Anul agricol va fi greu. Fermierii se plâng de prețurile mari la carburanți și fertilizanți. La finele lunii martie, premierul Natalia Gavrilița a anunțat un plan anti-criză, printre care soluții pentru fermieri. Executivul a promis să compenseze 30% din valoarea accizei la motorina folosită în agricultură. Ce efect au crizele asupra agricultorilor și ajutorul necesar?, - o convorbire cu fermierul Vasile Mârzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor.
Iată câteva dintre ideile interviului:
- Criza pandemică, după care cea energetică și acest război din Ucraina vecină au adus multe probleme în agricultură.
- Un miliard 750 de milioane oferă guvernul pentru subvenții și ar fi incorect din partea mea ca reprezentant al federației să nu apreciez efortul autorităților.
- 24 de mii de lei a ajuns tona de carbamidă, fertilizanții s-au scumpit de trei ori
- Trebuia să fim scutiți de plata impozitelor. Sperăm și ne rugăm ca Dumnezeu să ne dea ploi la timp și poate să ieșim măcar pe zero, nu mai zic de profit, să ne recuperăm cheltuielile.
- Este amoral în situația actuală să umblăm cu proteste. Noi știm cine protestează. Acei care au protestat tacit împotriva poporului 30 de ani de zile.
Vasile Mârzenco: „Agricultura întotdeauna a fost cu probleme. Chiar și atunci când aveam recolte bune, aveam probleme că nu aveam capacități suficiente de păstrare, de transportare, de comercializare a produselor, nu aveam acces la piețe suficient ca să nu depindem de o singură piață ca în prezent, mai ales merele acestea, cu gălăgie în toată republica, că nu avem unde le vinde. Dar de câți ani activez, deja am și eu o vârstă în agricultură, vreo 25-27 de ani, niciodată nu am avut asemenea situație dificilă, ca să fim loviți de o criză pandemică, pe urmă de o criză energetică, după care a venit și acest război peste noi cu aceste efecte grave, negative asupra activității noastre, și nu numai a agricultorilor, dar a societății în ansamblu. De atâta, noi ca niciodată atât agricultorii, cât și toate păturile sociale trebuie să fim solidari, să fim toleranți, să avem răbdare și pas cu pas să depășim această situație, pentru că de altfel, dacă vom prinde toți a ne manifesta nemulțumirea agresiv, aceasta va influența spiritul și dispoziția oamenilor în societate și n-o să facem nimic bun pentru noi.”
Europa Liberă: Sunt în toi lucrările agricole de primăvară. Aceste lucrări trebuie înfăptuite la timp și, în primul rând, e nevoie de motorină, e nevoie de fertilizanți, e nevoie de semințe, e nevoie de brațe de muncă, e nevoie de a cunoaște și piața de desfacere când va fi adunată recolta. Cum descrieți Dvs. situația, pornind de la motorină? Ce se întâmplă cu motorina?
Vasile Mârzenco: „Este grav, niciodată noi nu am avut așa prețuri la motorină. Motivele din care a crescut prețul atât de mult sunt explicate de specialiști, de ANRE, de autorități, dar pe noi asta nu ne încălzește, noi vrem să ieșim în câmp, să muncim cu bună dispoziție, să așteptăm să vină toamna sau mijlocul verii când să recoltăm grânele, să avem o recoltă cât de cât bună ca să acoperim, cel puțin, cheltuielile și să ne rămână măcar ceva-ceva ca să începem un alt an agricol. Doar așa e în agricultură, ai recoltat grâul și n-ai reușit să respiri puțin că trebuie să începi din nou a prelucra terenurile și în septembrie să însămânțezi din nou o altă recoltă.”
„Pe noi acum ne arde lipsa îngrășămintelor, motorinei și semințelor...”
Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. la guvernare, cum ați rezolva problema asigurării cu motorină?
Vasile Mârzenco: „Nici nu-mi doresc să fiu la guvernare, în primul rând, și nu de atâta că mă feresc de greutăți, dar eu văd câtă lipsă de concordanță este între acțiunile unui minister și altui minister. Ministerul Finanțelor ca și când ar fi ministerul cu banii lui, Ministerul Economiei abordează problemele din punctul său de vedere și Ministerul Agriculturii parcă ar fi un lăturaș acolo care așteaptă și el să fie ascultat și să i se satisfacă cerințele pe care le înaintează. Ministerul Agriculturii împreună cu dl ministru au pregătit un pachet de măsuri care a fost înaintat guvernului, dar până la urmă a fost acceptată această cotă de 30 la sută din valoarea accizei să fie compensată agricultorilor și toate celelalte măsuri nu sunt țintite asupra efectuării lucrărilor agricole de primăvară, ele sunt subvenții pentru investiții, dar pe noi acum ne arde lipsa îngrășămintelor, motorinei și semințelor.”
Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. aceste 30 la sută să fie acoperite?
Vasile Mârzenco: „30 la sută reprezintă un leu din prețul motorinei la litru și când prețul deja e 28 de lei per litru, asta înseamnă că ori o procur cu 28 de lei, ori cu 27 pentru mine-i totuna prețul. Acesta nu-i preț mai mic, cu 1 leu, de atâta și în discuțiile cu reprezentanții de la comisia parlamentară și cu Ministerul Agriculturii trebuie altfel de chibzuit.”
Europa Liberă: Altfel, cum?
Vasile Mârzenco: „Altfel, poate trebuia să fim scutiți de plata impozitelor, fiindcă la plata impozitelor îi putem acoperi pe toți, și pe cei mici, și pe cei mari și să fie subvenționate autoritățile publice locale, adică primăriile în mărimea în care noi vom face lipsă de plată a acestui impozit. Dar așa, noi o să trebuiască să prezentăm un dosar la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură ca să obținem această compensație și nouă nu ne arde ca să ne preocupăm în plin sezon agricol de perfectarea acestor documente, așa că...”
Europa Liberă: Dar care e câștigul la un hectar, să admitem?
Vasile Mârzenco: „La un hectar, dacă în medie se cheltuie plus-minus 100 de litri de motorină, câte 1 leu, asta înseamnă că noi putem să câștigăm 100 de lei la hectar pe parcursul anului, în total, nu acum la lucrările de primăvară numai.”
„Noi suntem poate cei mai vulnerabili din partea asta a lumii”
Europa Liberă: Pentru fermierii mici, cu 100 de hectare, să admitem că nu-i atât de mult, dar care au mii de hectare?
Vasile Mârzenco: „Dar cel care are mii de hectare, are și milioane cheltuieli, și credite de milioane la fel. Și când îmi exprim și eu, nu că nemulțumirea, dar așa, știți, parcă am așteptat să primim un suport mai consistent, mai bun, mai valoros și vă zic, nu că îmi exprim nemulțumirea față de hotărârea aceasta a autorităților, dar îmi exprim îngrijorarea că noi nu vom respecta tehnologia, nu vom semăna la timp, nu vom semăna cu semințe de calitate, nu vom administra fertilizanți la semănăturile în care am investit în toamnă bani solizi și în final vom obține o recoltă slabă, fiindcă nimeni nu ne garantează că vom avea ploi la timp ca și anul trecut, deși noi sperăm și ne rugăm ca Dumnezeu să ne dea aceste ploi la timp și poate să ieșim măcar pe zero, nu mai zic de profit, să ne recuperăm cheltuielile, fiindcă luăm în calcul situația foarte, foarte gravă în care s-a pomenit toată regiunea, toată lumea și noi în special, fiindcă noi suntem poate cei mai vulnerabili din partea asta a lumii.”
Europa Liberă: Fertilizanții erau importați din Est, din Rusia în mare parte. Acum, acest război ruso-ucrainean a făcut ca să fie ocolite itinerarele vechi.
Vasile Mârzenco: „Dar și înainte de a se fi început acest război prețurile la fertilizanți crescuseră foarte mult din cauza crizei energetice, crizei gazelor, fiindcă îndeosebi la producerea fertilizanților de azot se folosesc gazele. Și din acest motiv a scăzut și producerea la nivel regional și mondial a acestor îngrășăminte azotice și, odată ce a scăzut cantitatea de producție, a crescut prețul.”
Europa Liberă: Și acum se importă?
Vasile Mârzenco: „N-am auzit cineva să importe, pentru ca să imporți din Rusia, trebuie să ocolești Europa, ca să vii cu îngrășăminte în Republica Moldova. Dar ele sunt pe piață, chiar zilele acestea am contactat o companie care are îngrășăminte, dar cu 24 de mii de lei tona de carbamidă, știți, îți cad mâinile în jos și nu...”
Europa Liberă: Dar cât a costat o tonă?
Vasile Mârzenco: „A fost peste 6 mii, 7 mii, până la 8 mii a fost tona de carbamidă. De atâta înțeleg și Ministerul Agriculturii care ne propune să refacem structura câmpurilor, să semănăm mai multe boboase, plante furajere, cum ar fi: lucerna, trifoiul, mazărea, soia, care îmbogățesc solul cu azot pe parcursul anului, dar lucrurile astea nu le poți schimba brusc. Și în afară de aceasta vedeți ce se întâmplă și pe piață, că pe intern cantități mari de produse nu are cine le procura, întrucât sectorul zootehnic este foarte slab dezvoltat, se duc la export aceste produse proteice mai ales, dar nu asta-i scăparea în situația aceasta, trebuie să ne transferăm pe altă structură a câmpurilor treptat, odată cu dezvoltarea sectorului zootehnic.”
Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că suferințele agricultorilor nu au fost diminuate de acest nou regulament de subvenționare, pentru că totuși un fond de subvenționare a agriculturii în mediul rural a crescut în acest an, o majorare cu peste 50 la sută față de anul trecut?
Vasile Mârzenco: „Da, a fost majorat până la un miliard 750 de milioane și ar fi incorect din partea mea ca reprezentant al federației să nu apreciez efortul autorităților, al Ministerului Agriculturii, al Comisiei parlamentare pentru agricultură la capitolul modificării regulamentului de subvenționare. Noi avem ani în șir de când am pledat ca politica de subvenționare să fie orientată spre cei mici și mijlocii. De aceea și zic că ar fi incorect din partea mea să nu apreciez acest efort al autorităților care au modificat în acest sens regulamentul și l-au reorientat spre producătorii mici, micro și mijlocii, fiindcă noi de mulți ani pledăm pentru acest mod de abordare, că într-o economie în tranziție la cea de piață, de crize cum suntem noi, întreprinderile mici și mijlocii sunt mai viabile decât cele mari. Iată acum dacă într-o companie mare s-a întâmplat criza aceasta și compania are nevoie de milioane de lei ca să achite salariile, impozitele, să facă procurări de inputuri, de unde să ia aceste mijloace dacă nu s-a așteptat nimeni la așa catastrofă economică? De aceea consider că este corect că s-au reorientat, dar și noi, cei mici și mijlocii trebuie să ne bucurăm că au făcut pasul acesta din punctul de vedere al schimbării puțin a politicii de subvenționare, dar trebuie să ne asumăm și niște responsabilități și cu înțelegere să pornim pe calea asocierii, cooperării...”
Europa Liberă: Sunt prea mult parcelate terenurile.
Vasile Mârzenco: „Ce poți să faci cu câteva tone de produse? Atunci când ești într-o cooperativă, unul livrează în cooperativă 5 tone, unul 50, unul 1.000, unul 2 tone, dar principalul e ca noi să învățăm să devenim fermieri cu adevărat, să producem calitativ, chiar dacă producem puțin, dar produsul să fie de calitate. Și atunci, și acei cu întreprinderi mari care se ocupă de achiziții, chiar dacă îs intermediari, cum sunt acum comercianții aceștia, dacă produsul este de calitate, ei ți-l iau fără probleme.”
Europa Liberă: Ani la rând, dle Mârzenco, se spune această poveste a merelor și până la urmă nu e clar, totuși se reorientează producătorii de mere către alte piețe de desfacere, au zona asta de confort că doar piața estică e cea care absoarbe toată producția lor? Cum descrieți Dvs. situația la acest capitol de export al merelor?
Vasile Mârzenco: „Am avut o situație și o experiență, am propus să stabilim relații comerciale cu o companie foarte importantă din Franța și din Elveția, care se ocupa de importul de fructe pe piața europeană. Și i-am invitat, oamenii au venit aici, au vizitat livezile, s-au întâlnit cu producătorii și erau gata să ia, spre încercare, câte un TIR de fiecare soi de mere, să încerce să le promoveze, pentru că noi suntem cam primitivi în a ne promova pe piețe. Noi vorbim, dar nu ne dăm seama practic ce înseamnă lucrul acesta, dar producătorii noștri exportau prin Rusia, că le dădeau acolo cu 5 cenți mai mult și s-au făcut că aud, că nu aud, ca după câțiva ani să mă sune: „Poate îi găsiți, poate nu știu ce...” Dar cum să-i găsești? Oamenii nu stau pe loc, ei și-au găsit parteneri în altă parte.”
„Am fost istoric deprinși să fim leneși la gândire, să nu ne gândim în perspectivă”
Europa Liberă: Și astăzi 120 de mii de tone de mere nu au piață de desfacere, asta spun pomicultorii?
Vasile Mârzenco: „Am fost istoric deprinși să fim leneși la gândire, să nu ne gândim în perspectivă. Dacă azi e bine, ni se pare că așa o să fie toată viața noastră, dar se întâmplă că azi e bine, dar mâine se schimbă situația, fiindcă lucrurile sunt foarte schimbătoare pe planeta aceasta în toată ziua. Chiar și producătorii mari de mere, ei se socot că-s mari, dar nu mai sunt ei mari, că mare e acel care are poziții stabile pe piață, acela e mare; ar fi mari, dacă ei toți s-ar coopera.”
Europa Liberă: O parte din producătorii de mere sunt revoltați și spun că vor organiza acțiuni de protest.
Este amoral în situația actuală să umblăm cu proteste
Vasile Mârzenco: „Este amoral în situația actuală să umblăm cu proteste. Noi știm cine protestează. Acei care au protestat tacit împotriva poporului 30 de ani de zile, ei numai nu spuneau că protestează, dar ei au protestat împotriva poporului și împotriva interesului nostru național. Aceia protestează și vor să pornească lumea, că-i ușor atunci când lumea este în dificultate s-o ațâți și s-o scoți în stradă, că auzim ce vorbesc oamenii chiar și la sate...”
Europa Liberă: Dar unii analiști zic că ei au avut profituri foarte mari și atunci nu spuneau că sunt gata să ofere sprijin altora aflați în dificultate?
Vasile Mârzenco: „E nivelul nostru de cultură generală, că atunci când ție ți-i bine... Și suntem și egoiști de multe ori, chiar și atunci când avem de unde, ne ferim să plătim impozite atâtea câte ar trebui să plătim la stat ca statul să poată pe urmă să sporească și pensiile, și salariile poate la celelalte pături care nu sunt în sectorul nostru. Asta nu înseamnă că eu vorbind astfel sunt apărătorul autorităților, să ne apărăm pe noi, dar sincer, cu înțelepciune...”
Europa Liberă: Eventual, dacă producătorii de mere decid să fac acțiuni de protest, revendicările care ar fi și ce ar putea să obțină?
Vasile Mârzenco: „A ajuns la noi la federație declarația că ei solicită de la autorități compensații în jur de 3-3,50 lei pentru un kilogram de mere, ca să-și acopere cheltuielile și să iasă la prețul de sine cost. Eu înțeleg cât e de dureros și asta când șezi cu producția și înțelegi că ai să fii nevoit s-o dai la un preț cu care n-ai să-ți acoperi cheltuielile, asta-i grav. Poate trebuia statul altfel să procedeze, poate trebuia sub garanția statului să li se ofere acestor producători niște credite, că livezile trebuie îngrijite și iarăși e nevoie de o grămadă de bani ca să le îngrijească, să le curețe, să le trateze și ei nu au cu ce? Și mai spre toamnă vom vedea ce se întâmplă, că eu aud că spune și prim-ministrul, și alții că o să fie prețuri bune. O să fie poate prețurile mai bune, dar nu cu atât mai bune cu cât au crescut prețurile la toate și noi trebuie să le procurăm acum. Asta este soarta noastră, că noi nu putem să știm cu ce prețuri o să vindem producția în toamnă, nu noi le stabilim, dar le stabilește, chipurile, piața, economia de piață... Cine a stârnit-o, să zic vorbe populare, asta este o cale de pierzanie a umanității, fiindcă aleargă toți după profit și supraprofit ca nebunii și nu se uită că poluează natura, nu se uită că exploatează lumea, că se îmbolnăvește lumea. Oamenii de ce cer? Pentru că ei nu au cu ce să-și întrețină familia, să-și hrănească familia, cel puțin.”
Europa Liberă: Protestele ar putea să schimbe în bine situația?
Vasile Mârzenco: „Eu nu cred că au să iasă în masă agricultorii la proteste, fiindcă, în primul rând, ce liderii aceștia mari care-s cu merele au să aducă angajații? Eu nu cred că ei vor merge la asta, dar oricum trebuie, și eu mă adresez și pe această cale autorităților, cel puțin să le spună agricultorilor, să ne spună nouă că ei caută mijloace și au să compenseze și pierderile la mere, și o să mai compenseze și prețul la motorină încă mai departe, dar vor face lucrul acesta treptat, pe măsura acumulării mijloacelor la bugetul de stat.”
„Producătorii mari vor cădea pe burtă, pentru că n-au să fie în stare să plătească salarii”
Europa Liberă: Dar acești lideri țin cont de nevoile, necazurile oamenilor, pentru că atunci când e sezonul angajează oameni la lucru și, în opinia lor, e mai bine să le achite la plic sau să nu fie luați la evidență banii care li se oferă zilierilor?
Vasile Mârzenco: „Dna Valentina, în sistemul nostru fiscal sunt atâtea clenciuri, cel puțin 50 la sută din întreprinderile agricole dacă ar plăti totul legal, ele se duc în faliment în a doua jumătate a anului. La IMM m-am ocupat de legume, am renunțat, nici nu voi semăna anul acesta legume, cu sere cu tot. La prețurile care au fost anul trecut la legume, am ieșit în pierderi mari și eu am ajuns la sfârșitul anului că luam banii din pensiile și salariile care veneau din altă parte și plăteam impozitele la stat, că mă avertizau în fiecare zi, cum oleacă întârziam, de la fisc mi se amintea că am datoria cutare. Și acum întreprinderea care se ocupa cu creșterea legumelor nici n-o pornesc, nici n-o să mai fac nimic acolo, o seră am vândut-o, caut cumpărător și la a doua seră, fiindcă pe baza muncii angajate în agricultură în ansamblu este foarte greu să te menții. Și producătorii mari vor cădea pe burtă de la un timp, pentru că ei n-au să fie în stare să plătească salarii, deoarece acum fără 300 de lei pe zi la lucru nimeni nu merge și curat la mână să i le dai, pe dânsul nu-l interesează Legea cu privire la zilieri, că 7 la sută din venitul lui trebuie să-l transferi...”
Europa Liberă: Apropo, câte terenuri sunt lăsate în paragină?
Vasile Mârzenco: „Eu cred că cel puțin vreo 30-35% sunt lăsate, dacă luăm după situația care este în centru, în partea de nord și la sud poate e mai lucrat pământul, acolo unde nu s-a parcelat excesiv, s-a dat în arendă. La noi, aici în centru, nu s-a reușit să meargă mai lent, să se consolideze terenurile. Dar și aici, că am vorbit și cu dl președinte al comisiei parlamentare, e o nebunie întreagă perceperea de taxe exagerate: cadastrale, notariale pentru efectuarea tranzacțiilor funciare. De multe ori, dacă iei o parcelă mai mică, de vreo 5-10 ari, mai mult plătești taxe decât îi plătești omului parcela de pământ ca proprietate.”
Europa Liberă: Din estimările Dvs., ar putea să fie afectată securitatea alimentară?
Vasile Mârzenco: „Nu cred, fiindcă și anul trecut noi umblam cu acte de sărăcie la începutul anului, că nu plouă, că nu știu ce, dar Dumnezeu are grijă de cei nevoiași și păcătoși, ne-a dat ploi la timp și am avut o recoltă de care nu mai țin minte să fi avut vreodată. Pe de altă parte, oricum prețurile de acum mai mici ca acele de anul trecut n-au să fie. Personal am câteva hectare de grâu de toamnă, grâul e frumușel, i-am dat îngrășăminte în toamnă, dacă i-aș administra și acum în primăvară, dar caut, pe împrumut nimeni îngrășăminte nu dă, toți vor plată preventivă, toate acum sunt cu plată preventivă...”
Europa Liberă: Dar creditele de la bănci nu vă salvează?
Vasile Mârzenco: „Mai am două credite de la bănci pe care încă nu le-am acoperit, să mai iau încă unul și să nu pot dormi noaptea? Și așa dorm puțin ca și alții care-s plini de aceste nevoi.”
Europa Liberă: Dar au devenit mai prietenoase instituțiile bancare în raport cu fermierii, cu agricultorii?
Vasile Mârzenco: „Îmi vine greu să spun, fiindcă în instituțiile bancare nu decid specialiștii din sistemul bancar, dar decid proprietarii și specialiștii de multe ori, și nu numai cei din sistemul bancar, nu au cuvânt în fața proprietarilor aceștia care au privatizat băncile și naiba știe cum au devenit băncile de stat proprietatea lor. Că am avut și noi, adică asociația noastră a avut acțiuni în Agrobank cândva, dar au venit și ne-au măgulit să le dăm până când le-am vândut, ca să nu aibă atâtea voci în jurul lor.”
Europa Liberă: Pe piața Republicii Moldova ajungeau foarte multe mărfuri din Ucraina, din Rusia, din Belarus, mă refer și la sucuri, și la lactate, și la alte produse alimentare. Acum va fi afectat acest lucru și, într-un fel, e în avantajul producătorilor autohtoni, că ar putea ei să-și vândă mai bine marfa lor?
Vasile Mârzenco: „Pe alocuri, această situație poate fi abordată ca avantaj, dar moral noi nu putem spune că acestea-s avantaje, știți, când a nimerit un vecin în așa situație și să ne bucurăm că el nu mai poate aduce produse pe piața noastră. Dar nu le aduce el, tot de-ai noștri le aduc, care știu că de acolo le iau mai ieftin și aici noi nu putem să concurăm ca producători cu producătorii, să zicem, din Ucraina, că acolo și sprijinul e mai consistent față de la noi...”
Europa Liberă: Piața de desfacere e mai mare, populație e mai multă...
Vasile Mârzenco: „Sigur că da și în afară de asta, eu nu cred că noi repede o să ocupăm rafturile cu produsele noastre, fiindcă noi nu avem procesare dezvoltată în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Parcă politici multe sunt elaborate în domeniul agriculturii și strategii pe termen mediu, pe termen lung, de ce nu dau rezultate aceste politici?
Vasile Mârzenco: „De atâta că nu se investește în măsura cuvenită și în cadrul unor proiecte mai importante decât așa că fiecare se duce și-și cumpără ceva în gospodăria sa și socotim că dezvoltăm agricultura. Și asta trebuie, dar nu asta e important, dar e important să ne gândim cum o să vindem ceea ce producem.”
„N-am investit în oameni și n-am investit în structuri comerciale”
Europa Liberă: Dar atâta timp cât nu există o solidaritate și în breasla Dvs. e foarte greu ca aceste politici să dea roade?
Vasile Mârzenco: „Dar de ce nu facem noi un proiect-pilot? Unul la nord, unul la centru și unul la sud? Ce problemă e asta a asocierii și cooperării?”
Europa Liberă: Trebuie să aveți Dvs. răspuns la această întrebare.
Vasile Mârzenco: „D-apoi asta nu depinde numai de noi ca organizație care îi reprezentăm și noi care vorbim și ne plângem, dar noi trebuie să-i vedem în față pe cei care tot înțeleg că și de dânșii depinde, că nu-i necesar numai să investim acele 5 milioane de euro într-o cooperativă și pe urmă cooperativa ceea să falimenteze al doilea an, că stă cu producția în stocuri și nu poate achita salariile membrilor cooperativei și produsele se strică, ca și merele acum. Trebuie să fie toți factorii luați în calcul, de la aratul pământului până la comercializarea produsului, inclusiv pe tot lanțul acesta trebuie oameni profesioniști, mai ales în marketing.”
Europa Liberă: Moldova se depopulează în urma acestui val al migrației și specialiștii aleg străinătatea.
Vasile Mârzenco: „De atâta că noi n-am investit în oameni și n-am investit în structuri comerciale unde să fie oameni interesați ca să muncească acolo. Acei care ședeau cu nasul pe sus prin parlament și unul se socotea că-i deputat și altu-i ministru, unii dintre ei nici paznici la fermă n-ar fi trebuit să fie, dacă au dus țara la așa stare.”
