost un eveniment în care oamenii și-au arătat, pe de o parte, nemulțumirea față de moartea tragică a celor două tinere – Luiza Melencu și Alexandra Măceșcanu din Caracal –, despre care încă autoritățile nu pot spune dacă sunt dispărute, au murit, se află într-o rețea de prostituție... Nimeni nu-și asumă situația confuză care există și care planează acum – nici poliția, nici procurorii, nici serviciile de comunicații speciale. Pe de altă parte, a fost un prilej de a comemora ceea ce s-a întâmplat cu un an în urmă, când forțele de ordine au rănit zeci de persoane, poate chiar sute, le-au bruscat, au dat cu gaze lacrimogene, despre care presa a scris anul trecut că erau gaze care se folosesc în general în situații de război și a faptului că după un an de la protestele din 10 august 2018 nu există niciun oficial, niciun polițist, nimeni trimis în judecată.
Acesta a fost punctul de nemulțumire, de dezamăgire, de situație complicată în care oamenii desigur sunt nervoși împotriva Guvernului, împotriva forțelor de ordine, împotriva instituțiilor de forță ale statului român.”
Europa Liberă: Și dacă oamenii continuă să manifeste această nemulțumire la adresa Guvernului, față de faptul că incidentele de anul trecut de la proteste nu au fost elucidate și față de măsurile luate în domeniul justiției, o întrebare ar fi: de ce justiția este atât de amorfă sau de ce atât de greu încearcă să aducă dreptate?
Sabina Fati: „E o întrebare la care multă lume așteaptă un răspuns – sunt complicații în dosar, sunt complicații politice, sunt presiuni care există, dosarul a fost mutat de la Procuratura Militară la DIICOT, polițiștii și jandarmii care au fost implicați în represiunea manifestației de acum un an au ajuns pe funcții de răspundere și se află în continuare în corpul conducerii jandarmeriei, nu au dat un răspuns pentru această tergiversare decât poate că o tradițională nepăsare combinată cu anumite interese, care s-au dovedit funcționale în cazul dosarului revoluției și în cazul dosarelor mineriadelor.”
Europa Liberă: În Piața Victoriei au fost văzuți și politicieni, între care Dacian Cioloș, Eugen Tomac, Rareș Bogdan. Sunt și politizate aceste proteste ale oamenilor în stradă sau nu se implică politicul?
E o situație complicată în care, sigur, fiecare [politician] vrea să-și tragă spuza pe turta lui....
Sabina Fati: „Adevărul e că protestele care au început în iarna anului 2017, care s-au ținut cu o anumită regularitate de atunci încoace, diverși politicieni ca să culeagă simpatia străzii au mers acolo, dar oamenii nu i-au primit ca pe niște eroi, nu au făcut cerc în jurul lor, nici nu i-au huiduit, nici nu i-au aclamat. E o situație complicată în care, sigur, fiecare vrea să-și tragă spuza pe turta lui. E clar însă că în tot acest joc PSD-ul pierde din ce în ce mai mult și situația de la Caracal contribuie la asta și pentru prima dată sondajele de opinie arată o cădere a principalului partid de guvernare din România - al social-democraților - sub 20 la sută.”
Europa Liberă: Eu îmi amintesc că anul trecut organizația care organizase acel miting de atunci – „Diaspora pentru România” –, o asociație de români din diasporă lansa critici dure la adresa Guvernului. S-au mai temperat criticile pe care la aduc cetățenii la adresa Guvernului Dăncilă?
Sabina Fati: „Cu toate că aceste proteste s-ar putea spune că au pornit ca o formulă de revoltă împotriva politicii pe care o ducea Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, care a încercat în nenumărate rânduri să modifice legile justiției în așa fel încât el să poată să scape de închisoare; Liviu Dragnea se află acum la închisoare după un proces de corupție care a durat mai mulți ani. Cu toate că Dragnea se află la închisoare, deci o parte din ceea ce își dorea mulțimea, o parte din dorințele mulțimii au fost îndeplinite, criticile continuă, pentru că, de pildă, sâmbătă seară în Piața Victoriei, acolo unde se află și Guvernul României, participanții au scris cu laser pe clădirea Guvernului „Analfabeta”, cu gândul la prim-ministra României, cum am spus, atașau gafele lingvistice cele mai mari pe care le făcea.”
Europa Liberă: S-a tergiversat acest dosar „10 august 2018”, iată, 12 luni. Lumea protestează și față de unele măsuri luate de politicieni în domeniul legislației penale. Dacă se mai scurge timp, memoria devine mai scurtă?
Sabina Fati: „Nu cred că memoria devine mai scurtă, deși pe parcursul istoriei recente am putut vedea acest lucru, dar acum mass-media funcționează altfel, informațiile se rostogolesc mai repede; nu cred că e vorba despre memoria scurtă a oamenilor, ci de faptul că autoritățile, folosind toate pârghiile pe care le-au avut la dispoziție de-a lungul anilor în diversele guverne, în special cele conduse de social-democrați, au folosit justiția, de pildă, pentru a tergiversa anumite procese, cum a fost procesul revoluției, care a durat 30 de ani. Pe urmă e vorba de dosarul mineriadei încă nefinalizat, deși au trecut aproape 30 de ani. Deci există acest soi de tradiție în România, și poate nu numai în România, și în alte țări din estul continentului, în care politicul și justiția se amestecă și dau un cocteil destul de nociv democrației.”
Europa Liberă: Prin această neputință a autorităților, dar în primul rând a instituțiilor de drept, România poate să ajungă să fie restanțieră în cadrul organismelor europene, occidentale?
Sabina Fati: „Nu cred că despre asta este vorba, deși în rapoartele MCV, aceste faimoase rapoarte în România ale Mecanismului de Control și Verificare, instituite de Comisia Europeană, sigur că de multe de ori se vorbește în ele despre felul în care autoritățile deraiază de la statul de drept, de la felul în care politicile judiciare sunt amestecate cu politica și despre modificările pe care politicienii PSD le-au făcut în propriile lor interese.”
