Tiruri intense de artilerie între forțele armene și azere au continuat joi, pentru a cincea zi consecutiv, în ciuda unui nou apel din partea liderilor internaționali la oprirea luptelor pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah situată pe teritoriul azer, dar populată preponderent de etnici armeni.
Izbucnite pe 27 septembrie, acestea sunt considerate cele mai grele lupte de la armistițiul încheiat de Armenia și Azerbaidjan în 1994.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Într-o declarație comună, președinții Franței, Rusiei și Statelor Unite au cerut, joi, oprirea imediată a focului și negocieri neîntârziate și fără precondiții între liderii armean și azer. „Cerem încetarea imediată a ostilităților între forțele militare relevante”, se spune în apelul lui Emmanuel Macron, Vladimir Putin și Donald Trump, ale căror țări formează așa numitul Grup de la Minsk sub egida OSCE pentru aplanarea conflictului din Nagorno-Karabah.
În declarația emisă în după amiaza zilei se mai spune că negocierile între Armenia și Azerbaidjan trebuie să fie de substanță și să se poarte cu bună credință, sub egida copreședinților Grupului de la Minsk.
Ceva mai devreme, ministerul azer al apărării a spus că forțele sale au efectuat în cursul nopții trecute „lovituri de artilerie zdrobitoare asupra pozițiilor forțelor armene de pe teritoriile ocupate”.
Separatiștii armeni din Nagorno-Karabah au spus că ambele părți au tras focuri de artilerie, iar situația de-a lungul liniei de contact este „tensionată”.
Se relatează, în cele cinci zile de lupte, părțile beligerante au folosit tancuri, drone înarmate, elicoptere și sisteme de rachete. Mai mult de 100 de oameni, inclusiv civili, au fost uciși. Un număr atât de mare de victime nu s-a mai înregistrat după confruntările din anii 1990.
Conflictul reizbucnit amenință cu atragerea puterilor regionale, Rusia și Turcia.
În timp ce Turcia este o aliată fermă a azerilor, președintele turc Recep Tayyip Erdogan spunând că țara sa se află cu toate resursele sale alături de Azerbaidjanul „prieten și fratern”, Rusia a vândut arme atât Azerbaidjanului, cât și Armeniei, dar are o bază militară în Armenia și un parteneriat strategic cu aceasta.
Înainte de declarația comună a președinților Macron, Putin și Trump, liderul rus a purtat o convorbire telefonică separată cu liderul francez. Comentând afirmațiile Erevanului despre faptul că Turcia ar trimite combatanți din nordul Siriei pentru a sprijini forțele azere, oficiul lui Macron a spus că președinții francez și rus „împărtășesc îngrijorarea” în legătură cu aceste relatări.
Vorbind ulterior la Bruxelles, unde a venit la un summit european, președintele francez a spus că Franța are informații suplimentare despre plecarea unor combatanți din nordul Siriei în Nagorno-Karabah, subliniind că este o evoluție nouă și „foarte serioasă, care schimbă situația”. Turcia și Azerbaidjanul au dezmințit aceste relatări.
