Rusia a lansat noi atacuri cu rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina, la o zi după ce a bombardat masiv mai multe orașe, inclusiv capitala Kiev, ucigând cel puțin 19 persoane, ca ripostă la explozia de la sfârșitul săptămânii trecute care a distrus singurul pod ce leagă Rusia continentată de peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Moscova în 2014.
Presa ucraineană a raportat că 20 de rachete au fost lansate în dimineața zilei de 11 octombrie împotriva unor ținte din Ucraina, atacuri confirmate de bloggerii militari ruși apropiați de Kremlin. Autoritățile din regiunea sudică Zaporojie au raportat 12 asemenea atacuri. Au fost înregistrate explozii și în apropiere de Kiev, și în vestul țării.
În regiunea Vinița, la sud-vest de Kiev, o centrală termică a fost atacată cu drone kamikaze. Nu au fost victime, a declarat biroul de presă al centralei.
Explozii au fost auzite și la Liov s-au auzit explozii, a informat primarul Andrii Sadovi pe 11 octombrie, care a precizat că „sunt probleme cu electricitatea”.
Atacul de luni
Cifrele oficiale din Ucraina arată că în atacul masiv de luni dimineață lansat de Rusia, cel puțin 19 persoane au fost ucise și peste 100 de civili au fost răniți. Se estimează că Rusia a lansat peste 80 de rachete de croazieră, la care s-au adăugat drone kamikaze, care ay avut ce ținte infrastructura energetică a Ucrainei și pe aceea de comunicații.
Cum atacul a avut loc la o oră de maximă activitate dimineața, când lumea mergea la lucru, iar copii la școală, scopul a fost și de a teroriza populația civilă, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video de luni noaptea.
Atacul masiv de luni a fost lansat ca răspuns la distrugerea parțială a podului peste strâmtoarea Kerci, în urma exploziei unui camion capcană, a explicat Kremlinul. Duminică, 9 octombrie, la o zi după explozia de pe pod, președintele rus Vladimir Putin vorbea despre „un act de terorism”, iar luni, la reuniunea Consiliului rus de Securitate, a avertizat că Rusia va răspunde „dur” la orice „noi acte teroriste pe teritoriul Federației Ruse”.
Rusia susține că atacul asupra podului spre Crimeea a fost comis de serviciile speciale ucrainene, fără însă să furnizeze vreo dovadă în acest sens
Ucraina nu și-a asumat deschis explozia de pe podul Kerci. Într- un interviu pentru postul de televiziune CNN, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a spus că nu știe cine a aruncat podul în aer. „Nu aş exclude să se fi întâmplat ceva în Rusia, pentru că podul este atât de bine protejat din toate părţile”, a speculat Kuleba.
Între timp, agenția de știri Interfax informează că s-au înființat patru linii de feriboturi care traversează strâmtoarea Kerci între Rusia și Crimeea. Feriboturile circulă odată la două ore, iar o călătorie dus-întors durează patru ore.
Atacurile rusești de luni dimineață au fost condamnate de Statele Unite și aliații occidentali, în timp ce Ucraina cere ca Rusia să fie declarată „stat terorist”.
Condamnări internaționale și mai multe arme pentru Ucraina
Președintele american Joe Biden a afirmat că atacurile au demonstrat „brutalitatea totală” a Rusiei în războiului împotriva Ucrainei, în timp ce secretarul general ONU Antonio Guterres a descris atacurile ca o „escaladare inacceptabilă a războiului” din partea Rusiei. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-au alăturat acestor critici, von der Leyen declarând că „Rusia ne-a arătat încă odată ce reprezintă: brutalitate și teroare”.
În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Biden „s-a angajat să continue să ofere Ucrainei sprijinul necesar pentru a se apăra, inclusiv sisteme avansate de apărare anti-aeriană”, se spune într-o declarație a Casei Albe.
Atacurile de luni „ar putea fi o încălcare a dreptului internațional umanitar”, a apreciat la Geneva Ravina Șamdasani, purtătoarea de cuvânt a biroului ONU pentru drepturile omului. „Dirijarea intenționată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile reprezintă o crimă de război”, a adăugat ea.
Rusia declară că e deschisă pentru negocieri de pace
La Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marți că Rusia este dispusă să negocieze cu Occidentul privind războiul din Ucraina, dar nu a primit încă nicio propunere serioasă, relatează Reuters.
Mai mult, Lavrov a spus că Moscova ar fi dispusă și la un summit Putin – Biden, în marginea reuniunii G20 din Bali, programată pentru 15-16 noiembrie.
„Nu refuzăm niciodată întâlnirile. Dacă se face o propunere, o vom lua în considerare", a mai spus spus Lavrov, citat de Reuters.
Pe de altă parte, adjunctul lui Lavrov, Serghei Riabkov, a avertizat luni că Rusia ar putea lua „contra-măsuri” împotriva Statelor Unite și a aliaților săi europeni din cauza „implicării tot mai mari” a acestora în conflictul din Ucraina.
„Rusia va fi forțată să ia contra-măsuri adecvate, inclusiv de natură asimetrică”, a spus Riabkov, citat de agenția rusă de stat RIA Novosti.
„Este evident că o confruntare directă cu Statele Unite și NATO nu e în interesul Rusiei. Lansăm un avertisment și sperăm că Washingtonul și alte capitale occidentale își dau seama de pericolul unei escaladări scăpate de sub control”, a mai spus adjunctul lui Serghei Lavrov
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Din perspectiva Moscovei, această escaladare ar fi provocată de Occident, care continuă să înarmeze Ucraina.
„Repetăm încă o dată pentru Statele Unite: obiectivele pe care ni le-am propus în Ucraina vor fi atinse”, a spus marți la o conferință de presă purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe Maria Zaharova. „Rusia este deschisă diplomației, termenii sunt cunoscuți. Cu cât Washingtonul încurajează mai mult atitudinea belicoasă a Kievului, susținând, în loc să prevină, incursiunile teroriste ale sabotorilor ucraineni, cu atât mai dificilă va deveni căutarea unei soluții diplomatice”.
