Restricțiile pe anumite importuri sunt nu numai criticate de Ucraina, dar controversate și în sânul Uniunii Europene. Cu toate acestea, marți, 30 mai, după o reuniune a miniștrilor agriculturii din UE, Wojciechowski a argumentat că „(...) există mai multe cereale în depozitele (țărilor) din prima linie decât în Ucraina și acesta este motivul pentru care ar trebui să prelungim această interdicție temporară de import pentru îmbunătățirea situației”, relatează DPA.
Comisarul european crede că interdicția ar trebui prelungită, ideal, până la sfârșitul anului, dar cel puțin până în octombrie (după strângerea recoltelor). Restricțiile impuse de UE pentru a proteja cele cinci țări „din prima linie” (Polonia, România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia), expiră pe 5 iunie. Ele se aplică numai în aceste cinci țări și privesc importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat deja drept „total inacceptabile” restricțiile impuse țării sale, devastate de război.
Restricțiile au fost însă contestate și de 12 țări UE, inclusiv Franța și Germania, care au criticat „lipsa de transparență” a măsurilor și au avertizat că riscă să submineze piața unică europeană.
Închiderea frontierelor pentru produse nu este compatibilă cu solidaritatea cu Ucraina, a declarat marți, la Bruxelles, ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir. „Sunt numai o răsplată pentru Putin, și un act de desolidarizare directă cu Ucraina”, a spus politicianul din Partidul Verzilor.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski a precizat marți, că propunerea sa nu a fost încă adoptată de Comisia Europeană, dar a adăugat că speră că a „reuşit să convingă celelalte state membre ” de justețea inițiativei sale.
Ministrul ucrainean al agriculturii Mikola Solski, prezent la reuniunea omologilor din UE, a reacționat imediat, declarând că „nu este corect” ca restricțiile să continue.
El a reamintit că Rusia a încercat imediat să folosească restricțiile temporare în propriile sale interese. De exemplu, la numai câteva zile după impunerea restricțiilor europene, și exportul de cereale ucrainene prin coridoarele sigure din Marea Neagră a devenit mult mai greoi.
Porturile ucrainene la Marea Neagră au fost blocate încă de la începutul invaziei ruse. Pentru a evita o criză alimentară globală, Națiunile Unite și Turcia au reușit anul trecut, în iulie, să medieze un acord cu Ucraina și Rusia privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
Polonia domină agenda
Criza cerealelor ucrainene a izbucnit în aprilie, când fermierii din Ungaria, Polonia, Bulgaria, Slovacia și România au început să protesteze. Prețurile pentru cereale scăzuseră dramatic iar piața era saturată de cerealele din Ucraine, care în loc de a tranzita spre alte destinații, rămăseseră în depozitele din statele UE . Cu excepția României, toate au interzis temporar importul de cereale ucrainene, permițând numai tranzitul strict controlat. Bruxelles-ul a reușit să dezamorseze criza, oferind fermierilor zeci de milioane de euro despăgubiri și impunând restricții temporare pe unele importuri de cereale din Ucraina.
Polonia a fost țara cea mai vocală în corul celor care au cerut, în aprilie, restricționarea importurilor de produse agroalimentare. La toamnă, în Polonia au loc alegeri generale care s-ar pute să fie foarte strânse iar partidul de guvernământ „Lege și Justiție” (PiS) a început deja să piardă sprijinul electoratului său tradițional, cel din zonele rurale, remarcă AP.
Comisarul european pentru agricultură Wojciechowski este membru PiS și foarte activ în actuala campaniei electorală din Polonia, lucru remarcat și criticat la Bruxelles. „Comisarul trebuie să fie în primul rând european, după aceea polonez sau al altei țări”, declara pentru Politico și eurodeputatul român Dacian Cioloș, fost comisar pentru agricultură între 2010 – 2014. Poziție împărtășită de ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir.
Justificarea lui Wojciechowski este că se concentrează pe problemele Poloniei, pentru că „este cea mai mare din țările din prima linie” și are „cele mai mari probleme agricole”.
„Unde ar trebui să fie comisarul dacă nu unde sunt cele mai mari probleme?” a spus el pentru Politico, referindu-se la tensiunile comerciale cu Ucraina. „În acest moment, cele mai mari probleme agricole sunt în țările din prima linie și sunt cele mai acute în Polonia”.
Fermierii moldoveni, victime colaterale?
Problemele create de cerealele ucrainene sunt resimțite, prin ricoșeu, și de fermierii din R. Moldova. Începând din martie, prețurile pentru cereale au scăzut dramatic, iar piețele de desfacere europene pentru producția moldovenească erau saturate.
După ce patru din cele cinci țări UE „din prima linie” (Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia) au interzis temporar, în aprilie, importul de cereale ucrainene, agricultorii moldoveni reprezentați de asociația „Forța fermierilor” au ceru și ei guvernului să urmeze acest exemplu pentru a proteja piața locală. Argumentul fiind că din nou, prin ricoșeu, piața locală ar putea fi sufocată de cerealele ucrainene, blocate de unele țări UE.
Inițial, Ministrul Agriculturii a susținut ideea, dar a renunțat destul de repede, după ce Ucraina a avertizat că va răspunde cu măsuri similare. Mai mult, a argumentat că importurile de cereale din Ucraina sunt atât de mici, încât o interdicție nu ar aduce decât un război comercial inutil cu Ucraina, o țară în plin război care are nevoie de solidaritatea vecinilor.
Dacă UE va prelungi interdicțiilor pe anumite importuri agrare din Ucraina, așa cum cere comisarul pentru agricultură, ar putea crește și presiunile asupra guvernului de la Chișinău să facă ceva similar.
În tot cazul, argumentele ministrului Agriculturii și ale guvernului nu par să fi convins. „Forța fermierilor” a anunțat că de pe 7 iunie ar putea lansa un protest non-stop în centrul capitalei.
