Linkuri accesibilitate

Sorina Macrinici:„ Prezența femeilor este mai redusă pe măsură ce înaintăm la instanțe mai superioare”


Sorina Macrinici, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, Chisinau, 2018
Sorina Macrinici, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, Chisinau, 2018

Interviul matinal al Europei Libere cu Sorina Macrinici despre discriminarea femeilor în sistemul judiciar și eficiența discriminării pozitive.

Egalitate de gen formală în domeniul justiției, aproape paritate, dar vorbim oare și de egalitate de șanse sau de tratament? Care este prețul personal al prezenței femeilor în sistemul judecătoresc? Un studiu prezentat la Chișinău arată că, deși numeric numărul judecătoarelor diferă foarte puțin de cel al judecătorilor, această profesie rămâne în Republica Moldova împovărată de stereotipuri și prejudecăți. Un interviu cu avocata și cercetătoarea Sorina Macrinici, directoare de program la Asociația Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Europa Liberă: Un foarte interesant studiu, prezentat la Chișinău de către Centrul de Resurse Juridice, o analiză foarte nuanțată și relevantă a dimensiunii de gen în sectorul justiției în Republica Moldova, în plus un exemplu al faptului că aparențele nu trebuie totuși lăsate să înșele. Și vom porni în acest sens de la niște cifre de la care au pornit și autoarele studiului Romanița-Elena Iordache și Raluca Iustina Ionescu. În ultimii peste 10 ani, spune studiul, prezența femeilor în sistemul judecătoresc aproape că a egalat-o pe cea a bărbaților, după ce în 2008, de exemplu, femeile reprezentau doar 33,6 la sută din corpul judecătoresc, o schimbare spectaculoasă, dar există totuși și reversul medaliei. Așa e, dna Macrinici?

Sorina Macrinici: „Da. Ceea ce am făcut noi, am vrut să examinăm care este situația dimensiunii de gen în sistemul judecătoresc, pentru că în esență calitatea actului de justiție depinde în mare măsură nu doar de independența judecătorilor, dar și de diversitatea corpului judecătoresc. Și justițiabilii, beneficiarii actului de justiție în general au încredere mai mare într-un corp judecătoresc care reflectă o pluralitate și diversitate a societății. Și dacă aparent există o egalitate de gen pe sistem, pentru că diferența nu este foarte mare între numărul de femei și bărbați...”

Europa Liberă: Circa 3%.

Sorina Macrinici: „Da, ar fi cam 52 la sută de bărbați și 48 la sută de femei. Ceea ce am observat noi din datele statistice este că prezența femeilor este mai redusă pe măsură ce înaintăm la instanțe mai superioare și este cea mai mică prezență în cadrul Curții Supreme de Justiție. Asta, în primul rând.

Prezența femeilor este mai redusă pe măsură ce înaintăm la instanțe mai superioare și este cea mai mică prezență în cadrul Curții Supreme de Justiție.


Și în al doilea rând, ce am observat noi este că femeile sunt mai puțin prezente în funcții de conducere, în funcții administrative. Și acolo diferența este una foarte mare, este cam în proporție de 20-80 la sută aproximativ. Și în mod evident există cauze care ar putea să explice acest lucru. Expertele care au făcut studiul au numit acest aspect „fenomenul cazanului de sticlă”. De ce? Pentru că noi ne-am uitat inclusiv la numărul de judecători sau judecătoare care au candidat la aceste funcții de conducere. Există o ficțiune a lipsei de încredere a judecătoarelor ca să fie promovate în funcții administrative, pentru că datele statistice arată că, de fapt, numărul de femei care candidează la aceste funcții este fie egal, fie mai mare decât cel al bărbaților, dar rezultatul este foarte diferit.”


Europa Liberă: Și când se constată în studiu că prezența formală nu e suficientă și că se impune acomodarea, respectarea nevoilor speciale ale femeilor, ce se are în vedere?

Numărul de femei care candidează la aceste funcții [administrative] este fie egal, fie mai mare decât cel al bărbaților, dar rezultatul este foarte diferit.”


Sorina Macrinici: „Noi ne-am uitat, de fapt, la experiența altor state, să vedem ce au făcut alte state pentru a promova femeile în cadrul sistemului judecătoresc. Și deși în Republica Moldova în ultimii 10 ani aceasta a avut loc cumva organic, deci nu s-au aplicat nici un fel de măsuri pentru a promova femeile și această creștere sau feminizare a corpului judecătoresc s-a întâmplat de la sine, în alte state s-au luat măsuri pentru aceasta, diverse măsuri, fie legislative, fie măsuri practice prin care s-au acordat anumite priorități femeilor. Spre exemplu, în concursurile de numiri, de promovări, de numiri în funcții de conducere, în cazul în care ar exista o egalitate între doi candidați – o femeie și un bărbat –, noi am recomandat să se aplice o măsură temporară până se va remedia această situație, ca să fie acordată o prioritate femeilor. Aceasta este una din recomandările raportului.”

Europa Liberă: Una dintre judecătoarele intervievate în cadrul studiului, din câte înțeleg, avea să spună, dna Macrinici, un lucru foarte lămuritor: „A fi femeie – zicea ea – nu e un avantaj, nu e nici un dezavantaj, dar e o sarcină în plus”. Ce sarcini în plus sunt avute în vedere pentru o angajată în sistemul judecătoresc, sector care nu poate totuși fi separat de întreaga societate moldovenească în care când este vorba de egalitate de gen stereotipurile și prejudecățile rămân, fără îndoială, puternic împământenite? Cu ce sarcini în plus se confruntă o femeie care își face carieră în acest sistem?

Sorina Macrinici: „Da, aveți dreptate. Deci, expertele au făcut mai multe interviuri, inclusiv cu judecători și judecătoare. Inițial am avut doar datele statistice prin care vedeam această situație și atunci când au început să aibă interviuri situația a început să se clarifice mai mult.

Situația din justiția moldovenească reflectă o realitate socială și în societatea noastră există stereotipuri în privința rolului femeilor.


Deci, da, situația din justiția moldovenească nu este una luată din vid, reflectă o realitate socială și în societatea noastră, bineînțeles, există stereotipuri în privința rolului femeilor sau cu ce ar trebui să se ocupe femeile și ce ar trebui ele să facă și expertele au numit asta cumva atunci când femeile își scot mantia de judecător și ajung acasă acolo le așteaptă al doilea job, cumva prejudecata că acestea ar trebui să se ocupe de majoritatea treburilor casnice și acest al doilea job le așteaptă, de fapt, pe femeile judecătoare, nu pe bărbații judecători, care în acest timp au posibilitate să socializeze, inclusiv în cercurile de judecători, ceea ce poate să-i ajute mai mult la promovare. Aceasta este o formă a prejudecăților și stereotipurilor care influențează femeile în munca lor. Cunoaștem că volumul de muncă al judecătorilor este mare, iar termenii impuși de legislație sunt foarte scurți, deci necesită o diligență și o prezență mare.”


Europa Liberă: Aici aș vrea să concretizăm un pic. În ce măsură există această preocupare, de exemplu, când e vorba de sarcină sau de maternitate?

Sorina Macrinici: „În ceea ce ține de sarcină și de maternitate, iarăși datele statistice au arătat că, de fapt, deși numărul bărbaților care beneficiază de concedii de îngrijire a copilului este tot mai mare, totuși numărul de judecătoare care aleg să stea în concediu de îngrijire a copilului este mai mare și perioada este mai îndelungată.

Legislația în ceea ce ține de activitatea judecătorilor nu acomodează aceste drepturi [din legisla'ia muncii].


Și ne-am uitat la drepturile pe care le oferă legislația muncii și sunt mai multe drepturi pentru persoanele care revin sau femeile care revin din concediul de îngrijire a copilului, spre exemplu, pauze pentru alimentarea copilului până la trei ani sau timpul redus de muncă pentru femeile care au copii până la 10 ani. Din păcate, legislația nu acomodează aceste drepturi, legislația în ceea ce ține de activitatea judecătorilor nu acomodează aceste drepturi și este nevoie ca acestea să fie integrate în restul procedurilor care există, de exemplu, distribuirea aleatorie a dosarelor, numărul dosarelor distribuite, dar inclusiv clădirile propriu-zise care nu permit să ai o cameră separată doar pentru femei, pentru alimentarea copilului până la trei ani.”

Europa Liberă: Deci este vorba în general de măsuri care țin de preocuparea pentru asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea de familie, măsuri care ar egala șansele până la urmă pentru femei și bărbați din acest domeniu? V-ați putea referi însă, dna Macrinici, la ceva care să se fi făcut până acum, ca prețul pentru succesul profesional al femeilor, mult mai mare decât cel al bărbaților, cum se constată în studiu, să fie redus câtuși de puțin? S-a întreprins ceva în acest sens?

Sorina Macrinici: „Da, ați notat foarte bine în privința prețului succesului profesional. Pentru femei este neglijarea familiei și această balanță inechitabilă între viața profesională și cea personală. Și din interviurile pe care le-au avut expertele, și din cercetările pe care noi le-am făcut nu am observat ca acest subiect să fi fost vreodată preocuparea fie a președinților de instanțe, fie a Consiliului Superior al Magistraturii. Și din acest motiv am acordat un spațiu mai mare acestui subiect în raport și am făcut recomandări.


Deci este nevoie să fie aplicate anumite măsuri pentru acomodarea femeilor cel puțin în perioada când revin din concediul de îngrijire a copilului, dar și alte măsuri, cum ar fi instruiri despre managementul timpului, inclusiv alocarea unui timp flexibil pentru judecători, cele 40 de ore pe săptămână să fie flexibile, nu constante, de la ora 8.00 până la 17.00, obligatoriu. Acestea sunt doar unele dintre măsurile propuse.”

XS
SM
MD
LG