Zilele acestea la Chișinău se află președinții comitetelor pentru afaceri externe din cadrul parlamentelor Țărilor Baltice, pentru a asigura guvernul de la Chișinău de sprijinul partenerilor occidentali. Vizita are loc pe fundalul anunțului UE că va oferi Republicii Moldova 60 de milioane de euro ca să facă față actualei crize de aprovizionare cu gaze naturale. Într-un interviu cu Diana Răileanu, președintele Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului Letoniei, Rihards Kols, a declarat că actuala criză are un clar substrat politic și că, pe termen lung, va avea consecințe nefaste inclusiv asupra Gazpromului și Federației Ruse.
Rihards Kols: „Criza energetică nu vizează doar Republica Moldova. A afectat Uniunea Europeană și țările din imediata vecinătate, ce nu au surse proprii de gaze.
Țările Baltice au fost foarte vocale în ultimii ani în ce privește reducerea dependenței de Federația Rusă, pentru că am văzut că actualul regim de la Moscova a utilizat subiectul energetic pentru a pune presiune pe țările democratice.
Și noi, Țările Baltice am fost dependente de gazul rusesc imediat ce ne-am obținut independența. În ultimii zece ani am fost foarte focusați pe reducerea acestei dependențe. Am liberalizat piața noastră de energie, am investit masiv în construcția rețelelor de interconectare atât pentru gaze, cât și pentru energia electrică, pentru a ajunge la cât mai mulți furnizori.
Sigur că mai avem provocări. Criza energetică din prezent ne-a afectat și pe noi mult. A dus la creșterea prețului pentru energia electrică, la fel și pentru gaz. Bineînțeles că prețul nu a crescut atât de mult ca în cazul Republicii Moldova pentru că noi oricum procuram metanul la preț foarte mare, prin urmare scumpirea nu a fost atât de dureroasă.
Proiectul Nord Stream 2 amenință nu doar securitatea noastră energetică, dar și a țărilor din vecinătate, în special a Ucrainei...
Nu cred în coincidențe. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimul timp pe continentul european, vedem că totul a pornit de la proiectul Nord Stream 2. Noi ne-am opus de la început acestui proiect pentru că acesta amenință nu doar securitatea noastră energetică, dar și pe cea a țărilor din vecinătate, în special Ucraina. Am spus din start că este un instrument politic și nu un proiect economic și că va crește dependența de gazul rusesc, deci trebuia oprit. Speram că odată cu schimbarea administrației de la Washington vor fi întărite sancțiunile împotriva acestei construcții, însă în luna mai, SUA a renunțat la sancțiunile asupra conductei, pentru a îmbunătăți relațiile cu Germania.
Lucrurile au evoluat rapid și în octombrie conducta a devenit funcțională. Acum vedem consecințele. Gazpromul a diminuat livrările de gaze invocând diverse motive. O recentă declarație a președintelui Vladimir Putin a fost că dacă vor fi eliminate toate obstacolele, astfel încât Nord Stream 2 să fie complet operabil, Uniunea Europeană poate obține gazul de care are nevoie în doar 24 de ore.”
Europa Liberă: Deci, sugerați că toată această criză are un substrat politic?
Rihards Kols: „Absolut! Și cred că aceeași problemă e și în cazul R. Moldova. Știm că capacitatea conductei ce tranzitează Ucraina era de aproape o sută de miliarde de metri cubi, iar Nord Stream 1 are o capacitate de 50 de miliarde, la fel și Nord Stream 2, deci vorbim de aceeași cantitate ce putea fi livrată prin Ucraina spre Europa. Bineînțeles că este o lovitură directă asupra economiei Ucrainei. Vedem că SUA și Germania au fost de acord să sprijine financiar Kievul pentru a-i compensa pierderile – vorbim de 2 miliarde de euro.
În cazul R. Moldova, țara ar avea nevoie de 1 miliard de euro pentru a avea suficient gaz un an de zile....
În cazul R. Moldova, țara ar avea nevoie de 1 miliard de euro pentru a avea suficient gaz un an de zile. Apreciez și aplaud decizia Comisiei Europene de a oferi 60 de milioane de euro țării, care va permite gestionarea crizei pentru o anumită perioadă de timp, însă întrebarea e: ce soluție are R. Moldova pe termen lung? Deci, Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare și acest aspect. Știu că guvernul de la Chișinău a trimis o delegație de experți și negociatori la St. Petersburg, pentru discuții cu Gazprom. În prezent sunt mai multe speculații în presă...”
Europa Liberă: Cotidianul Financial Times făcea trimitere la surse ce susțineau că Gazprom ar fi propus R. Moldova să-și ajusteze Acordul de liber-schimb cu UE în schimbul unui preț mai mic la gaze. Federația Rusă a negat aceste declarații…
Rihards Kols: „Exact, însă eu nu aș fi naiv. Când vorbim de actuala guvernare de la Moscova o asemenea abordare îi este caracteristică...”
„Mesajul foarte clar e că nu vă vom lăsa de unii singuri”
Europa Liberă: Pe de altă parte, când ești un stat puternic și ai parteneri puternici îți este ușor să negociezi cu Gazpromul. În cazul R. Moldova vorbim de un stat mic, dependent, cu o guvernare nouă. Ce șanse ai să negociezi cu Gazprom-ul fără concesii?
Rihards Kols: „În această situație pot să vă spun doar că nu sunteți singuri. În prezent, autoritățile moldovene duc discuții și tratative apropiate cu Uniunea Europeană. Deci, mesajul e foarte clar că nu vă vom lăsa de unii singuri. Bineînțeles, venim și cu experți care să consulte guvernul de la Chișinău.
Până în prezent, guvernele precedente aveau legături directe la Kremlin și puteau accesa oferte favorabile în condiții ce ridică semne de întrebare, cu prețul ignorării integrării europene, bunăoară. Bineînțeles că este greu să negociezi în aceste condiții.
Cu siguranță vom ieși din această situație, însă R. Moldova trebuie să se gândească de pe acum să-și diversifice sursele de energie, cum să construiască noi interconectări pentru a reduce dependența de gazul rusesc.
Moldova trebuie să-și diversifice sursele de energie, să construiască noi interconectări...
Și noi, Țările Baltice am trecut printr-o situație similară în urmă cu mai mulți ani. Mai depunem efort în acest sens, însă dependența de gazul rusesc și influența Kremlinului au fost reduse semnificativ.
Pe de altă parte, aceste jocuri ale Federației Ruse sunt cu dublu sens și pentru ei. De ce? Pentru că pe termen scurt vor obține o anumită influență, însă pe termen lung nu fac decât să întărească alte state din punct de vedere energetic, nu doar R. Moldova, dar și pe alții.
Deci, cu toții ne dăm seama că nu sunt niște parteneri onești, pe care ne putem baza, ceea ce reprezintă un minus pentru Gazprom și pentru veniturile în bugetul Federației Ruse. Deci, în acest caz cuțitul e cu două tăișuri.”
