Ultimele evoluții:
- Președintele Ucrainei spune că un răspuns afirmativ la cererea țării sale de a intra în Uniunea Europeană ar fi un moment istoric pentru Europa, și a spus că e nevoie de un al șaptelea pachet de sancțiuni UE mai dureccontra Rusiei.
- Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a aflat sâmbătă la Kiev pentru a discuta cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski despre reconstrucția Ucrainei și despre progresele necesare pentru integrarea europeană a acestei țări
- Ucraina a cerut din nou Occidentului să-i livreze rapid armament și ajutor umanitar de urgență, după ce forțele ruse mai bine înarmate și-au intensificat ofensiva în estul țării, și după răspândirea masivă de boli letale din cauza condițiilor sanitare neadecvate, relatează Reuters. Autoritățile ucrainene spun că războiul din est e acum unul al artileriei, în care Kievul este sever depășit, o situație care se poate schimba numai dacă Washingtonul și alții își respectă promisiunile de a trimite forțelor ucrainene armament mai bun, inclusiv sisteme de rachete
- În mesajul său cotidian nocturn postat pe Facebook, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că se pregăteşte o reconstrucție pe scară largă a ţării după război, dar avertizat că luptele grele care se duc în Donbas vor decide „când va veni acest «după»”, şi care vor fi graniţele unde vor fi „stricate" planurile ocupanţilor.
- Șefii diplomațiilor ucraineană și britanică au criticat ferm condamnarea la moarte a trei luptători străini - doi britanici și un marocan - de către separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei.
- Statele Unite sunt decise să apere flancul estic al NATO prin întărirea securității energetice a regiunii, a spus președintele american Joe Biden într-un mesaj pe Twitter trimis participanților la summit-ul Bucharest Nine (B9), care a avut loc vineri la București.
Economist rus: sancțiunile îi lovesc pe rușii de rând, fără să amenințe regimul Putin
Sancțiunile internaționale impuse de la lansarea invaziei în Ucraina afectează serios economia Rusiei, dar nu reprezintă un pericol pentru guvern, sau pentru viitorul politic al președintelui Vladimir Putin. Într-un interviu realizat de Serghei Medvedev pentru Radio Svoboda, cunoscutul economist rus Andrei Movcian spune că patru luni de război în Ucraina și valurile de sancțiuni occidentale au costat mult economia rusă. Efecte sunt resimțite mai ales de clasa de mijloc, dar nu amenință regimul. Mai multe detalii, aici:
De ce știu mai multe serviciile americane despre ruși decât despre ucraineni?
Avril Haines, șefa comunității americane de informații, a declarat în Congres că este „foarte dificil de spus” cât ajutor suplimentar poate să absoarbă Ucraina. Ea a adăugat: „cred că știm mai mult despre partea rusă decât despre cea ucraineană”. Una dintre întrebări este ce are de gând președintele Zelenski să facă în Donbas, să-și retragă forțele sau să riște ca acestea să fie încercuite de ruși? Mai multe, AICI.
De ce s-a opus Merkel admiterii Ucrainei în NATO și „cazul Moldovei”
Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că în 2008 s-a opus unei promisiuni ferme date Ucrainei de admitere în NATO, între altele, ca să nu provoace Rusia pentru că „știam ce poate face. Avem cazul Moldovei.” În primul interviu acordat de când s-a retras din politică, Merkel a descris astfel situația din Moldova, pe care nu a vrut să o vadă repetată în Ucraina. Mai multe, AICI.
Război în Ucraina: criza alimentară explicată în grafice
Invazia rusească în Ucraina are consecințe economice în toată lumea și provoacă o penurie de alimente. Rusia și Ucraina sunt doi furnizori cheie de produse agricole, iar acest conflict care a scos doi jucător mari de pe piață a arătat încă o dată cât de fragil e lanțul global de aprovizionare cu alimente.
Mai multe detalii în acest „charticle” [din engleză: charts/ grafic și article/articol, n.r.], un articol care explică mecanismul crizei cu o serie de grafice. AICI
Scenarii americane pentru sfârșitul războiului din Ucraina
Cum se poate încheia războiul din Ucraina este tema dominantă în aceste zile, în presa americană. Occidentul sprijină Ucraina, dar atunci când vine vorba despre cele mai bune căi de a rezolva această situație apar din ce în ce mai mult diferențe. Unii spun că, dacă Rusia nu iese clar înfrântă din această confruntare, atunci va ataca din nou. Alții cred că o înțelegere negociată și o ieșire onorabilă pentru liderul de la Kremlin reprezintă soluția. Mai multe, AICI.
GALERIE FOTO: 100 zile de război în Ucraina
NATO ar putea considera Ucraina un membru „de facto”, dacă nu „de jure” (Reznikov)
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov a declarat că „este realist” să spere că armata rusă va fi „alungată” din Ucraina încă în acest an.
Vorbind la o conferință pe teme de securitate, la Bratislava, Reznikov a mai spus că în strategia pe următorii zece ani, pe care NATO o va discuta la summitul din iunie de la Madrid, ar trebui să includă Ucraina ca un membru „de facto”, chiar dacă „de jure”/ formal nu este admisă în Alianță. Mai multe AICI.
Rachetele americane pot fi hotărâtoare în lupta pentru Dombas
Analiștii politici apreciază că chiar dacă rachetele americane cu rază medie de acțiune vor ajunge prea târziu pentru a proteja două orașe din Donbas, asupra cărora rușii preiau controlul, ele pot ajuta pe ansamblu forțele ucrainene. Ideea este că aceste arme, solicitate de multă vreme de Kiev pot juca un rol important în faza următoare a conflictului, așa cum sugerează reacția rusă care acuză America că „pune benzină pe foc”. Mai mult, AICI.
Blocada rusească a grânelor ucrainene: un posibil răspuns militar occidental
Persoana aleasă pentru fi noul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Christopher Cavoli, un vorbitor fluent de limbă rusă, a avertizat că dată fiind blocada exporturilor de cereale ucrainene impusă de Rusia, care creează riscul de foamete prin alte părți ale lumii, dar și stimulează rețelele teroriste care vor profita de asta, el nu exclude riscul necesității unei intervenții militare SUA pentru a evita ca piețele mondiale să fie destabilizate. Mai multe, AICI.
Polonia va trimite Ucrainei obuziere autopropulsate
Guvernul polonez a aprobat trimiterea în Ucraina a trei baterii de obuziere autopropulsate de tip ACS) AHS Krab, calibrul 155 mm.
Polonia, alături de Statele Unite și Marea Britanie, se află între țările care au oferit Ucrainei cea mai consistentă asistență tehnico-militară de la declanșarea invaziei rusești pe 24 februarie.
În mesajul său cotidian nocturn, Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că așteaptă „vești bune” săptămâna viitoare despre livărări de armament, fără să dea însă detalii.
Concediați și acuzați: mărturia profesorilor ruși care se opun războiului
Interviu | Pot forțele ruse din Donbas să împingă linia frontului spre vest?
Radio Europa Liberă a stat de vorbă cu Mark Cancian, colonel în rezervă al Marinei SUA și consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, pentru a afla mai mult despre ce se poate schimba pe câmpul de luptă. Detalii AICI.
Guvernul respinge acuzațiile de segregare a refugiaților romi din Ucraina
Adrian Efros, șeful Centrului unic de gestionare a crizei, a respins criticile organizației Human Right Watch (HRW), spunând Europei Libere că guvernul nu aplică vreun criteriu legat de etnie atunci când repartizează refugiații în spațiile de cazare.
HRW a spus într-un raport dat publicității la 25 mai că autoritățile moldovene îi separă deliberat pe romii ucraineni de ceilalți refugiați în ceea ce constituie un tratament inegal și discriminatoriu. Mai multe AICI.
NATO și „coridorul Suwalki”: o amenințare uitată
Amenințarea rusă asupra țărilor baltice este veche, iar războiul din Ucraina n-a izbutit decât să o facă și mai prezentă. Toate acestea sunt însă lucruri știute, și pe marginea cărora se speculează foarte mult. Mai interesantă este predicția care caută să identifice locul precis în care ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO. Este vorba de o fâșie de teritoriu cu o lungime de 65 km de-a lungul frontierei dintre Polonia și Lituania, numită „Coridorul Suwalki”și care leagă pe cale terestră enclava rusească militarizată Kaliningrad de Bielorusia. Mai multe, AICI.
Marea Britanie vrea să ofere Republicii Moldova arme pentru a o apăra de Rusia
Șefa diplomației britanice Liz Truss, a declarat într-un interviu ziarului Telegraph că țara sa a început discuții cu aliații internaționali cu privire la trimiterea de armament modern în Republica Moldova pentru a o proteja de Rusia.
De ce pierde Rusia atât de mult echipament militar în Ucraina? (INFOGRAFIC)
Muzeul echipamentelor militare rusești distruse în Ucraina
Blindate arse, arme distruse și rămășițele unui avion de luptă sunt printre obiectele Armatei Rusiei expuse acum la Muzeul Național de Istorie Militară din Ucraina.
Lend-Lease pentru Ucraina: realitate vs propaganda Kremlinului
La sfârșitul lunii aprilie SUA au votat legea Lend-Lease "pentru apărarea democrației în Ucraina". Ce înseamnă legea Lend-Lease, cum va funcționa aceasta pentru Ucraina, cât de mult a ajutat o lege similară Uniunea Sovietică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și cum propaganda de la Kremlin sperie Ucraina cu datorii uriașe?
De ce sprijină Occidentul cu arme Ucraina? Opinii de la Moscova
De la „cred că Occidentul face ceea ce trebuie” la „ei urăsc Rusia”, locuitori din Moscova au explicat pentru redacția de limba rusă a Europei Libere - Radio Svoboda (RFE/RL) de ce cred că Occidentul furnizează arme Ucrainei.
HRW îndeamnă Rusia să investigheze uciderea civililor în Ucraina
Human Rights Watch (HRW) a îndemnat Rusia să investigheze trei incidente în timpul cărora forțele ruse au deschis focul asupra unor vehicule civile în Ucraina, după începutul invaziei militare, ucigând șase persoane și rănind trei.
Într-unul dintre incidente, un bărbat a fost scos dintr-un vehicul și executat sumar, a declarat HRW, într-un comunicat, pe 30 aprilie.
Cele trei incidente au avut loc între 28 februarie și 3 martie, a precizat HRW. Două dintre ele au avut loc în Hostomel, un oraș situat la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de Kiev, în timp ce al treilea incident a avut loc în Nova Basan, un sat din regiunea Cernihov, la 70 kilometri est de capitală. Mai multe, AICI.
Ce beneficii tactice poate aduce Rusiei destabilizarea Transnistriei
Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.
O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.
Mai multe amănunte AICI.
Violuri comise de militari ruși, dezvăluite în Ucraina
Locuitorii orașelor ucrainene eliberate acuză militarii ruși nu numai de jafuri și prădare, ci și de violare a civililor. Procuratura Generală a Ucrainei a început să investigheze primul caz de acest fel, iar activiștii pentru drepturile omului și voluntarii adună dovezi pentru altele.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare dată denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.