Membru al Partidului Național Liberal din România și al celei mai mari fracțiuni din Parlamentul European, Partidul Popular European, Daniel Buda este unul din inițiatorii declarației de sprijin pentru ambițiile europene ale Moldovei, adoptată în legislativul UE la Strasbourg pe 5 octombrie.
Cum se va integra agricultura R. Moldova în Politica Agrară Comună (PAC) a Uniunii Europene? Cum poate fi depășită criza cerealelor ucrainene? Este necesară reformarea PAC înainte ca Ucraina, Moldova și mai multe state din Balcanii de Vest să fie eventual primite în UE? Va fi o integrare totală sau treptată?
Sunt câteva întrebări adresate de Europa Liberă lui Daniel Buda într-un interviu, la 5 octombrie.
Idei principale:
- Parcursul european al R. Moldova trebuie să fie sigur și cât se poate de rapid.
- Încercăm să oferim Moldovei tot sprijinul financiar de care are nevoie pentru reformarea agriculturii.
- Odată începute negocierile de aderare, Moldova trebuie să aibă acces la fondurile de preaderare, cum a avut și România, pentru a-și pregăti agricultura pentru integrarea europeană
- Am cerut sprijin financiar direct pentru fermierii din Moldova confruntați cu criza cerealelor ucrainene. Sperăm într-un răspuns pozitiv din partea Comisiei Europene.
- Pe lângă sprijin financiar, trebuie să asigurăm fermierilor moldoveni acces la piețele de desfacere.
- „Nu poți să faci agricultură de performanță, o agricultură care să-ți permită să trăiești bine, dacă nu ai o formă de asociere”.
Europa Liberă: Sunteți unul din inițiatorii rezoluției din Parlamentul European în sprijinul aspirațiilor Moldovei de integrare europeană. Care sunt șansele ca negocierile de aderare să înceapă încă în acest an și de ce credeți că R. Moldova trebuie să se integreze cât mai repede în UE?
Daniel Buda : Suntem preocupați de ce se întâmplă în Moldova, și asta din multe considerente. În primul rând vedem în Moldova o prelungire a țării noastre, a României, și este normal să ne fie așa de aproape. Ne dorim ca parcursul european al Moldovei să fie unul sigur și cât se poate de rapid, având în vedere provocările majore cu care se confruntă R. Moldova astăzi.
România, Polonia și celelalte state învecinate cu Ucraina au la dispoziție mecanisme europene pentru a face provocărilor și crizelor generate de acest război provocat de invazia Rusiei. R. Moldova este cumva lăsată singură și îi este mult mai dificil să facă față acelor provocări. De aceea o integrare rapidă a Moldovei în Uniunea Europeană este imperios necesară.
Încercăm să venim cu resurse financiare pe care să le punem la dispoziția R. Moldova, ca să poată rezolva acele probleme care trebuie rezolvate, pentru a se bucura de o integrare rapidă și deplină.
Tocmai am vorbit cu dl. ministru al Agriculturii din Moldova, care-și exprima îngrijorarea în legătură cu cerealele ucrainene, care invadează mare parte din piața locală și creează aceleași probleme pe care le au și fermierii din România, pentru că pun presiune pe preț, și nu numai.
Este important ce se întâmplă în acest domeniu al agriculturii, iar dl. ministru al Agriculturii din Moldova mi-a spus că tot ce s-a adoptat la nivelul UE în materie de siguranță alimentară, în materie de practici agricole prietenoase cu mediul, a fost implementat și în R. Moldova.
R. Moldova se comportă deja ca un membru al Uniunii Europene. Eforturile pentru a-i sprijini mai departe (pe moldoveni) trebuie să fie la nivelul eforturilor pe care le fac și ei în momentul de față.
Partidul Popular European (PPE) și Partidul Național Liberal (PNL) au fost mereu aproape de evoluția democratică a Moldovei.
Vedem acum un președinte acolo, pe Maia Sandu, o persoană care reușește să gestioneze momente dificile pe care poate mulți bărbați n-ar fi făcut-o cum o face dânsa! Reușește să protejeze oarecum Moldova de influența Rusiei și a altor factor externi. Vedem problemele cu partidele extremiste, cum este partidul Șor.
Sunt frământări care trebuie avute în vedere, pentru că dacă nu-i este bine Moldovei, nu poate să-i fie bine României și nici Uniunii Europene.
Europa Liberă: Ați menționat criza cerealelor ucrainene. R. Moldova este și ea o „victimă colaterală” a blocadei impusă de Rusia porturilor ucrainene de la Marea Neagră, pe lângă țările din UE, ca România și Polonia. Cum ar putea UE să sprijine R. Moldova în această problemă?
Daniel Buda: Este o victimă directă, nu numai colaterală. Având în vedere dimensiunea redusă a țării, un sector agricol care se confruntă deja cu probleme mari, faptul că nu a avut la dispoziție resurse financiare cum are România, care primește plăți directe consistente de la UE pentru sectorul agricol, presiunea este și mai mare.
Am trimis o scrisoare către Comisia Europeană, împreună cu colegul Dan Motreanu, în care am solicitat sprijin financiar concret și direct pentru fermierii din R. Moldova că să-i ajute și pe ei să-și compenseze pierderile de venit. Sperăm într-un răspuns favorabil din partea d-nei Ursula von der Leyen. I-am spus același lucru și la Split, trebuie să sprijinim România dar și Moldova. A răspuns cu o expresie foarte drăguță: „Da, moldovenii sunt frații noștri”.
Nu-i lipsit de relevanță să o auzi pe președinta Comisiei Europene spunând, „Da, moldovenii sunt frățiorii noștri”. Exact așa s-a exprimat.
Pe lângă sprijin financiar, trebui să asigurăm fermierilor moldoveni acces la piețele de desfacere. În agricultură - în general - nu este atât de complicat să produci, cât este să vinzi la niște prețuri rezonabile pentru fermieri și accesibile pentru consumatori.
Două aspecte concrete: sprijin financiar pentru sectorul agricol și accesul pe piață pentru produsele lor.
Europa Liberă: Fermierii vor putea profita și de anumite fonduri de preaderare, de care a vorbit deja ministrul moldovean al Agriculturii, Vladimir Bolea?
Daniel Buda: Cum va începe procesul de aderare, și R. Moldova trebuie să aibă acces la aceste fonduri, cum a avut și România, pentru a-și dimensiona și dezvolta capacitățile agricole de manieră să poată face față unei astfel de piețe.
Când ești actor pe piața UE, trebuie să înțelegi că și Uniunea Europeană este actor pe piața ta. Trebuie dezvoltate tehnologiile în agricultură - asta le spun și fermierilor din România, nu numai din Moldova - trebuie să țină pasul cu noile tehnologii din agricultură, ca să reducă prețul de cost pe unitatea de produs, adică pe litrul de lapte, pe kilogramul de carne, pe ou etc. Consumatorul va alege mereu produsul care este conform standardelor, dar care este și mai ieftin.
Europa Liberă: În acest moment, Politica Agrară Comună a UE ar putea integra Ucraina și desigur Moldova? Ar trebui reformată înainte ca aceste țări să fie admise în UE sau ar putea fi reformată în paralel cu procesul de integrare a noilor membri?
Daniel Buda: A fost o discuție, să nu-i spunem tensionată, dar destul de serioasă legată de Politica Agrară Comună și sectorul agricol din Ucraina.
Trebuie să înțelegem că există loc în lumea asta pentru toți producătorii agricoli, și pentru cei din Uniunea Europeană, și pentru cei din Ucraina. Din cifrele Comisiei Europene reiese că 38 de milioane de cetățeni europeni sau 8,6% nu-și permit o masă caldă odată la două zile, ceea ce este foarte grav. În același timp vedem că sunt zone în Africa unde se moare de foame, pentru că nu mai ajung cerealele din Ucraina. Avem valurile migratorii, din ce în ce mai dese, provocate de foamete.
Până la urmă totul depinde de un bun management în agricultură. Alimentele produse trebuie să fie la niște prețuri de cost scăzute, dar și distribuite în mod corect, în zonele unde este nevoie de ele. Și atunci putem coexista foarte bine.
Noi, în Comisia pentru Agricultură, spunem că PAC trebuie reformată mereu, ca să corespundă realităților de pe teren. Numai în ultimii doi ani, ne confruntăm cu perioade foarte secetoase sau cu inundații, deci ne confruntăm cu schimbări climatice care trebuie să-și găsească un răspuns și în practicile agricole. Acestea trebuie să fie nu numai prietenoase cu mediul, dar să aibă durabilitate și capacitatea de a produce alimente.
Printr-un management (bun) al celor două sisteme agricole, dar și prin reformele care trebuie făcute și de o parte, și de alta, cele două sisteme agricole, din UE și Ucraina, pot coexista și produce plus valoare, la nivel mondial.
Europa Liberă: Cum s-ar putea încadra agricultura din R. Moldova în Politica Agrară Comună, știut fiind că în Moldova sunt foarte mulți fermieri mici, iar PAC, în forma actuală, favorizează fermierii și fermele mari?
Daniel Buda: Eu sunt unul din cei care a militat, când s-a adoptat PAC-ul, să dăm acea plată redistributivă, de cel puțin 10%, fermierilor mici și mijlocii.
Un lucru este clar, chiar dacă s-ar putea să nu placă multora, pentru că avem și o rezistență generată de perioada comunistă: nu poți să faci agricultură de performanță, o agricultură care să-ți permită să trăiești bine - fermierul are și el o viață, copii pe care îi trimite la școală, nevoia de a merge odată sau de două ori pe an în concediu - dacă nu ai o formă de asociere. Este nevoie de acele structuri agricole, cooperative sau cum vrem să le spunem, care să permită fermierilor să-și pună eforturile în comun, să-și facă propriile spații de procesare - lipsa procesării este o mare problemă și în Moldova, și în România - în așa fel încât să dea plusvaloare produsului din agricultură.
De exemplu, ministrul Agriculturii din Moldova, dl. Bolea, mi-a povestit despre problema cu recolta de prune. Cultura de prune este foarte bine pusă la punct acolo, dar de nevoie - pentru că prețul (de achiziție) este foarte scăzut - și-au dezvoltat rețele de uscare a prunelor și, în momentul de față, sunt jucători importanți pe piață.
Dacă ai minte, ai cap, îți poți organiza agricultura să fie competitivă.
Pe multe paliere, (ministrul moldovean al Agriculturii) a depășit România, când vine vorba de organizare. Nu a avut nici constrângerile care există în România.
Recent la Bruxelles, mi-a povestit că a reușit să modifice formele de stimulare a fermierilor din sectorul creșterii vacilor de lapte în funcție de producția de lapte, nu de numărul vacilor din bătătură.
Moldova, pe de o parte, ne are pe noi, UE și România, ca modele de bune practici, în același timp nu are niște constrângeri care există la nivel european, măsuri care poate erau bune acum 20 de ani. Într-un cuvânt, agricultura Moldovei are în momentul de față șansa de a se dezvolta și moderniza la un nivel care să o facă, pe piața, competitivă.
Europa Liberă: Credeți că integrarea Ucrainei și R. Moldova în UE va merge în tandem, sau la un moment dat cele două țări se vor despărți?
Daniel Buda: Complicat de răspuns, dar cred că undeva va fi o decuplare de Ucraina, pentru că, slavă Domnului, în Moldova nu este război. Elementul război creează incertitudini. Pe de altă parte sunt evoluțiile din Statele Unite, care mă îngrijorează. Nu ne putem închipui ce ar însemna de exemplu ca Statele Unite să nu mai sprijine Ucraina. Ei sunt jucătorii principali, nici o țară NATO nu are capacitatea (lor) de a sprijini Ucraina.
Nu aș vrea să leg aderarea Moldovei neapărat de cea a Ucrainei, doresc ca ambele să facă pași rapizi și concreți în această direcție, dar cred că în momentul de față Moldova este un pic mai avansată din punct de vedere al pregătirii, al capacității de a avansa spre aderare.
