Premierul desemnat Natalia Gavriliță se duce săptămâna aceasta în Parlament, pentru a-și prezenta cabinetul și programul de guvernare. Între timp, mai mulți primari susțin că lipsa unui guvern stabil afectează inclusiv procesul de administrare locală pentru că nu există un dialog constant cu puterea centrală. „Guvernele vin și pleacă, iar noi rămânem cu strategii desenate pe hârtie, dar care nu sunt realizate”, opinează edilii locali. Cât de mult îi îngrijorează discuțiile privind eventualitatea alegerilor anticipate și de ce cred ei că este atât de puternică dependența de vârful puterii?
Nesiguranța și instabilitatea - astfel caracterizează primarii cu care am stat de vorbă situațiile care-i afectează cel mai mult și care le dau peste cap activitatea. Or, aceste stări cam întotdeauna au legătură cu ceea ce se întâmplă în mediul politicienilor. Primarul de Strășeni, Valentina Casian, spune că lipsa unui guvern stabil prejudiciază dialogul cu puterea centrală, or deseori funcționarii publici evită să-și asume decizii importante atunci când există riscul ca în scurt timp să nu mai fie în funcție:
„Atunci când ești afiliat politic și îți vine resursa financiară de-a gata, nu ești dependent de ce se întâmplă la nivel național și atunci nu te prea afectează. Dar dacă nu ești afiliat politic, și tot ce implementezi în comunitate, practic, faci din resurse externe, până și starea psihologică influențează implicarea cetățenilor și comportamentul lor, dar și a funcționarilor, atât a autorității deliberative, cât și executive. Acolo tot avem politică și ei cumva sunt dependenți de tot ce se întâmplă la nivel național.”
În ce privește eventualitatea alegerilor anticipate, primarul de Strășeni spune că deși organizarea unui nou scrutin înseamnă o bătaie de cap în plus pentru edili, vede cu ochi buni o reașezare garniturii de la vârful puterii. Valentina Casian crede că actuala majoritate din parlament s-a compromis din cauza corupției și traseismului:
„Acest parlament nu ne mai reprezintă pe noi. Este demonstrat deja că își hotărăsc problemele personale și nu problemele cetățenilor. Noi nu mai putem astăzi să insuflăm încredere și speranță cetățenilor, vorbesc de noi, primarii, pentru că noi suntem cei mai aproape de cetățeni și trăim cu problemele lor. Majoritatea care este în Parlament nici habar nu are de ceea ce se întâmplă la nivel local. De aceea, singura ieșire din această situație foarte proastă pentru R. Moldova sunt alegerile anticipate.”
În mod normal, instabilitatea politică de la centru nu ar trebui să afecteze atât de mult mersul lucrurilor în teritoriu, crede primarul de Edineț, Constantin Cojocaru. Nu și în Republica Moldova, unde de-a lungul anilor, politicienii și-au făcut o obișnuință din a controla edilii locali, mai ales pentru a obține beneficii electorale. Banii de la bugetul de stat reprezintă pârghia cea mai des utilizată de guvernanți. O abordare greșită, e de părere primarul de Edineț, în opinia căruia politicienii nu fac decât să-și sărăcească proprii cetățeni atunci când aleg să „pedepsească” autoritățile locale, oferindu-le mai puțini bani:
„Orice putere, fie ea de centru, fie cea locală, urmărește scopul ca cetățeanul să se simtă cel mai bine. Și iată atunci când va fi descentralizat elementul financiar, pe de o parte, toate fondurile naționale de diverse tipuri pe care noi le politizăm în mare parte, Fondul Național de Dezvoltare Regională, Fondul Ecologic, Fondul de Investiții Sociale și alte fonduri care mai sunt, pentru că la noi se mai fac și sub diferite programe șmecherii la nivel de centru numai ca să avem influență politică în teritoriu. Iată când lucrurile acestea vor veni per capita, per locuitor, tocmai atunci se vor dezvolta și comunitățile consecutiv, cam în aceeași formă și resursele vor veni mai mult în teritoriu decât să rămână a fi concentrate la centru”.
Un exemplu grăitor pe care primarii îl trec pe lista de abuzuri din partea fostului guvern este plafonarea, la finele anului trecut, a taxelor locale urmată de repartizarea a 300 de milioane de lei din bugetul de stat unui număr limitat de primării. În prezent, mai multe sesizări privind cele două decizii se află pe masa judecătorilor Curții Constituționale. Între timp primarii se gândesc și la alte metode de a zădărnici încercările autorităților de la centru să limiteze independența primăriilor locale.
