Rodica Comendant, medic și conferențiar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, director al Centrului de instruire în domeniul sănătății reproducerii, spune că organizația pe care o reprezintă a elaborat un studiu pe tema accesului femeilor cu dizabilități locomotorii la servicii de sănătate reproductivă. Concluziile, care se refereau la malul drept al Republicii Moldova, au fost incluse în Raportul de țară privind drepturile persoanelor cu dizabilități prezentat Comisiei Europene. În urma acestor activități, autoritățile locale și centrale au devenit mai receptive la nevoile acestei categorii de populație – au început să fie construite rampe de acces la instituțiile medicale sau cumpărate echipamente medicale care să permită accesul femeilor cu dizabilități locomotorii la serviciile ginecologice. Rodica Comendant spune că problemele cu care se confruntă la acest capitol malul drept al Nistrului sunt identice și pentru malul stâng, de la lipsa de informații și echipamente la mentalități și stereotipuri.
Rodica Comendant: „Având experiența de colaborare cu colegii din Transnistria cred că 5-6 ani și mai bine, le-am propus colegilor să facem un proiect similar în zona Transnistriei. Și de fapt ceea ce am făcut pentru fetele/ femeile cu dizabilități din partea dreaptă, adică am petrecut cu ele seminare de informare, am format chiar în rândurile lor formatori, ca ele să poată să devină însăși educatori în comunitatea lor, fix asta ne-am propus și în partea transnistreană.
La o masă rotundă unde am declarat că persoanele cu nevoi speciale au aceleași drepturi sexuale reproductive ca și celelalte persoane am atras atenția celor care se ocupă de politici în sănătate că există această problemă. Apoi ne-am pregătit foarte bine pentru un seminar de instruire. Și apoi am lucrat şi cu personalul medical, explicându-le niște nuanțe ale atitudinii, a abordării respectuoase, a faptului că de fapt o femeie cu dizabilitate locomotorie din punctul de vedere al sexualității este exact aceeași persoană sănătoasă, aptă, abilitată să fie mamă şi ea. Am vorbit și despre cunoașterea drepturilor, cunoașterea Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.
Am lucrat apoi cu fetele/ femeile, dar şi băieții/ bărbații, au fost şi ei la acest seminar, în total fiind 33 de persoane, unde timp de două zile am discutat încă o dată despre toate problemele cu care se confruntă, cum ar fi maladii sexual-transmisibile, sarcini nedorite şi alte aspecte aşa mai detaliate.
Totul s-a soldat cu o masă rotundă de evaluare a rezultatelor. Apropo, la această masa rotundă am repartizat și niște broșuri de informare şi educare, exact în acest domeniu, special traduse în limba rusă şi adaptate la necesitățile lor.
Cred că le-am ridicat respectul de sine acestor persoane...
Cred că a fost ceva foarte frumos şi interesant, care necesită continuare la sigur, pentru că am atras atenția mai mult decât am soluționat. Am pus niște întrebări la care administrația locală trebuie să găsească soluții, cum să amelioreze accesul pentru ele. Cred că le-am ridicat respectul de sine acestor persoane, pentru că după aceasta partenerii noștri din Transnistria ne-au spus că ele au început să se adreseze după servicii, vin, telefonează, deci cumva și-au realizat drepturile sexuale reproductive, au conștientizat că ele au drepturi şi au unde să meargă după servicui. Acesta fiind o mare realizare a noastră.”
Europa Liberă: Deci, aţi pus în legătură factorii mediali cu beneficiari care existau cumva paralel şi ei nu prea se adresau. Care este situația acolo în acest domeniu? Ce aţi găsit în regiunea transnistreană ca sistem medical? Știm că mulți oameni vin la Chișinău pentru asistență medicală.
Rodica Comendant: „Noi prima dată am lucrat în Transnistria în 2008, mai bine de zece ani în urmă. De atunci s-au schimbat lucrurile spre bine, regiunea a devenit mai deschisă spre colaborare şi partenerii de dezvoltare internaționali au început să manifeste în ultimii ani un interes deosebit - și Organizația Mondială a Sănătății, și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, dar şi Fundația Est-Europeană, şi alţii.”
Europa Liberă: Asta se simte acolo? Cum?
Rodica Comendant: „Da, se simte. Dacă e să vorbim despre prestarea de servicii de obstetrică-ginecologie, s-au făcut renovări, s-au echipat săli de nașteri. Practic calitatea serviciilor de obstetrică-ginecologie este foarte comparabilă cu calitatea serviciului la noi. O evaluare a avut loc chiar o săptămână-două în urmă, colegii de la catedră împreună cu Organizația Mondială a Sănătății ne-au confirmat acest lucru.
Noi, la rândul nostru, în Centrul de instruire în domeniul reproducerii, am lucrat cu prestatorii în domeniul accesului către servicii de planificare a familiei şi întreruperea de sarcină – la fel, e un domeniu care rămânea în urmă. Acum vreau să vă zic că indicatorii lor de calitate sunt practic aceeași ca şi indicatorii noștri, poate chiar şi mai bine. Adică au arătat colegii o mobilizare şi o organizare foarte bună. Poate că sunt mai compacți situați, de aceea când le propui colegilor să facem împreună ceva, răspunsul este foarte prompt şi pozitiv. Deci, lucrurile se modifică spre bine.
Mai rămân în urmă la unele compartimente. Şi ar putea colegii din Transnistria, prestatori de servicii, dar şi cei care se ocupă de politici să mai atragă atenția la anumite momente importante. Eu am să zic ca medic, spre exemplu profilaxia şi screening-ul cancerului de col uterin, accesul la servicii pentru adolescenți… ”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă și la nivel de stereotipuri suntem apropiați, avem stereotipuri comune pe care trebuie să le combatem?
Rodica Comendant: „Stereotipul că o femeie în cărucior nu are voie să se gândească la sexualitatea sa, adică cumva e asexuală – acesta e comun. Fetele şi femeile noastre din partea dreaptă a Nistrului sunt mai active şi mai implicate în societatea civilă. Sunt foarte multe ONG-uri susținute de donatorii internaționali şi locali şi datorită acestui fapt sunt mai active, au un respect de sine mai mare, mai înalt, își cunosc drepturile mai bine.
Stereotipul este același, dar partea noastră este cu o treaptă mai sus în lupta cu aceste stereotipuri...
Din cauza aceasta am și vrut ca şi cele din Transnistria să se simtă exact aşa. Stereotipul este același, dar partea noastră, fiind mai angajată mai mult, mai activ în mișcarea de societate civilă este cu o treaptă mai sus în lupta cu aceste stereotipuri.”
Europa Liberă: Acum câțiva ani ONG-urile de la Chișinău care încercau să facă proiecte în regiunea transnistreană aveau un fel de opoziție din partea administrației de acolo. Dumneavoastră cum ați intrat acolo, a fost ușor, a fost greu?
Rodica Comendant: „Noi nu am întâmpinat dificultăți deloc în sensul acesta. Spre exemplu, proiectele, nu acesta ultimul pe care l-am făcut cu susținere Fundației Est-Europene, dar proiectele precedente ele erau discutate la ședințe comune, ghidate de OSCE, împreună cu Ministerul nostru al Sănătății şi Protecției Sociale şi cu administrația din Transnistria. După aceasta am avut tot timpul undă verde. Și bazându-ne pe aceste proiecte făcute mai devreme am stabilit niște parteneriate eficiente cu colegii din Transnistria şi am mers pe aceste parteneriate. Adică cred că acum orice ONG care cât de cât are o autoritate deja manifestându-se aici, fiind activ, susținut de organizațiile guvernamentale de top, cele care fac politici, ar trebui să știe cum merge în Transnistria. Neapărat trebuie de urmat toate aceste sfaturi, de încercat de a oficializa aceste relații. Deoarece această oficializare însemna de fapt şi o durabilitate.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. vedeți interes din partea administrației transnistrene pentru proiecte şi pentru colaborarea cu malul drept, care totuși există?
Rodica Comendant: „Exact, există o deschidere. Deocamdată la ei este mai multă deschidere către documentele de politici rusești care nu sunt tot timpul bazate pe dovezi şi nu reflectă neapărat ultimele realizări în știință. Şi câte un pic, câte un pic deschiderea se întâmplă.
Noi avem, spre exemplu, aprobat un an în urmă Programul național de sănătate şi drepturi sexuale reproductive, în care neapărat se regăsesc şi persoanele cu necesități speciale. Ar fi extraordinar dacă în aceste programe cumva ar putea să participe şi Transnistria. Deocamdată nu au niciun fel de document strategic în sensul acesta. Și cred că în această direcție organele centrale ar trebui să colaboreze mult mai activ, ca partea transnistreană să devină şi ea parte componentă. Noi doar vrem să apropiem două maluri – iată ăsta ar fi un pas foarte eficient. Am dat doar un exemplu, aşa programe la noi în Moldova sunt foarte multe și foarte bune, în domenii precum violența bazată pe gen, dar și multe altele.”
Europa Liberă: Care vedeți ar fi interesul părții transnistrene de face lucrul acesta, pentru că ei în permanență spun că sunt independenți?
Rodica Comendant: „Să-şi amelioreze starea de sănătate a populației, pentru că indicatorii lor lasă de dorit, cei care sunt cunoscuți, dar şi colectarea de date şi statistica, la fel, lasă mult de dorit.”
Europa Liberă: Cum ați văzut comunicarea cu oamenii de acolo? Există bariere în comunicare între malul drept şi malul stâng al Nistrului?
Rodica Comendant: „Nu am întâmpinat nicio barieră de comunicare, sunt foarte deschiși, foarte prietenoși, dornici de colaborare. Un moment care pot să-l remarc este că ONG-urile din Transnistria mai au nevoie de susținere, de dezvoltare a capacităților în tot ceea ce privește managementul unui proiect. Asta am simțit, așa cred că le lipsește la moment. Pentru ca cât mai multe ONG-uri din partea dreaptă a Nistrului să dorească să colaboreze cu partea stângă a Nistrului, trebuie de ridicat capacitatea organizațiilor nonguvernamentale - capacitățile manageriale, capacitățile de dezvoltare a unui proiect, de implementare şi de asigurare a durabilității.”
Europa Liberă: Care ar fi recomandările Dvs. pentru donatori care lucrează cu regiunea transnistreană, dar şi pentru autoritățile de la Chișinău?
Rodica Comendant: „O recomandare ar fi dacă nu modificarea, atunci cel puțin alinierea cât de mult posibil a documentelor de politici strategice a Moldovei, partea dreaptă cu parte stângă. Pentru asta cred că capacitarea organelor de decizie din Transnistria s-ar dori. Deci, pe de o parte aş sugera ca această conlucrare să fie mai strategică, adică: „Suntem astăzi aici, unde vrem să ajungem, spre exemplu vrem să ajungem la indicatori mai buni de sănătate, Moldova are decizia sa cum să ajungă să acești indicatori, haideți să le propunem şi lor să se alinieze acestor paşi strategici”.
Dar neapărat să fie stimulat cât mai mult și financiar, dar şi în sensul ridicării capacității, sectorul civil, pentru că sectorul civil sunt oamenii. Și dacă aceleași persoane cu dizabilități în Transnistria se unesc în niște organizații nonguvernamentale şi sunt la nivelul zero acum, deci abia au creat organizația, e clar că ele au nevoie de susţinere. Dar ei sunt cei care deţin drepturile, ei sunt cei care pot să lupte pentru drepturile sale acolo – nu e neapărat să venim noi din partea dreaptă. Deci, capacitarea lor la fel s-ar cere foarte mult.”
Europa Liberă: În domeniul acesta medical, atunci când vine vorba de regiunea transnistreană, există mai multe opinii şi Dvs. mergeți pe ideea că trebuie să-i ajutăm, să-i susținem. Dar țin minte că atunci când s-a deschis o maternitate la Tiraspol, Igor Smirnov, care atunci era șeful regiunii transnistrene, una din replicile lui a fost că: „Uite, în sfârșit am mai tăiat un canal de legătură cu Chișinăul, pentru că până acum femeile trebuiau să meargă la Chişinău să nască, acum avem maternitatea noastră, finanţată din donaţii europene şi americane şi în felul acesta tăiem legăturile dintre aceste două maluri ale Nistrului”. Dvs. spuneţi că, din contra, în felul acesta se refac legăturile…
Colegii din partea transnistreană sunt foarte dornici să participe la cursurile de perfecționare la noi...
Rodica Comendant: „Nu am văzut această tăiere. Dimpotrivă eu cunosc colegii mei de la catedra de obstetrică-ginecologie care sunt invitați pentru cursuri, știu că colegii din partea transnistreană sunt foarte dornici să participe la cursurile de perfecționare la noi, ştiu că partea transnistreană manifestă dorinţă foarte mare să unifice programele de studii şi se lucrează în sensul acesta cu Universitatea de medicină și farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Adică, cumva, poate că medicina este mai puțin politizată şi tu când ai în faţă pacientul nu te gândești ce a zis Igor Smirnov mulţi ani în urmă şi conștientizezi că: „Eu astăzi nu pot să ajut acest pacient, ce trebuie să fac ca să-l pot să-l ajut mâine?”. În sensul acesta cel mai aproape cine poate să-l ajute pe acest prestator de servicii, cum nu ai da, este partea dreaptă a Nistrului. Şi ei tot înspre noi tind când au nevoie de instruire în anumite domenii.
Poate ceea ce zic eu este foarte specific sectorului în care activez, dar acesta este un lucru îmbucurător – poate exact prin aşa sectoare mai puțin politizate pot fi stabilite aceste punți. Și cu cât mai mult, cu atât mai bine. Și, de ce nu, începând de la medicină – căci toată lumea are nevoie de medicină, toţi vor să fie sănătoși. Adică, eu sunt optimistă în sensul acesta.”
Europa Liberă: Deci, vedeţi destul de apropiate aceste două maluri ale Nistrului şi un viitor comun?
Rodica Comendant: „În sensul acesta - da.”
Europa Liberă: Cum vedeţi viitorul proiectului Dvs. - spuneaţi că el trebuie continuat?
Rodica Comendant: „În acest proiect s-a echipat Centru de sănătate reproductivă din Tiraspol şi s-a făcut un curs de instruire pentru prestatori şi altul pentru fetele/ femeile cu dizabilități.”
Europa Liberă: S-a echipat – în ce sens?
Rodica Comendant: „Da, ei au procurat ceva de ce au avut nevoie ca să presteze servicii mai bune. Dar asta s-a făcut într-un singur centru. Trebuie neapărat echipate celelalte centre şi aici contăm pe ajutorul partenerilor de dezvoltare, inclusiv a Uniunii Europene, prin intermediul Fundației Est-Europene, şi trebuie realizată durabilitatea. Aceleași module de instruire care le-am făcut noi, neapărat trebuie introduse în cursuri de perfecționare care ei le organizează pe lângă Universitatea de medicină de acolo, dar care se doreşte a fi unită cu Universitatea noastră. Și ONG-urile care activează în domeniu, ne-am convins că sunt ONG-uri care lucrează în domeniul persoanelor cu nevoi speciale să-şi introducă în agenda lor şi compartimentul acesta – drepturile şi sănătatea sexuală reproductivă, pentru că este de fapt ceva de care nicio persoană nu se poate lipsi.
Ar fi bine ca toate ONG-urile care activează în domeniu să înceapă a face activități în sensul acesta. Pentru că noi avem experiența şi am putea să le ajutăm. Dar deja şi partenerii transnistreni ar putea să fie cei care să-i ghideze şi să-i ajute.”
Europa Liberă: Probabil aceasta este şi recomandarea pentru donatori: să continue finanțarea în domeniul respectiv?
Rodica Comendant: „Da, acesta a fost un proiect mic, dar speranța noastră este că el va continua şi va aduce rezultate, cel puțin cei care se ocupă de politici în Transnistria să înceapă a gândi şi a-și pune problema că Convenția pentru drepturile persoanelor cu dizabilități se referă la absolut toată lumea, indiferent de regiune. Aceste persoane sunt, ele au anumite necesități şi cei care fac politici trebuie neapărat să introducă în deciziile lor şi momente care se adresează necesităților acestor persoane.”
