Victoria Sanduța a devenit cunoscută opiniei publice în 2019, datorită criticilor aduse de ea fostului CSM, care a fost instalat în perioada „statului capturat”, dar a fost lăsat să funcționeze și după schimbarea puterii. Presa a mai scris despre Sanduța în 2022, când președinta Maia Sandu a refuzat să-i prelungească mandatul de judecătoare, după primii 5 ani de activitate, o perioadă de testare pentru noii judecători. Actualmente, Sanduța rămâne judecătoare, dar nu poate examina cauze, pentru că nu există un CSM funcțional, care să examineze și să dea o soluție după refuzul șefei statului de a-i prelungi mandatul. Într-o situație similară se află alți 23 de magistrați.
Despre instalarea unui „CSM funcțional” în 30 de zile
CSM este organul de autoadministrare al puterii judecătorești, pe care autoritățile îl vor ales după o modalitate nouă, așa încât să ușureze aplicarea unei reforme a justiției cu scopul declarat al asanării sistemului și eliminării judecătorilor compromiși.
Când Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat pentru mai mult de o lună, pe 17 martie, alegerea noilor membri ai CSM din rândurile magistraților, președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, recomandând Parlamentului, dominat de aliații săi din PAS, să numească membrii non-judecători ai CSM dintre candidații care au trecut de pre-vetting.
Șefa statului a spus la 20 martie că „CSM va trebui să fie funcțional în 30 de zile” indiferent de ce vor decide judecătorii, pe care-i bănuiește de tergiversare intenționată, cu scopul torpilării reformei în justiție inițiate de ea și de partidul de guvernământ PAS.
„Înțeleg dorința doamnei președinte, dar aduc la cunoștința ei și a tuturor că nu este posibil acest lucru: pre-vetting-ul non-judecătorilor nu s-a încheiat”, a comentat Victoria Sanduța solicitarea șefei statului.
Noul CSM, un element-cheie al reformei, trebuie să aibă 12 membri, dintre care jumătate trebuie să provină din rândurile judecătorilor și să fie aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, iar jumătate trebuie să fie non-judecători, adică să provină din afara sistemului și să fie aleși de Parlament.
Cu toții, trebuie să treacă prin procedura de pre-vetting, în care averile și interesele le sunt verificate, în premieră, de către o comisie din afara sistemului de justiție.
La data de 23 martie, doar trei candidați non-judecători au trecut acest exercițiu. Alți cinci mai așteaptă deciziile comisiei pre-vetting și este posibil ca unii să fie descalificați.
Victoria Sanduța crede că, avansând termenul de 30 de zile pentru instalarea unui nou CSM bazat pe membri non-judecători, președinta Sandu ar sugera că ar controla viteza cu care decurge procedura de pre-vetting, care este organizată de o comisie de experți. „Doamna președintă insinuează că pre-vetting-ul s-ar încheia în următoarele 10-15 zile”, a spus judecătoarea.
Procedura de pre-vetting a decurs până acum mai lent decât s-a planificat inițial. Totuși, termenul propus de șefa statului se încadrează în ritmul actual al comisiei pre-vetting, în care între audierea candidaților și anunțarea deciziilor sunt câteva săptămâni.
În aceeași logică, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat Europei Libere pe 21 martie că votul în Parlament poate avea loc „într-o săptămână-două”.
Despre cât de „funcțional” poate fi un CSM fără membri noi din partea judecătorilor
Dacă procedura de pre-vetting în cazul candidaților non-judecători s-ar încheia rapid, iar Parlamentul i-ar numi tot rapid în funcții, în CSM ar fi numai șase membri noi, adică numai jumătate din numărul total prevăzut de lege (numirea celorlalți șase depinde în continuare de Adunarea Generală a Judecătorilor).
Cu toate acestea, în interpretarea deputatei PAS, Olesea Stamate, un asemenea CSM cu șase membri noi din 12 ar putea să funcționeze. Ar avea cvorum datorită unei judecătoare din componența veche, Nina Cernat, care rămâne pe poziție până la alegerea unor noi membri ai CSM din partea judecătorilor. Un asemenea CSM ar avea șapte membri. El „va deveni funcțional în momentul numirii de către Parlament a celor șase membri din rândul societății civile”, a scris Stamate pe Facebook.
Victoria Sanduța pune, însă, la îndoială acest calcul. Conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, spune Sanduța, CSM poate fi funcțional cu 2/3 din numărul membrilor prevăzut de lege, adică opt membri, nu doar șapte.
Despre decizia judecătorilor de a-și amâna alegerea membrilor în CSM
Victoria Sanduța nu este de acord cu afirmațiile politicienilor despre faptul că judecătorii ar fi sabotat reforma justiției, amânând alegerea celor șase membri ai CSM care le revin.
În opinia sa, judecătorii au fost puși în imposibilitatea de a alege. Au trecut de comisia pre-vetting doar cinci judecători, cu toții reprezentând instanțe primare. Aceștia puteau concura pentru patru funcții de membri ai CSM, iar pentru alte două funcții nu a existat niciun candidat suficient de calificat: niciun reprezentat al Curților de Apel și al Curții Supreme de Justiție nu a trecut pre-vetting-ul.
„Acești patru membri, chiar dacă erau aleși, oricum nu puteau să facă nimic până când comisia pre-vetting nu termină evaluarea celorlalți candidați. Mai devreme de 28 aprilie nici nu putea să se asigure o funcționalitate [a CSM]”, a spus judecătoarea Sanduța.
Pentru ea, alegerea noilor membri ai CSM din partea judecătorilor în condițiile actuale ar fi echivalat cu îndeplinirea de către Adunarea Generală a Judecătorilor a unei comenzi politice. „Dacă ne-am fi dus și am fi executat indicațiile partidului, aceasta ar fi arătat dorința noastră de a reforma sistemul?”, s-a întrebat Sanduța.
Ea face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a arăta că, dacă non-judecătorii vor predomina în CSM, aceasta ar putea duce la invalidarea deciziilor consiliului.
„Recent, CEDO a condamnat Moldova în cauza Catană pentru faptul că această judecătoare a fost sancționată de un CSM care, în opinia CEDO, nu a creat suficientă aparență de independență. Este foarte important că următorul CSM să asigure această aparență de independență”, spune judecătoarea.
Sanduța este de părere că un CSM format din patru judecători și șase non-judecători aleși de Parlament nu va crea o aparență suficientă de independență în raport cu politicul.
Despre cum a decurs până acum procedura de pre-vetting
Victoria Sanduța nu a candidat la vreo funcție în CSM și nu a fost supusă verificărilor de comisia pre-vetting. Ea consideră, însă, că declarațiile politicienilor și ale unor reprezențanți ai organizațiilor non-guvernamentale care anticipau mersul procesului de pre-vetting ar pune sub semnul întrebării independența comisiei. „Chiar și acum, [președinta spune că CSM-ul trebuie să fie funcțional într-o lună], de unde știți ce o să facă această comisie?”, spune Sanduța.
Pentru ea, și unele decizii ale comisiei pre-vetting în privința candidaților la funcții în CSM ar fi fost „arbitrare”. Comisia de la Veneția a subliniat, într-o opinie din 14 martie, că vetting-ul trebuie să fie efectuat după criterii clare, dar Sanduța consideră că judecătorii-candidați nu știau la ce să se aștepte de la pre-vetting.
Ea a dat drept exemplu cazul unui magistrat care a fost descalificat pentru că a uitat să declare îndemnizațiile de creștere a copilului. „În cazul altor candidați, care nu au declarat conturi sau care nu au putut explica sume de 4.000-6.000 de euro, comisia nu a avut dubii”, a spus Sanduța.
Comisia pre-vetting a descalificat 18 din 23 de judecători care au candidat la funții în CSM, toți cei respinși contestând deciziile la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Deocamdată, CSJ a lăsat în vigoare două decizii ale comisiei pre-vetting, dar alte 16 cazuri încă nu au fost soluționate. Legea cere CSJ soluționarea lor în 10 zile de la depunere, iar toate termenele au expirat. Activitatea CSJ este, însă, aproape paralizată după o serie de demisii ale judecătorilor.
Despre starea sistemului de justiție
Sanduța afirmă că mulți judecători își doresc și ei îmbunătățiri și alegerea unui nou CSM. „Sunt foarte multe întrebări la sistemul judecătoresc, iar jumătate din acestea sunt justificate, pentru că au fost mulți judecători, care nu aveau ce căuta în acest sistem”, spune Sanduța. Dar ea subliniază nevoia unui CSM „care să fie garant al independenței puterii judecătorești” și spune că de vină pentru tergiversări ar fi tot puterea politică actuală.
Un CSM nou urma să fie ales în decembrie 2021, când au expirat mandatele celui vechi, care fusese instalat în perioada „statului capturat”, sub guvernarea Partidului Democrat, condus de Vlad Plahotniuc. Adunarea Generală a fost amânată atunci la propunerea ministrului Justiției, deoarece guvernarea PAS, care preluase puterea cu câteva luni mai devreme, nu avea încă pregătită și adoptată reforma CSM.
Sanduța spune că amânarea a dat impresia că vechiul CSM a fost, pur și simplu, trecut în subordinea guvernării noi, adâncind neîncrederea între judecătorii care doresc ei reforme și puterea politică.
„De când am acces în funcția de judecător niciodată nu am apărat sistemul. Am fost foarte revoltată că întotdeauna a fost o aparență a faptului că sistemul este controlat de politic”, spune Sanduța.
La Adunarea Generală a Judecătorilor din 17 martie 2023, Sanduța a insistat ca vechea conducere a CSM, în frunte cu Dorel Mustață, să prezinte explicații despre mai multe decizii controversate, prin care ar fi sancționat mai mulți judecători prin decizii „vădit contrar legii”. La unele întrebări [membrii CSM], pur și simplu, nu au putut răspunde”, povestește Sanduța.
„Justiția politică este, de fapt, o injustiție.”
„Ceea ce apăr, am aparat la adunare și voi apăra în continuare, indiferent că sunt în funcția de judecător, avocat, sau în altă profesie, este dreptul meu și al fiecăruia în această țară la o justiție independentă în raport cu politicul. Justiția politică este, de fapt, o injustiție. Niciodată nu o sa trăim într-un stat de drept dacă o să avem justiție politică”, spune Sanduța.
Despre crearea unei Curți Anticorupție
Într-un discurs-surpriză în Parlament, cu doar o zi înaintea Adunării Generale a Judecătorilor din 17 martie, președinta Maia Sandu a anunțat planuri pentru crearea, în decurs de trei luni, a unei Curți Anticorupție, care să se ocupe de cazurile de corupție din sistemul de justiție.
Victoria Sanduța este sceptică în legătură cu faptul că o asemenea instanță specializată poate fi creată într-un termen restrâns de trei luni. Ea mai crede că există riscul unui control politic, susținând că își bazează părerea pe conversații cu judecători din Ucraina, unde a fost creat deja un tribunal anticorupție.
„Acolo au fost selectați judecători asupra căror nu planează vreo suspiciune că ar lua mită. Dar, în schimb, din cauză că un grup mic de judecători examinează cazuri de mare de corupție, planează suficiente dubii că ei sunt influențați politic”, afirmă Sanduța.
Despre „dialog constructiv” și compromis
În interviul la Europa Liberă, Sanduța a îndemnat la „dialog constructiv” între puterea politică și judecători, spunând că un război între ramurile puterii în stat este o pierdere pentru toți cetățenii. Ea a insistat că, orice ar face politicienii pentru a asana justiția și a combate corupția din sistem, independența acestui sistem față de politicieni trebuie respectată.
În opinia interlocutoarei Europei Libere, „ieșirea din această situație nu este instituirea mai multor măsuri represive, ci este călcarea un pic peste orgoliile personale și așezarea la masa de dialog a celor trei puteri în stat”, fără ca vreuna dintre puteri să amenințe reprezentanții celeilalte.
„Este cel mai ușor să găsești un țap ispășitor și să spui că judecătorii sunt vinovați de tot ce se întâmplă. Dar este mult mai greu să te așezi să discuți, să-ți recunoști și tu anumite greșeli, aici mă refer la puterea politică și să încerci să rezolvi real problemele”, spune Sanduța.
Ea face parte dintr-un grup de judecători împuternicit de Adunarea Generală din 17 martie să elaboreze o declarație comună a magistraților despre poziția lor față de reformele inițiate de PAS. Ea spune că, prin acest document, judecătorii intenționează să invite politicienii la dialog. Unul din subiectele dialogului ar fi mai multe legi adoptate de urgență în ultimii 2 ani, care îi vizează pe judecători.
De asemenea magistrații vor să discute despre problemele din interiorul sistemului, care împiedică o justiție credibilă și eficientă.
