În acest răstimp, vor fi făcute publice evaluările modului în care au îndeplinit condițiile UE, iar la summit-ul de la final de an, liderii europeni vor decide dacă Ucraina și R. Moldova pot deschide negocierile de aderare.
Deși nu va schimba radical situația în privința extinderii uniunii, Spania, țara care deține de la 1 iulie până la 31 decembrie 2023 președinția rotativă a Consiliului UE, va putea veni cu propriile perspective de gestionare a politicilor europene, explică, într-un dialog cu Europa Liberă, politologul român Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București.
Situația politică internă incertă din Spania și-ar putea pune amprenta pe politicile pe care Madridul le va promova în UE și pe felul în care va aborda problemele blocului.
„În mai, cu nici două luni înainte de începerea președinției UE, în Spania au avut loc alegeri regionale. Rezultatul a fost nefavorabil Partidului Socialist, al premierului Pedro Sanchez, care a decis să convoace alegeri parlamentare anticipate pentru 23 iulie. Rezultatul lor este acum incert. Știm sigur că a fost un val foarte puternic de dreapta și extremă dreaptă în Spania, astfel că nu doar Partidul Popular, tradiționalul adversar al Partidului Socialist, s-a situat bine în alegeri, ci și Vox, un partid de extremă dreaptă, continuator al dictatorului Francisco Franco”, precizează Pîrvulescu.
Entuziasm sau reticență față de extinderea UE?
Potrivit politologului, dacă după alegerile anticipate la putere în Spania vor veni partide de dreapta sau de extremă dreaptă, acestea nu vor susține politici europene precum Pilonul european al drepturilor sociale și, probabil, nu vor fi contra politicii de extindere a UE.
„Prioritățile legate de extindere, mai ales în direcția Ucrainei și Moldovei, vor fi susținute de orice guvern și președinție”, este de părere Pîrvulescu, care mai spune că actualul guvern spaniol este „un susținător aproape entuziast” al extinderii blocului comunitar.
- Te-ar putea interesa și: Sarcină ingrată - structură depășită: președinția rotativă a UE
Pentru state din sudul Europei, precum Spania, președinția rotativă a UE este o posibilitate de a dovedi că sunt capabile să gestioneze politici europene, „pentru că sunt privite ca țări periferice”.
„Dosarul aderării R. Moldova, al Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest este un dosar pe care Spania vrea să îl facă să avanseze, vrea să se asigure că la sfârșitul anului 2023 sunt întrunite toate condițiile pentru ca un vot politic în această direcție să se dea”, susține Pîrvulescu.
Ce poate face Spania, la modul practic, pentru țări candidate?
Președinția rotativă a UE constă într-o extraordinară muncă de negociere și coordonare pe care reprezentanții statului de la cârma UE o vor face la Bruxelles.
În această calitate, Spania organizează „enorm de multe coordonări în încercarea de a închide cât mai multe dosare sau de a le aduce cât mai aproape de închidere, pentru a le transmite belgienilor, care vor avea președinția europeană după 1 ianuarie 2024”, explică Pîrvulescu.
Ceea ce contează este ca, până la finalul președinției spaniole, dosarele de pe agenda europeană, inclusiv cel al extinderii, să fie bine pregătite și prezentate instituțiilor europene, ca mai apoi șefii de state și de guverne să poată lua deciziile, pentru că „nu Spania ia deciziile, Spania pregătește bine dosarele”.
„Ceea ce poate face președinția spaniolă este ca, la sfârșitul acestui an, în urma coordonării dosarelor pe care le are, să susțină, alături de Comisia Europeană, începere negocierilor de aderare pentru Ucraina și R. Moldova”, afirmă politologul român.
Pe lângă dosarul de extindere și de consolidare a UE, președinția spaniolă se va axa, în următoarele șase luni, pe reindustrializarea, tranziția verde și justiția socială.
„Aderarea R. Moldova înaintea Ucrainei este imposibilă”
Chiar în prima zi când țara sa a preluat președinția rotativă a UE, premierul spaniol Pedro Sanchez a fost la Kiev pentru a arăta continuarea susținerii pentru Ucraina și a spus că sprijină și parcursul european al acestei țări aflate în război cu Rusia.
Câteva zile mai târziu, la Madrid, la ceremonia care marca oficial începerea președinției UE, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este imperativ să se discute despre extinderea UE spre țări ca Ucraina, R. Moldova și Balcanii de Vest, pentru a evita influența Rusiei și a Chinei asupra lor.
Politologul Cristian Pîrvulescu susține că țările cunoscute ca fiind „frugale” și rezervate față de primirea unor noi membri în UE vor cere ca procesele de aderare să fie făcute „ca la carte”, fără concesii. El crede că liderii europeni nu vor face deosebiri între Ucraina, R. Moldova și Balcanii de Vest, însă Ucraina, fiind în plin război, este în prim-plan în discursurile politicienilor.
Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce unele state-membre ar putea avea rezerve față de extinderea UE și dacă R. Moldova va fi afectată
„De fapt, Ucraina va putea adera doar în momentul în care se va încheia războiul. Același lucru va fi valabil și pentru R. Moldova, pentru că îmi este greu să îmi imaginez aderarea Moldovei înaintea Ucrainei”, afirmă Pîrvulescu.
Ucraina a depus cerere de aderare la UE în martie 2022, la câteva zile după ce Rusia i-a invadat teritoriul. Cereri similare au făcut apoi și R. Moldova și Georgia.
În iunie 2022, R. Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderare și o serie de condiționalități pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea deschide negocierile de aderare. Atât Kievul, cât și Chișinăul speră ca acest lucru să se întâmple la sfârșitul anului 2023.
