După mai mult de două luni de așteptare, în concursul pentru funcția de procuror general s-au înscris șase persoane. Doi candidați, avocatul Ilie Rotaru și procurorul Igor Demciucin, și-au depus dosarele în prima rundă. Alți patru (procurorii Ion Munteanu și Octavian Iachimovschi și juriștii Andrei Coca și Serghei Perju) au decis să candideze după ce termenul-limită de depunere a dosarelor a fost prelungit de la 22 noiembrie la 29 decembrie.
Interimarul care vrea și la PG, și la CSJ
Actualul procuror general interimar, Ion Munteanu, și-a început cariera în 2006. Din 2010 până în 2018, el a lucrat la Procuratura Anticorupție, iar în perioadele 2019-2020 și 2021-2021 a fost șef-adjunct interimar al acestei instituții. În toamna anului 2022, a fost numit procuror general interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu.
În mai 2023, Ion Munteanu s-a înscris în concurs pentru o funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție. Concursul este acum în derulare, iar comisia vetting verifică integritatea etică și financiară a candidaților.
Munteanu a fost printre demnitarii ale căror pretinsele convorbiri au ajuns pe site-ul Moldova-Leaks. Din conversațiile publicate, rezulta că procurorul s-ar fi implicat în activități antreprenoriale (lucru interzis de lege) și ar fi înregistrat imobile pe numele socrilor.
Munteanu a declarat atunci că mesajele au fost trucate. Activistul civic Pavel Grigorciuc a cerut ca Munteanu să fie adus în fața legii, dar procurorii nu au văzut motive pentru a iniția o urmărire penală.
- Te-ar putea interesa și: Procurorul general interimar nu va fi cercetat penal în legătură cu scurgerile de pe „Moldova Leaks”
Potrivit ultimei declarații de avere, în anul 2022, Munteanu a primit un salariu de 429.274 de lei (aproximativ 35.700 lunar). Familia procurorului locuiește într-o casă cu suprafața de 105,8 metri pătrați, pe care a obținut-o printr-un contract de donație. Membrii familiei Munteanu au în proprietate două automobile: un Mercedes, fabricat în 2014, cu prețul declarat de 50.000 de lei, și o Dacia Duster, fabricată în 2015, cu prețul de 147.609 de lei. De asemenea, Ion Munteanu a declarat că un membru al familiei sale are un Mercedes fabricat în 2011, pe care îl folosește conform unui contract „translativ de posesie și de folosință”.
Procurorul care s-a judecat cu CNI
Igor Demciucin și-a început cariera de procuror în 2010, la Procuratura sectorului Buiucani. Din 2016, el a lucrat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în 2022-2023 fiind șef-adjunct interimar al acestei instituții. În ianuarie 2023, a fost numit adjunct al procurorului general interimar Ion Munteanu.
În 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constat că Demciucin nu a declarat trei conturi bancare și a sesizat Procuratura să înceapă împotriva lui urmărirea penală pentru fals în declarații. Procurorul s-a adresat în instanță și a explicat că pe cele trei conturi nu erau bani. Potrivit lui, CNI nu a constatat o diferență între veniturile și cheltuielile sale.
De asemenea, Demciucin a solicitat 300.000 de lei în calitate de compensație morală pe motiv că CNI i-ar fi lezat reputația și „cetățenii au fost induși în eroare în ceea ce privește profesionalismul, verticalitatea, obiectivitatea și integritatea sa”. Judecătorii au anulat actul de constatare al CNI și i-au oferit o compensație morală 5.000 de lei. Decizia a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție.
Pentru anul 2022, Demciucin a declarat venituri de 346.200 de lei (aproximativ 28.800 lunar). Încă 470.000 de lei a obținut din vânzarea automobilului Hyundai Kona și 8.992 de euro, în calitate de remitențe. Procurorul mai declară o casă de 70 de metri pătrați, cu valoarea de zero lei, obținută prin „acord verbal”, și un apartament de 36,1 metri pătrați, cumpărat cu 231.462 de lei în anul 2008.
Demciucin mai are în proprietate trei automobile: Mercedes-Benz 500 SEC, din 1985, cumpărat în 2021 cu 7.000 de dolari, BMW 635 CSI, din 1984, cumpărat în 2018 cu 5.500 de euro, și Mercedes-Benz 560 SEC, din 1990, cumpărat în 2022 cu 9.000 de dolari.
Unul dintre adjuncții Veronicăi Dragalin
Octavian Iachimovschi și-a început cariera în 2011, la Procuratura Anticorupție. În 2019, el a fost timp de cinci luni șef-adjunct al acestei instituții. Tot în 2019, împreună cu procurorii Dumitru Obadă și Iuri Lealin, a fondat Asociația Procurorilor „Pentru ordine și dreptate”.
În 2022, Iachimovschi a participat la concursul pentru șefia Procuraturii Anticorupție. El s-a clasat pe locul doi, obținând un punctaj de 53,01 puncte, după câștigătoarea, Veronica Dragalin, cu un scor de 72,15. În martie 2023, Iachimovschi a fost numit șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, la propunerea lui Ion Munteanu.
Pentru anul 2022 procurorul a declarat salariu în sumă de 353.229 de lei de la procuratură și 82.777 de lei, de la Institutul Național de Justiție. De asemenea, el a primit 74.411 de lei de la Centrul de Resurse Juridice pentru „activitatea științifică și de cercetare”. Procurorul a mai indicat în declarația de avere jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 49,7 metri pătrați, procurat în 2023 cu 42.000 de euro, și jumătatea unei case cu suprafața de 100,8 metri pătrați, cumpărată cu 995.643 de lei.
Familia procurorului mai are în proprietate două automobile: Honda Civic, fabricat în 2009 și procurat în 2018 cu 87.700 de lei, și Renault Megan Scenic, din 2014, cumpărat în 2021 cu 6.300 de euro.
Avocatul judecat pentru escrocherie
Ilie Rotaru și-a obținut licența de avocat în anul 2002. A participat la mai multe concursuri pentru funcții publice: avocatul poporului, în 2021, procuror general, în 2019, judecător la Curtea Constituțională, în 2019.
În 2017, Ilie Rotaru a fost condamnat de Judecătoria Chișinău la 9 ani de închisoare. Conform materialelor anchetei, el l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți. În 2019, Curtea de Apel Chișinău a lăsat această decizie în vigoare, iar în 2021 Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a întors cauza la rejudecare. „Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, au explicat judecătorii CSJ.
Acum cauza este examinată, din nou, de Curtea de Apel, Chișinău. Ilie Rotaru pledează nevinovat. El spune că, de mai bine de 15 ani, este persecutat de oamenii legii, „la comanda politicienilor”.
Avocatul care a mai vrut să fie procuror general
Serghei Perju și-a început cariera de avocat în Romania, în anul 2005. Timp de un an, a activat în propriul cabinet de avocatură, iar în 2006 s-a alăturat societăţii de avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis să profeseze avocatura pe teritoriul Republicii Moldova.
În toamna anului 2019, Perju a candidat pentru funcția de procuror general al R. Moldova, însă a fost exclus din concurs, după interviul desfășurat de comisia specială de preselecție a candidaților, de pe lângă Ministerul Justiției. Perju a declarat atunci că preselecția a fost viciată și s-a plâns în instanță. Avocatul a solicitat să fie anulate decizia comisiei de preselecție, decizia Consiliului Superior al Procurorilor, prin care Alexandr Stoianoglo a fost desemnat candidat la funcția de procuror general, și decretul prezidențial de numire a lui Stoianoglo. Pe 5 aprilie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a respins toate cererile.
Juristul care s-a vrut judecător la Curtea Constituțională
Andrei Coca a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1986, iar apoi a activat în departamentul de anchetă penală al Ministerului Afacerilor Interne. În 1998, a început să acorde asistență juridică prin intermediul companiei „Cavis-Coca”, iar în 2014 a devenit șeful departamentului juridic al companiei de construcții „Vasigur Grup”.
În 2019, Coca a candidat la funcția de judecător al Curții Constituționale, la concursurile organizate de Parlament și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar a fost respins de ambele instituții. Potrivit legii, Parlamentul, Guvernul și CSM numesc câte doi judecători la Curtea Constituțională.
Cum va fi ales procurorul general
Câștigătorul concursului va fi ales de Consiliul Superior al Procurorilor, care va verifica dosarele candidaților și va desfășura interviuri cu fiecare. Numirea procurorului general va trebui apoi confirmată de șefa statului, prin decret prezidențial.
Pe 28 decembrie 2023, la ultima ședință a Parlamentului din an, partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a modificat legea cu privire la procuratură. Conform unui amendament înregistrat și votat în primă lectură în aceeași zi, câștigătorul concursului urmează să fie selectat nu în baza punctajului acumulat, ci cu majoritatea voturilor membrilor CSP. În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține numărul necesar de voturi, se inițiază un nou concurs.
Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce, pe 26 septembrie 2023, președinta Maia Sandu l-a eliberat din funcție pe Alexandr Stoianoglo. În mai 2022, CSP a propus șefei statului să-l demită pe Stoianoglo după ce o comisie specială i-a evaluat performanțele și i-a dat calificativul „nesatisfăcător”.
Pe 9 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul în baza cărui Stoianoglo a fost evaluat. Fostul procuror general a contestat în instanță decretul prezidențial. O decizie încă nu a fost pronunțată.
Organizarea unui concurs transparent pentru funcția de procuror general este una dintre recomandările Comisiei Europene din raportul cu privire la începerea negocierilor de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.
