Congresul așa-numiților „aleși locali de toate nivelurile” convocat de liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a spus în declarația din 28 februarie că Rusia trebuie să apere regiunea pentru că pe teritoriul ei „locuiesc permanent peste 220 de mii de cetățeni ruși”.
Demersul este adresat celor două camere ale parlamentului rus, Consiliului Federației și Dumei de Stat. Dar participanții la congres nu au făcut vreun apel la Federația Rusă să le anexeze regiunea, așa cum speculase în prealabil un fost demnitar transnistrean într-o postare pe rețelele sociale preluată masiv pe plan internațional.
Mai multe puncte din declarația finală a congresului transnistrean au fost publicate în rețeaua Telegram de Sputnik Moldova, un portal controlat de guvernul rus.
Potrivit acestei surse, participanții la eveniment au mai decis să adreseze apeluri secretarului general al ONU, Parlamentului European, Adunării Interparlamentare CSI, OSCE și altora pentru a cere autorităților moldovene să oprească „războiul economic” împotriva regiuni și să „revină la un dialog adecvat” cu Tiraspolul.
La începutul anului, autoritățile de la Chișinău au extins legislația vamală asupra agenților economici din stânga Nistrului și au început să le impoziteze exporturile, punându-i în poziție de egalitate cu cei de pe malul drept al Nistrului. Decizia a cauzat mai multe demonstrații de protest în regiunea transnistreană, culminând cu reuniunea din 28 februarie.
Aceasta survine cu o zi înainte de un discurs în parlamentul rus, pe care urmează să îl rostească Vladimir Putin, pe 29 februarie.
Reacția Moscovei și cea a Chișinăului
Reacționând la declarația de la Tiraspol, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a spus că respinge „declarațiile propagandistice".
„Amintim că malul stâng beneficiază de pe urma politicilor de pace, securitate și integrare economică cu Uniunea Europeană, avantajoase pentru toți cetățenii", a spus Serebrian pe canalul de Telegram al Biroului de Reintegrare.
Ceva mai devreme, dar înainte de publicarea rezoluției la Tiraspol, președinta Maia Sandu a spus, la Tirana, că R. Moldova este decisă să rezolve conflictul transnistrean „înghețat” pe cale pașnică. Sandu a participat în Albania la o reuniune cu liderii țărilor din Balcanii de Vest, dar și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, președinta moldoveană a mai spus că se fac „pași mici” pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene.
De la Moscova, Interfax a relatat că reprezentanți ai ministerului de Externe rus au spus jurnaliștilor că Rusia a primit apelul transnistrean, iar instituțiile sale abilitate îl vor examina.
„Protejarea intereselor locuitorilor din regiunea transnistreană, compatrioții noștri, este una dintre prioritățile noastre", se spune într-o declarație citată de Interfax.
Cu o zi înainte de congresul transnistrean, la Tiraspol, a mers în vizită un oficial al Departamentului de Stat american, Christopher Smith, secretar adjunct pentru Europa de Est, Politici și Afaceri Regionale în Biroul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice.
Liderul transnistrean Krasnoselski i-a spus lui Smith că Chișinăul ar pune „presiuni” de ordin economic asupra regiunii. Înainte de a merge la Tiraspol, Smith a discutat cu oficial guvernamentali moldoveni.
Analiza expertului
Într-un comentariu în urma reuniunii de la Tiraspol, fostul vicepremier moldovean pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a spus Europei Libere că singurul punct care contează din întreaga rezoluție a autorităților transnistrene este cel în care autorii cer Rusiei „măsuri de protecție”.
„Dar și așa vedem că e vorba de un mesaj mult mai moderat în raport cu cel aprobat de congresul precedent, din 2006 - atunci au cerut recunoașterea Transnistriei ca stat independent”, a spus Flenchea.
El crede că liderii de la Tiraspol au dat dovadă de reținere acum „în condițiile în care jumătate de lume s-a aliat împotriva Rusiei” din cauza agresiunii rusești contra Ucrainei.
Tot așa, Flenchea consideră semnificativ faptul că reuniunea transnistreană a adresa apelul Consiliului Federației și Dumei de Stat, dar nu președintelui rus.
„Dacă și-ar dori și s-ar aștepta cu adevărat la măsuri practice după acest demers, dacă ar vrea o schimbare a status quo-ului geopolitic, s-ar fi adresat direct lui Vladimir Putin", a mai spus Flenchea.
Un congres ca cel din 28 februarie 2024 nu a mai avut loc în stânga Nistrului din 2006. Atunci, „aleșii locali” din regiunea transnistreană au cerut, în urma unui „referendum”, aderarea regiunii la Federația Rusă. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, iar Rusia a lăsat acea solicitare transnistrenilor fără răspuns.
