Premierul Ion Chicu a declarat că guvernul pe care îl conduce a finalizat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional a unui nou memorandum pentru o perioadă de trei ani. Într-un interviu oferit Europei Libere, șeful cabinetului de miniștri a precizat că este vorba de un împrumut de 550 de milioane de dolari de la FMI şi că nu a fost asumat niciun angajament care ar introduce noi impozite sau ar înăspri administrarea fiscală şi, în general, povara fiscală asupra agenţilor economici şi cetăţenilor.
Europa Liberă: Șeful executivului, Ion Chicu, în studioul Europei Libere de la Chișinău. Mulțumim că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție. Înțeleg că ați venit în studioul Europei Libere tocmai după ultima rundă de negocieri cu Fondul Monetar Internațional. Asta ar însemna că Republica Moldova va avea un nou acord pe următorii ani cu acest organism financiar important?
Ion Chicu: „În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitație, vin cu mare plăcere de fiecare dată la Europa Liberă.”
Europa Liberă: Mulțumim!
Ion Chicu: „Da, acum imediat am venit de la discuția cu Fondul Monetar Internațional și, parțial aveți dreptate, deci a fost nu atât ultima discuție din procesul de negocieri pe programul nou, cât deja prima discuție pentru prima misiune, care a venit în legătură cu programul nou.
Or, Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional au ajuns la o înțelegere pentru un nou program pe trei ani, avem această înțelegere, Fondul Monetar astăzi va declara, va anunța oficial despre acest lucru. Bineînțeles sperăm că la ședința Consiliului de directori al FMI acest memorandum, acest program va fi aprobat și, respectiv, acest program îl avem ca, să zicem, bătut în cuie la nivel de înțelegere.”
Europa Liberă: Și suma?
Ion Chicu: „Programul, în primul rând, este deosebit nu atât prin sumă, deși și prin sumă e deosebit, dar este deosebit prin reformele care sunt incluse în acest program. Și aici vorbim de reforme nu doar pe care le aveam cu FMI-ul tradițional în domeniul finanțelor publice și sistemului financiar.
Și aceste componente, bineînțeles, sunt...
Este vorba și de o eficiență mai mare a utilizării banilor publici, de continuare a reformării sectorului financiar atât pe componența bancară, cât și nebancară, dar și a asigurărilor, însă apar și momente noi care nu erau înainte, nu se regăseau în programele cu FMI.”
Europa Liberă: Care?
Ion Chicu: „În general se vorbește despre reformarea guvernanței și aici avem mai multe elemente: lupta cu corupția este inclusă aici, un element foarte important, ne-am gândit că, dacă includem în programul cu FMI, vom avea mai mult succes, că nu tot timpul condiționalitățile respective în documente cu alte instituții au atins scopul nemijlocit. Vorbim aici și de reforme structurale în economie, vorbim despre o gestiune mai bună a capitalului public, deci a întreprinderilor cu participarea statului, bineînțeles, contracararea spălării banilor, anticorupție etc., etc. Este un program foarte ambițios de reforme, iar componenta financiară care și ea este importantă este pe măsură. Vorbim de o sumă de 550 de milioane de dolari, deci este o sumă de trei ori mai mare decât am avut-o în programul precedent de patru ani. Fondul Monetar a venit cu această sumă, evaluând cât de ambițioase sunt reformele incluse în acest program.
La capitolul fiscal, noi nu am prevăzut în program anumite majorări de impozite decât acele care erau deja asumate, deci nu este vorba de reducerea programelor sociale. Or, în aceste condiții dificile, inclusiv fiind afectați și de această pandemie, și Fondul Monetar Internațional încurajează cheltuirea banilor publici, bineînțeles, eficientă, cu randament înalt, deci nu vorbim de diminuarea unor programe de finanțare și nici de presiuni suplimentare asupra economiei sub formă de impozite sau taxe noi. Este o realizare bună a Republicii Moldova, nu atribui acest lucru guvernului, pentru că reformele vor viza atât partea de responsabilitate a guvernului, cât și a Băncii Naționale, dar și a altor instituții, inclusiv justiția, procuratura.”
Europa Liberă: Un acord cu FMI totdeauna a fost considerat ca o undă verde pentru ca Republica Moldova să poată negocia și cu alți parteneri accesarea asistenței financiare. Asta se spunea, că și la Bruxelles, și BERD-ul, și Banca Europeană pentru Investiții, toate alte organisme financiare, dacă există înțelegerea cu FMI, atunci se negociază mai ușor pentru un anumit credit, o anumită asistență?
Ion Chicu: „Într-adevăr, existența unui program cu FMI-ul înseamnă un nivel mai mare de credibilitate față de țara respectivă din partea tuturor creditorilor, nu doar din acele instituții despre care ați vorbit Dvs., dar, bineînțeles, și acea asistență macrofinanciară pe care deja ne-am înțeles de 100 de milioane de euro cu Uniune Europeană, și un nou program eventual de asistență macrofinanciară pe un termen mediu, toate au condiție existența unui program cu FMI.
Or, atunci când este FMI în țară, înseamnă că procesele mai mult sau mai puțin sunt sub control și situația macrofinanciară a țării este una stabilă. Aveți perfectă dreptate.”
Europa Liberă: Dvs. ați regretat că nu s-a reușit accesarea celei de-a treia tranșe din asistența macrofinanciară pe care o oferea Uniunea Europeană. Negocieri vor mai fi pentru asistență din partea UE?
Ion Chicu: „În cadrul programului precedent de asistență macrofinanciară Uniunea Europeană - Republica Moldova, semnat în 2017, erau prevăzute trei tranșe: prima, a doua și a treia.”
Europa Liberă: Primele două au ajuns...
Ion Chicu: „Deci, condiționalitățile pentru prima tranșă au fost îndeplinite până în 2018, banii au ajuns în septembrie 2019. Condiționalitățile pentru tranșa a doua au fost îndeplinite - o parte de Guvernul Filip și o parte de guvernul actual și banii au ajuns chiar zilele trecute. Din păcate, pentru tranșa a treia au rămas două condiționalități care nu a fost posibil de îndeplinit, dar și aici o parte din condiționalități au fost îndeplinite de Guvernul Filip, o parte de guvernul actual. Ce a rămas neîndeplinit a fost acea implementare practică a așa-numitului pachet energetic trei, despre divizare, și vorbim aici de „Moldova-Gaz”…”
Europa Liberă: Da, separarea rețelelor de distribuție.
Ion Chicu: „Aici problema principală este că încă nu este soluționată și nu este în viziune problema datoriilor, pentru că partea ceea de șapte miliarde care sunt ale Transnistriei, nu au fost posibil de oformat așa încât să nu avem probleme. Deci, acelea sunt datoriile părții stângi a Nistrului, iar o divizare a „Moldova-Gaz”, conform cerințelor pachetului trei, este posibilă doar atunci când este clarificată întrebarea cu datoriile.
De aceea tranșa a treia din start părea foarte dificil de implementat, mai mult ca atât, noi nici tehnic nu am putut să o accesăm, pentru că și pentru tranșa a doua pe care am primit-o abia acum, știți că între tranșe trebuie să fie un termen de cel puțin trei luni, deci, ea tehnic nu putea fi accesată, or, acum, în iulie, se finalizează acest program semnat în 2017. De aceea e păcat că a fost ratată această tranșă, dar prea multă politică se face pe această tranșă și prea puțin lucru s-a făcut, inclusiv de toate cele trei guverne, care au fost la cârma țării începând din 2017 încoace.”
Europa Liberă: Așa sau altfel, oricum aceste condiționalități ar trebui mai devreme sau mai târziu îndeplinite?
Ion Chicu: „Condiționalitățile respective care au mai rămas din tranșa a treia, din programul precedent, o parte sunt incluse și în acest Pachet Omnibus, pe care îl numim noi, 100 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană le va oferi Republicii Moldova. Acordul l-am semnat, iată zilele astea vom aproba în ședință de guvern, sper că și parlamentul va ratifica acest acord și acolo sunt aceste condiționalități, deci ele nu vor rămâne neexecutate.”
Europa Liberă: La modul practic, cum vedeți Dvs. soluționarea acestor probleme?
Ion Chicu: „La modul practic, dacă vorbim iarăși de pachetul acesta energetic, se lucrează în acest domeniu, lucrează și „Moldova-Gaz”, lucrează și Ministerul Economiei, avem nevoie de suportul și Uniunii Europene în această privință.
Eu sper că spre sfârșitul anului acest lucru va fi îndeplinit, iar acele condiționalități, că-s șase importante în pachetul acesta de 100 de milioane, iarăși multe țin de combaterea corupției, de eficiența utilizării banilor publici, eu sunt sigur că ele pot fi îndeplinite până la sfârșitul anului.”
Europa Liberă: Suma asta despre care se vorbește că crește pe zi ce trece pentru consumul de gaze naturale de către stânga Nistrului, ar trebui să fie clar pe umerii cui stă?
Ion Chicu: „Noi vorbim despre relații comerciale între „Gazprom”, „Moldova-Gaz” și partea din Transnistria, cum se numește întreprinderea respectivă. Este clar că această datorie nu este a malului drept al Nistrului, aceasta este datorie a părții stângi, a părții ceea de întreprindere, este necesar doar în condițiile pachetului trei energetic de delimitat foarte clar: malul drept, ceea ce gestionează „Moldova-Gaz” nu are nimic cu acea datorie și tot ce se discută la acest capitol se speculează, este doar o speculație.”
Europa Liberă: Dar Tiraspolul ar putea să zică că este în incapacitate să plătească acești bani?
Ion Chicu: „Sunt situații când unii agenți economici intră în incapacitate de plată, asta nu înseamnă că ei o trec pe umerii altcuiva, nici în cazul de față nu va fi această situație.”
Europa Liberă: Republica Moldova va continua să depindă doar de importul de energie de la Cuciurgan?
Ion Chicu: „Republica Moldova a depus eforturi de a-și spori securitatea energetică, în iulie a fost semnat un contract până în aprilie anul viitor pentru furnizarea de energie electrică. Dacă până în aprilie 85% luam de la Cuciurgan, 15% de la operatori ucraineni, în aprilie a fost încheiat în condițiile stării de urgență un contract și, reieșind din prețul oferit, s-a încheiat la 100% pentru Cuciurgan, pentru că era prețul cu șapte-opt cenți mai mic ca asta și, respectiv, raționamentul economic este vădit. Când în iulie s-a organizat licitația, conform tuturor regulilor, am avut aceeași situație, îmi pare că cea mai ieftină de la operatorul ucrainean a fost 57 și aici, respectiv, 49 de cenți. Bineînțeles, „Premier Energy”, fostul „Union Fenosa” încheie contract cu acel care oferă un preț mai mic, că-i cu 20% mai ieftin. Acesta a fost raționamentul ca toate 100% de energie electrică să fie procurate de la Cuciurgan, în cazul când avea să fie oferta mai convenabilă, bineînțeles, aveam să luăm din altă parte.”
Europa Liberă: Dacă această componentă energetică nu ar fi dominată de componenta politică, poate lucrurile arătau frumos, dar așa se zice că Guvernul de la Chișinău încearcă prin asta să sprijine, să susțină un regim secesionist?
Ion Chicu: „Bine, noi declarații putem să auzim diferite, dar Dvs. chiar ca ziariști, invitați „Energocom”-ul să vă prezinte ofertele tuturor participanților la licitație. Și eu cred că diferența între 57 de cenți și 49 de cenți este mare, 20% e enormă diferența, iar dacă cuiva îi ajunge imaginație ca aici să mai includă și un factor politic, nu are decât.
Dar atunci când este vorba de licitație, se ia după prețul oferit...
Găsim aici politică? Puteți s-o includeți, noi judecăm după aspectul financiar.”
Europa Liberă: Consumatorul final va beneficia de reduceri la tariful pentru energie?
Ion Chicu: „Este domeniul de competență al ANRE, bineînțeles, dar este clar, atunci când prețul de achiziție scade semnificativ, ar trebui și tariful final să fie unul mai mic, dar așteptăm ANRE să decidă, ei stabilesc tarifele.”
Europa Liberă: Cu energia ne-ați lămurit. Cu gazele? Când va fi funcțional gazoductul Iași-Chișinău?
Ion Chicu: „Gazoductul Iași-Chișinău va fi funcțional începând cu 31 iulie, așa ne-au asigurat colegii din România. Deci, tehnic el deja va funcționa. Așteptăm un pic să se mai limpezească lucrurile cu pandemia și poate îl vom da în exploatare așa, oficial, frumos, cu participarea, sper eu, a șefilor de guvern din România și de la Chișinău. Or, este un moment foarte important, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică a Republicii Moldova.
Noi pentru prima dată vom avea o alternativă reală de aprovizionare a țării cu gaze naturale, deși capacitatea acestui gazoduct nu este suficientă pentru a aproviziona toată țara, dar noi am trecut de câteva ori prin momente de criză la 1 ianuarie când doi parteneri de-ai noștri nu se înțelegeau și noi nu aveam gaz. Iată, pentru asemenea cazuri, acest gazoduct va însemna foarte, foarte mult. Eu vreau să mulțumesc tuturor celor care au muncit pentru acest gazoduct, în primul rând, părții române că a investit atât și, în sfârșit, acest element de infrastructură energetică este funcțional.”
Europa Liberă: Și gazul va curge prin țevile acestui gazoduct începând cu ce dată?
Ion Chicu: „Bineînțeles este dat în exploatare acest gazoduct, trebuie să fie umplut tehnic cu gaz, pentru ca să vedem dacă este funcțional și mai departe, iarăși, „Moldova-Gaz”, care este distribuitor, va procura gaz, reieșind din ofertele cele mai convenabile, așa e pe piață, dar este absolut clar că, atunci când ai mai multe posibilități tehnice de a importa gazul, atunci și operatorii, ofertanții iau în considerare situația de pe piață, dar când este un monopolist, bineînțeles, situația aste alta. Deci, de când și cum vom procura gaz prin această magistrală depinde de ofertă.
Dacă va fi mai ieftin din partea ceea, bineînțeles că „Moldova-Gaz” va procura de acolo, dacă va fi mai scump și va fi ofertă suficientă de la alt furnizor, atunci se va procura din altă parte.”
Europa Liberă: Deci să înțelegem că el poate fi dat în exploatare, dar să nu fie încă funcțional?
Ion Chicu: „Dacă oferta pentru gaz va fi una convenabilă pentru Republica Moldova, bineînțeles se va utiliza și acest gazoduct. Este similar cu energia electrică. Dacă vom avea diferență de preț în detrimentul consumatorilor din Republica Moldova, atunci va fi utilizat traseul tradițional sau furnizorul tradițional.”
Europa Liberă: Știți că în presă a apărut că Germania plătește mai ieftin, alte țări din Uniunea Europeană plătesc mai ieftin în comparație cu Republica Moldova pentru tariful de importare a gazelor. De ce Republica Moldova ar trebui adică să plătească mai scump?
Ion Chicu: „Este incorect să citești pe internet care-i prețul la livrarea de o singură dată a unui volum oarecare de gaze și să-l compari cu un contract anual. Aici lucrurile sunt mai complicate. Republica Moldova are contract anual cu „Gazprom”, care se calculează conform unei formule. Contractul acesta mi se pare că-i de prin 2008-2009 și tot a fost extins. Deci, noi procurăm gazele în urma unui contract care a fost extins în decembrie 2019. Ceea ce vedem noi la bursă, SLOT, nu știu ce mai este acolo, că a auzit cineva că-i cu 60...
Este incorect să citești pe internet care-i prețul la livrarea de o singură dată a unui volum oarecare de gaze și să-l compari cu un contract anual...
Bine, noi am avut o situație cu o lună și jumătate în urmă când petrolul pentru o zi a costat -40 de dolari barilul, doar nimeni nu ia în serios o situație care se întâmplă pe o bursă, reieșind din niște circumstanțe excepționale. Deci, nu se poate de speculat cu lucruri care nu au niciun temei economic. Invitați, vă rog, specialiști de la „Moldova-Gaz” și de la Ministerul Economiei și au să vă prezinte mai multe detalii tehnice.”
Europa Liberă: Dar cu „Gazprom” va fi renegociat totuși un alt acord sau totuși se va extinde înțelegerea existentă între cele două părți?
Ion Chicu: „Contractul a fost extins pe un an. Bineînțeles în partea a doua a anului, spre toamnă o să începem renegocierea, fie un contract nou, fie extinderea acestui contract.”
Europa Liberă: Dar Dvs. sunteți părtașul cărui scenariu?
Ion Chicu: „Nu vreau să mă pronunț înainte, pentru că este element de negocieri și atunci dacă o să fie clară poziția, mă tem că o să afectăm procesul. Anul trecut în decembrie eram părtașul extinderii, pentru că, știți, formula calculului prețului la gaz reiese din evoluția prețului la petrol în ultimele perioade. Și noi chiar am avut în primele luni o scădere la preț, dacă anul trecut am cumpărat cu media de 230, acum e vorba de 170. De aceea, care va fi situația în toamnă, o să discutăm.”
Europa Liberă: Ați accentuat că anul trecut ați fost părtașul acelui
scenariu, adică între timp s-a mai schimbat ceva?
Ion Chicu: „Am fost părtașul, pentru că calculele noastre ne arătau că în trimestrul întâi și doi, știind deja care au fost prețurile la petrol în anul 2019, știam la sigur că prețul la gaz o să fie mai mic. Or, dacă mergeam pe contract nou, prețurile erau cu mult mai mari pentru perioada respectivă. Și vreau să vă aduc un exemplu. În decembrie noi nu eram siguri, când Ucraina și Rusia vor încheia contractul la gaz, am încheiat acel acord cu BERD-ul, ca să avem o sursă alternativă. Deci, operatorii ucraineni ne propuneau cu 270-300 de dolari mia de metri cubi, iar cu „Gazprom” noi am avut 170. Este o diferență enormă. Adică dacă am fi avut un contract nou cu „Gazprom”-ul, nu este exclus că am fi avut prețuri mai mari și de aceea am optat atunci pentru această opțiune. Ce va fi anul acesta, aș prefera încă să nu...”
Europa Liberă: OK. Și, oricum, extinderea la nesfârșit a aceluiași contract odată și odată are sfârșit?
Ion Chicu: „Odată și odată vine sfârșitul, dar din 2008 până în 2020 vedeți că încă n-a venit, deși inițial a fost încheiat pe 5 ani. Iată de atunci s-a extins de 3 ori mai mult decât era perioada inițială.”
Europa Liberă: Ați anunțat că în ședință de guvern veți decide renegocierea creditului rusesc, banii aceștia ați spus că sunt importanți, pentru că mai ales și această criză sanitară a făcut ca bugetul să aibă nevoie de resurse. Cine va renegocia această tranșă de 200 de milioane de euro?
Ion Chicu: „În urma deciziei Curții Constituționale, acel acord semnat inițial a fost anulat. Respectiv am trimis o scrisoare prim-ministrului Rusiei cu întrebarea dacă ei sunt disponibili să reia negocierile, am primit acest răspuns și, imediat după aceasta, am lansat procedurile interne, care înseamnă avizul comisiei parlamentare, deci acest aviz este, următorul pas este hotărârea de guvern de aprobare a componenței echipei de negociatori. Acolo va fi răspunsul și la întrebarea Dvs. Bineînțeles, acolo vor fi reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, ai Ministerului de Externe și ai altor ministere...”
Europa Liberă: Se menține formula precedentă?
Ion Chicu: „Bineînțeles au să fie reprezentanți membrii guvernului care au aceste competențe. Vom aproba această hotărâre de guvern, după aceasta se vor începe negocierile propriu-zise oficiale. Este clar că poziția noastră este de a elimina din acel acord prevederile pe care le-au atacat, așa, din motive mai mult geopolitice, unii, dar este clar, având decizia Curții Constituționale, trebuie să luăm în considerare aceasta. Care va fi poziția Federației Ruse vizavi de excluderea acestor puncte, deja este altă situație. Rămânem optimiști că vom duce acest acord până la final, or în rectificarea de buget pe care am avut-o în aprilie 2020 aceste 4 miliarde 160 de milioane de lei sunt incluse ca sursă de finanțare a deficitului. Asta reprezintă undeva 25% din tot deficitul și când îți dispare o așa sumă enormă ca sursă de finanțare, atunci ai probleme la finanțarea cheltuielilor.”
Europa Liberă: O să mai rectificați bugetul până la finele acestui an?
Ion Chicu: „Bugetul va mai fi rectificat până la finele acestui an.”
Europa Liberă: Când?
Ion Chicu: „Cel mai realist va fi în septembrie.”
Europa Liberă: Când revin deputații?
Ion Chicu: „Da, rectificarea trebuie să fie aprobată de parlament, dar elementul principal nu-i atât aprobarea în parlament, cât de văzut ce rectificăm, dar ce rectificăm reiese din analiza executării părții de cheltuieli, unde se creează economii, unde vedem că mai trebuie de suplimentat, dar o rectificare va mai fi, cel puțin o rectificare va mai fi cu siguranță.”
Europa Liberă: Și între timp pregătiți și proiectul de buget pentru anul viitor? În alți ani, până la 1 octombrie era gata acel proiect de buget.
Ion Chicu: „Foarte bună practică și trebuie să ne ținem de această practică. Ministerul Finanțelor a lansat, în conformitate cu calendarul bugetar, procesul CBTM - Cadru Bugetar pe Termen Mediu, după aceasta, a început elaborarea bugetului pentru anul 2020. Suntem la o fază incipientă, dar eu sper că măcar în acest an vom respecta graficul.”
Europa Liberă: După veștile bune, începem și cu veștile triste. O parte din agricultori au ieșit cu tehnica să protesteze în semn că sunt prea puțin susținuți în aceste condiții și de pandemie, dar mai ales climaterice. Ce le spuneți acestor oameni care au ieșit cu tractoarele în stradă?
Ion Chicu: „Ieșitul cu tractoarele în stradă și blocarea unui traseu internațional nu este o soluție și nici șantajul și ultimatumul nu este un instrument eficient de dialog cu acest guvern, asta vreau să spun, în primul rând. Este clar că toată țara este conștientă de situația gravă în care se află agricultorii, or anul acesta este un an secetos, mai ales în regiunea Ștefan Vodă, Căușeni și, în general, în sudul țării. Este un cataclism natural care a lovit agricultura în primul rând, avem deja și rezultatele recoltei cerealelor de prima grupă, deci foarte puțin s-a recoltat, deși în unele regiuni avem rezultate bune.
Este un cataclism natural care a lovit agricultura în primul rând...
Am fost săptămâna trecută prin țară, am văzut că și grupa a doua, și mă refer aici și la porumb, și la floarea-soarelui în regiunea de centru și sud-est e afectată. Este clar că e un an dificil. Totuși, eu remarc faptul că doar prin discuții, prin identificarea soluțiilor se poate de ajuns la un numitor comun. Or, dl, cum îi spune, Slusari, dl Grosu care astăzi îndemnau oamenii să blocheze strada, deși inițial nu voiau să blocheze traseul, dar ei i-au... Deci, nu au venit cu soluții, dar haideți să vedem ce până la momentul respectiv am identificat ca soluție: în primul rând, rectificarea de buget cu 100 de milioane suplimentar la fondul de subvenționare a agriculturii, care vor merge exclusiv pentru compensarea parțială a pierderilor.”
Europa Liberă: Ați recunoscut și Dvs. că e o sumă mică.
Ion Chicu: „Mai departe, noi vorbim despre programul de rambursare a TVA, agricultorii și de aici vor avea 200 de milioane de lichidități pe care le vor primi, vorbim și de creditele fără dobânzi pe care statul le va subvenționa, vorbim și de subvenționarea primei de asigurare, că de asigurări noi uităm să vorbim, dacă până acum era 50% din contul bugetului de stat, de acum va fi 70%. Și noi îndemnăm agricultorii să folosească acest instrument civilizat de protecție, de diminuare a riscului, ori atunci când tu te lansezi într-o activitate economică și tot timpul crezi că statul o să-ți acopere toate pierderile este o strategie nu prea corectă și nici nu prea echitabilă în raport cu alți contribuabili la bugetul de stat. Deci, dacă de fiecare dată când te lansezi nu vrei nici măcar să te asiguri, atunci apar probleme. Dar aici, eu remarc încă o dată, este vorba de imixtiunea grosolană a politicului, încearcă să speculeze pe probleme, dar probleme țara asta are multe și enorme. Nu se rezolvă așa întrebările. Noi o să alocăm acești bani, mâine o să avem regulamentul respectiv pentru subvenționarea agricultorilor ca să împărțim aceste 100 de milioane, cred că o să mai adăugăm 100 sau 150 de milioane, știm de unde, dar…”
Europa Liberă: De unde? Spuneți-ne și nouă.
Ion Chicu: „Noi avem și Fond de intervenție pr care putem să-l folosim pentru situații excepționale, iar aici îi situație excepțională și o să finanțăm, dar una trebuie să fie clar, nu este posibil toate pierderile agricultorilor să fie compensate, nici nu trebuie de lansat așa promisiuni, iar populismul lansat de alții este mai degrabă un drum, o cale spre nicăieri.
Dacă cineva își construiește strategia pe populism, vă spun, aceasta se termină foarte grav. Noi nu suntem părtașii populismului și promisiunilor goale, facem ceea ce e posibil.”
Europa Liberă: Dle premier, știu că ați fost în teritoriu, știu că ați discutat și Dvs. cu lumea, am mers și eu în teritoriu, la Cantemir, am discutat cu mai mulți lideri, că acum pământurile sunt încredințate de către arendași liderilor și ceea ce am reținut din discuția pe care am avut-o cu unii dintre ei e că liderii care au consolidat terenuri mai mari s-ar bucura mai mult de aceste facilități, cei care au terenuri mai mici greu ajung bani sau ajutor și la dânșii. Există un criteriu și aici?
Ion Chicu: „Bine, dumnealor fac referință la Fondul de subvenționare în agricultură, care are niște criterii clare: întreprinderile trebuie să fie organizate juridic, să plătească impozite, să acționeze în cadrul legal…”
Europa Liberă: Și la Fondul de subvenționare, dar și la acest ajutor pe care vrea guvernul acum să-l ofere.
Ion Chicu: „Iată acest ajutor încă nimeni nu a văzut acest regulament, el doar mâine va fi clar.”
Europa Liberă: Ei vor ca și ei să fie incluși.
Ion Chicu: „Deci, vor fi incluși acei care au avut de suferit, în urma evaluării. Aceasta durează,bineînțeles, evaluarea trebuie să fie una obiectivă, nu ca să dăm toți banii cuiva care nu a avut de suferit, iar cel care a trebuit să răstoarne semănăturile să rămână fără nimic. Împărțirea banilor tot timpul are, să zicem, aceste suspiciuni că nu-i corect și nu-i echitabil, tot timpul o să fie acest lucru, dar blocarea străzilor nu este o soluție. Blocarea străzilor, traseelor naționale înseamnă încă un mai mare prejudiciu pentru economie și încă mai puține posibilități pentru buget de a acorda suport. Aici, cine vrea să facă politică, s-o facă, dar nu cu guvernul acesta.”
Europa Liberă: Trebuie dialog și atunci apar și soluții.
Ion Chicu: „Doar dialog. Dl ministru a plecat la Căușeni, apropo, dl Perju a fost joi, s-a întâlnit cu acești agricultori, le-a spus ce vom face, la final dumnealor i-au spus: noi oricum luni o să ieșim în stradă și o să blocăm strada. Dacă acesta e dialogul – bine, ieșiți și blocați, dar noi vă spunem realitățile, nu vă spunem utopii.”
Nu este vorba de criză alimentară, încă o dată repet, nu toată țara a fost afectată...
Europa Liberă: Cu ceva timp în urmă ați spus că, indiferent de condițiile climaterice, cei care au exportat cereale vor continua să o facă și în continuare. Rămâneți la acea declarație?
Ion Chicu: „Noi reieșim din rezultatele recoltei, din evaluările Ministerului Agriculturii care au calculat necesarul de consum intern pentru anul următor și ei au spus că mai sunt rezerve și pentru export, adică chiar și această roadă modestă pe care am avut-o pentru cereale de prima grupă ne permite să avem și potențial de export, dar, bineînțeles, securitatea alimentară a țării este pe primul loc, însă am înțeles că este vorba de câteva sute de mii de tone care pot fi și exportate.”
Europa Liberă: Deci la criză alimentară nu se va ajunge?
Ion Chicu: „Nu este vorba de criză alimentară, încă o dată repet, nu toată țara a fost afectată, așa cum a fost afectat Căușeniul, Ștefan Vodă sau unele regiuni din sudul țării.”
