Într-un interviu cu Europa Liberă, Gusilov – fondatoarea primului think-tank independent de analize energetice din România – apreciază că acesta pare să fie și scopul recentului memorandum de cooperare semnat de București și Chișinău, „un exercițiu de a regândi lista de „to do” (...) pentru a construi o reziliență mai mare față de crizele care vor veni”.
Eugenia Gusilov mai explică de ce Rusia a făcut inexplicabilul, „distrugându-și singură cea mai lucrativă piață” pentru exporturile de gaz și anume piața europeană; de ce piața energetică europeană rămâne nesigură, deși în acest moment „astrele sunt aliniate în favoarea noastră”; și de ce, cu toate distrugerile și ororile provocate de invazia Rusiei în Ucrainei, energetic, „tot răul a adus și un bine”, pentru că a „împins și mai mult Europa spre energia regenerabilă, unde era deja lider mondial”.
Eugenia Gusilov, este fondatoarea și directoarea primului think-tank independent de analiză pe probleme energetice ROEC, înființat în 2010. Născută la Chișinău, s-a mutat în România în 1995. După ce a absolvit Universitatea Columbia, New York (SUA) cu un MA în Afaceri Internaționale (specializarea: Management și Politică Energetică Internațională), s-a întors în România iar pentru scurt timp a lucrat ca analist la Institutul Diplomatic al Ministerul de Externe, înainte de a înființa ROEC.
Idei principale:
- Memorandumul semnat de România și R. Moldova pe 17 mai 2023: „un exercițiu de a regândi” ce este de făcut pentru a crește „securitatea aprovizionării cu gaze și electricitate. Respectiv să crească și capacitatea de interconexiune”.
- Rusia, singură și-a distrus cea mai lucrativă piață de unde câștiga cei mai mulți bani, piața europeană.
- Când vorbim de zona gazului natural, nu avem sancțiuni europene pe gaz natural.
- Actuala acalmie pe piața energetică europeană este „o normalitate temporară”. Nu există nici o garanție că Europa „va putea repeta rețeta de succes din iarna trecută”.
- R. Moldova ar putea deveni independentă de energia din Rusia în patru, cinci ani – cum apreciază unii specialiști de la Chișinău – dacă și România și-ar dezvolta capacitățile pentru a-i oferi o alternativă.
- Războiul din Ucraina și transformările provocate pe piața energetică, i-au adus pe europeni în punctul unde „ am început să vizualizăm posibilitatea că se poate și fără hidrocarburi din Rusia, că putem trăi și fără gaz rusesc”.
Europa Liberă: Ce semnificație are memorandumul de înțelegere între guvernele României și R. Moldova? Aduce ceva nou și de ce era nevoie de stabilirea unei „baze legale”?
Eugenia Gusilov: „Cred ca România și R. Moldova încearcă să deschidă un nou capitol. Interpretez acest memorandum ca un exercițiu de a regândi lista de „to do”, adică ce au de făcut cele două țări în perioada imediat următoare pentru a construi o reziliență mai mare față de crizele care vor veni. Chiar dacă acum putem respira ușurați, pentru că am trecut cu bine de criza din iarna trecută, asta nu înseamnă că este garantată o traversare liniștită în următoarea iarnă.
Să nu uităm că în 2022 am avut totuși anumite volume de gaze rusești, care au ajuns în prima parte a anului, și au contribuit la balanța energetică a UE. Anul acesta, volumul de gaze care a ajuns pe piața europeană s-a redus semnificativ, chiar dramatic.
Revenind la memorandum: un exercițiu de a regândi ce avem de făcut împreună ca să creștem securitatea aprovizionării cu gaz și electricitate. Respectiv să crească și capacitatea de interconexiune. Se vorbește și despre o a treia linie de 400 kV. De ce? S-a văzut în octombrie anul trecut, în momentul când Moldova nu a mai putut conta pe [electricitatea din] Ucraina, că a depins de România, iar România a putut să o ajute numai în limita capacității de interconexiune. [Aici] este o zonă în care cele două țări trebuie să lucreze foarte serios, pentru că siguranța și securitatea în special a R. Moldova, depind foarte mult de creșterea acestor capacități transfrontaliere de interconexiune.”
Europa Liberă: Tot în memorandum se vorbește, la capitolul gaze, despre „complementare interconexiunii Iași – Ungheni – Chișinău prin care se vor asigura regimurile de debit și presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri”? Ce trebuie completat și de ce?
Eugenia Gusilov: „Au văzut că vor să asigure inclusiv un curs invers, bidirecțional, ceea ce este interesant! De ce am avea nevoie de flux bidirecțional când de fapt avem nevoie ca gazul să fie pompat din direcția vest-europeană prin România sau din România, spre R. Moldova? Nu înțeleg de ce acest aspect ar fi o prioritate acum.
Cred că cele două țări ar trebui să se concentreze în primul rând să folosească [la maxim] această conductă, terminată de mulți ani dar care a fost folosită pentru prima dată numai la sfârșitul anului trecut, în scopul pentru care a fost construită [export de gaz spre Moldova].”
Europa Liberă: România însăși importă electricitate și gaze naturale, are un deficit pentru moment iar capacitatea ei de a sprijini Moldova depinde evident, de rezervele de care dispune. Când va produce România mai multă energie?
Eurgenia Gusilov: „În cazul României, dacă vorbim de gazul „off shore”, cel mai devreme în 2026 - 2027, dacă OMV Petrom împreună cu Romgaz iau decizia finală pentru a investi anul acesta [în exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră]. Promisiunea este că decizia va fi luată la mijlocul acestui an.
Mai repede am putea vedea gaz din producția de pe uscat, din zăcămintele pe care le are Romgaz, deși Romgaz nu s-a mișcat atât de repede pe cât era de dorit.
Practic companiilor de petrol și gaz li s-a transmis un semnal care a dus la „conservarea” anumitor proiecte: 2020, debutul pandemiei, contracția bruscă, drastică și neașteptată a consumului, au dus la decizii de a îngheța, de a conserva, de a amâna anumite proiecte de explorare și producție care altminteri ar fi primit unda verde și s-ar fi făcut investițiile.
În 2021, pe cât de rapid și neașteptat intrasem în acest regim de contracție a consumului, pe atât de repede am iești din el. China a reînceput foarte repede să consume, asta a marcat începerea creșterii prețurilor. Prețurile au început că crească în vara lui 2021 pentru că a repornit economia chineză iar producătorii nu erau pregătiți pentru o revenire atât de rapidă. China a fost motorul relansării economiei globale, după care iar China a reintrat, brusc, în „letargie economică”, pentru că nu a renunțat la politica „zero Covid”.
Aceste mișcări bruște de politică de sănătate publică, reflectate în activitatea economică, s-au răsfrânt asupra cererii de energie. Vorbim de puseuri și fluctuații: brusc, activitatea economică a încetinit în 2020, brusc a repornit în 2021, după care în 2022 a început războiul din Ucraina.
Dacă vorbim de gaz, Rusia a încercat să pedepsească Europa pentru sancțiunile pe care i le-a impus (înainte și ca urmare a invaziei neprovocate din Ucraina). A venit cu un set de contra-măsuri, reducând singură volumul de gaz pe care-l livra pe piețele europene. Singură și-a distrus cea mai lucrativă piață, piața de unde câștiga cei mai mulți bani.
(...) Când vorbim de zona gazului natural, nu avem sancțiuni europene pe gaz natural. Asta este exclusiv opera Rusiei!”
Europa Liberă: Recent (joi, 18 mai), comisarul european pentru energie Kadri Simson a spus că încercarea președintelui rus Vladimir Putin de a șantaja Europa cu ajutorul resurselor energetice a eșuat. O zi mai târziu, presa internațională anunța că prețul gazului a revenit la nivelul dinaintea crizei. Se revine la normalitate sau este un fenomen sezonier?
Eugenia Gusilov: „Este o normalitate temporară, un respiro pe care-l avem. Pe de o parte, au funcționat măsurile draconice de raționalizare, de reducere voluntară a consumului individual de gaz în Europa. Anul trecut, prin august, se spunea că „vom încerca să reducem consumul de gaz cu cel puțin 15%”. S-a reușit o reducere cu 20%! Europa a ieșit rezonabil din această iarnă, mult mai bine decât se aștepta marea majoritate a experților.
Ce ne preocupă acum pe noi, experții în energie, este că nu avem nici o garanție că la iarnă vom putem repeta această rețetă de succes, care a ajutat Europa să treacă de iarna 2022-2023.
Trebuie să ne ocupăm de pe acum, ceea ce se și face: a avut loc prima achiziție în comun de gaze naturale, plasată ca o singură comandă pe platforma de achiziționare realizată de UE [n.r. proiect la care participă și R. Moldova].
Ce ne va mai ajuta anul acesta este că Europa a ieșit din iarna trecută cu depozitele pline în proporție de peste 60%, un record istoric pentru ultimii 5-6 ani.
Nu s-a materializat nici revenirea mai rapidă a Chinei, după ce a abandonat în decembrie trecut politica „zero Covid”. Nu s-a tradus în achiziții serioase pe piața de gaz natural lichefiat, pentru că în momentul în care China începe să concureze serios cu Europa pe această piața, putem intra într-o perioadă mai „tumultuoasă”, cu prețuri din nou mai mari.
Astrele în acest moment sunt aliniate în favoarea noastră dar nu avem nici o garanție că lucrurile vor arăta la fel la sfârșitul verii sau la toamnă.”
Europa Liberă: Tot comisarul european pentru energie declara, citat de Reuters, că „mai important pe termen lung – noi, europenii, am investit masiv în energie regenerabilă”. Acesta este răspunsul, șansa de a evita un nou șantaj energetic din partea Rusia ?
Eugenia Gusilov: „Acesta este răspunsul Europei. Să ne aducem aminte, de fiecare dată când vorbim despre problemele tranziției energetice, că Europa este liderul mondial, este blocul economic numărul 1 când vine vorba de adoptarea energiei verzi, regenerabile. Răspunsul Europei la criza creată anul trecut de Rusia și la deficitul artificial de gaz natural.
Atenție! Europa nu a adoptat sancțiuni pe gaz natural, asta a fost decizia autonomă, independentă a Rusiei, practic de a-și distruge sursa de venit. Rușii nu vor reuși să redirecționeze [repede] aceste volume care veneau în Europa către alte piețe pentru că aceste volume veneau în primul rând prin conducte, care te leagă din punctul A la punctul B.
(...) Revenind la tranziția energetică: criza a împins Europa mai mult decât era spre energia regenerabilă, unde era oricum lider mondial.”
Europa Liberă: Unii experți în energie din R. Moldova apreciază că Moldova ar putea deveni independentă de energia din Rusia în patru sau cinci ani. O apreciere realistă?
Eugenia Gusilov: „Da! Dacă lucrurile se mișcă în direcția și la viteza la care s-ar putea mișca în România, aprecierea este cât se poate de realistă.
România însăși se află la un moment de răscruce: sunt în acest moment în planificare și diverse stadii de execuție proiecte care vor crește semnificativ capacitatea de producție, în special, a energiei regenerabile. Lucrul acesta este împins înainte în primul rând de disponibilitatea fondurilor europene, prin diferite programe. Asta va însemna că România își va crește baza de producție pe electricitate și practic va avea un volum disponibil de electricitate mai mare, pe care l-ar putea exporta inclusiv în R. Moldova.
Va putea juca un rol mai mare în a oferi R. Moldova o alternativă. Vorbim strict despre România, dincolo de lucrurile pe care le poate face R. Moldova singură, pentru a reduce presiunea și gradul de dependență de centrala de la Cuciurgan.”
Europa Liberă: Ce efect a avut invazia Rusia în Ucraina și războiul pe care l-a provocat asupra pieței energetice europene?
Eugenia Gusilov: „Tot răul spre bine! Aș plasa ce s-a întâmplat anul trecut, care a fost un an extrem de turbulent pentru tot ce înseamnă piețe energetice dar în special pentru piața europeană, aș plasa totul sub această sintagmă. Este un rău absolut ce s-a întâmplat și ce se mai întâmplă [în Ucraina], dar acest rău a adus și un bine nesperat și de neimaginat pentru mulți dintre noi.
În sfârșit s-a găsit voința politică, s-a schimbat optica, perspectiva în țări importante, cum ar fi Germania. Cine și-ar fi închipuit că Germania, cu un guvern din care fac parte și verzii, va construi în zece luni un terminal de gaz lichefiat! Este fără precedent și nu s-ar fi întâmplat dacă nu avea loc agresiunea armată [a Rusiei] și dacă războiul nu ar fi acționat ca un duș rece pentru elita politică din UE și din unele țări care aveau o altă perspectivă și cultivau relații economice privilegiate cu Federația rusă. Brusc, au fost puse în situația să reconsidere aceste premize.
În consecință s-au accelerat și deciziile la nivel de bloc, inclusiv operaționalizarea platformei „AggregateEU” [de achiziție la comun a gazelor naturale]. Acest instrument a fost gândit tot ca reacție la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
[A avut loc] o mobilizare fără precedent, atât a companiilor, a sectorului privat, cât și a politicienilor la nivel național și european pentru a găsi soluții alternative.
Nu ne va fi ușor, drumul și dificultățile nu s-au terminat, dar cred că am început să vizualizăm posibilitatea că se poate și fără hidrocarburi din Rusia, că putem trăi și fără gaz rusesc. Dar asta pune presiuni pe noi, să facem mai multe reforme, să depunem timp și energie, să investim și bani pentru a construi alternativele.”
Europa Liberă: Trebuie să ne obișnuim însă și cu gândul că energia va fi mai scumpă?
Eugenia Gusilov: „Nu neapărat! Între timp costurile pentru anumite tehnologii s-au redus semnificativ față de acum zece ani, dacă vorbim despre [energie] solară sau [energie] eoliană. Uniunea Europeană a elaborat tot felul de strategii [în acest domeniu], inclusiv pentru hidrogen. Statele europene își revizuiesc strategiile [energetice], le actualizează sau sunt în curs să elaboreze unele noi, cum este cazul României.
Lucruri extraordinare, care nu s-ar fi întâmplat în absența acestui război.”
