Într-o declarație făcută joi pe Telegram, forțele aeriene ucrainene nu au specificat tipul exact de rachetă, dar au afirmat că aceasta a fost lansată din regiunea rusă Astrahan, care se învecinează cu Marea Caspică.

Armata ucraineană a spus că o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) a fost lansată asupra orașului Dnipro împreună cu alte opt rachete, și că armata ucraineană a doborât șase dintre acestea.

Două persoane au fost rănite în urma atacului, iar o fabrică și un centru de reabilitare pentru persoanele cu handicap au fost avariate, potrivit oficialilor locali.

Raza de acțiune a unei rachete ICBM este inutil de mare pentru a fi folosită împotriva Ucrainei, iar astfel de rachete sunt concepute pentru a transporta focoase nucleare. Utilizarea uneia, doar, ar putea fi o aducere aminte a capacității nucleare a Rusiei și un mesaj puternic că Moscova e gata să escaladeze conflictul, scrie AP.

Atacul are loc la două zile după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat o doctrină nucleară revizuită care reduce în mod oficial pragul pentru utilizarea de către Rusia a armelor nucleare.

• Te-ar putea interesa și: Putin actualizează doctrina nucleară a Rusiei, coborând pragul răspunsului nuclear

De partea cealaltă, Ucraina a lansat marți în premieră rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de americani (ATACMS), iar miercuri a trimis în Rusia, tot pentru prima dată, rachete Storm Shadows fabricate în Marea Britanie.

Ministerul rus al Apărării a declarat joi că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două rachete Storm Shadow, șase rachete HIMARS și 67 de drone. Anunțul a fost făcut în cadrul bilanțului zilnic al ministerului cu privire la acțiunile militare din Ucraina.

Acesta nu este însă primul anunț public al Moscovei privind doborârea unor rachete Storm Shadow, Rusia raportând anterior doborârea unora deasupra peninsulei anexate Crimeea.

Putin a avertizat anterior SUA și alți aliați NATO că a permite Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus ar însemna că Rusia și NATO sunt în război.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Printre cele mai valoroase bunuri sechestrate se numără o casă de locuit și un teren de construcții din municipiul Chișinău de peste trei milioane de lei, o cotă parte dintr-un apartament de peste două milioane de lei și o cotă parte dintr-o casă de locuit din orașul Vadul lui Vodă, de peste trei milioane de lei.

Sechestre au fost aplicate inclusiv asupra unor mașini de sute de mii de lei și conturi bancare de zeci de mii de euro. PA spune că chiar săptămâna trecută a ridicat două automobile în valoare totală de circa 1,2 milioane de lei.

Bunurile ridicate reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii ale Interpol și se află în prezent în gestiunea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI).

PA spune că în ultimele luni a identificat și alte transferuri bănești, bunuri ale învinuiților pe care eventual le-ar putea confisca.

Potrivit PA, în baza probelor acumulate până în prezent în cadrul dosarului denumit generic „Interpol”, există bănuieli „rezonabile” că un grup criminal organizat a pus la cale o schemă de corupție pentru a permite persoanelor aflate sub incidența Notificărilor Roșii a Interpol să obțină statut de solicitanți de azil în R. Moldova, pentru a bloca și a șterge aceste notificări prin intermediul unor funcționari publici mituiți.

• Te-ar putea interesa și: Angajați de la Interne și Poliție, suspendați din funcții în legătură cu dosarul „Interpol”

„Cel puțin 26 de persoane au depus acte false la Interpol prin această schemă, prin acțiunile lor afectând investigații criminale din întreaga lume, inclusiv Franța, Australia, China și alte țări”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.

New York Times a scris în investigația publicată la 15 noiembrie că un traficant de droguri din Franța, nouă cetățeni chinezi, fiul unui fost prim-ministru al Kârgâzstanului, un om de afaceri australian fugar, doi ucraineni, un cetățean al Belarusului și fugari de alte naționalități, se numără printre cei care au beneficiat de această schemă de corupție.

În urma investigațiilor, Interpol a deblocat Notificările Roșii a persoanelor care au beneficiat de această schemă de corupție prin care fugari internaționali evitau aplicarea mandatelor de arest.

În prezent, în dosar este vizat fostul șef al biroului Interpol Moldova - Viorel Țentiu. Jurnaliștii New York Times au mai scris că în vizorul procurorilor se află și Vitalie Pîrlog, fostul ministru al justiției și șef al Comisiei interpol care verifica alertele roșii între 2017 – 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe buletinul de vot pentru prezidențiale, cetățenii vor avea de ales dintre 13 candidați la funcția de președinte al României. Cele mai mari șanse, potrivit ultimelor sondaje, le au premierul Marcel Ciolacu înaintat de Partidul Social Democrat, George Simion, sprijinit de Alianța pentru Unirea Românilor, independentul Mircea Geoană și lidera Uniunii Salvați România, Elena Lasconi.

Unde vor fi amplasate cele 59 de secțiile de votare?

17 secții de votare vor fi deschise în regiunea de nord a R. Moldova, 34 – în regiunea de centru (16 la Chișinău) și opt secții de votare – în regiunea de sud.

În alegerile din România este posibilă și votarea prin corespondență, introdusă în 2019.

Când votăm?

Cetățenii români ai R. Moldova sunt așteptați la urnele de vot pentru alegerea președintelui României în zilele de 22 noiembrie (între orele 12:00 și 21:00), 23 noiembrie și 24 noiembrie (07:00 – 21:00).

Cu ce acte se poate vota?

Cetățenii români pot vota pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării.

Este vorba de cartea de identitate fizică sau electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul, inclusiv cel electronic, diplomatic, de serviciu sau simplu.

Care sunt funcțiile președintelui României?

În România, Constituția îi deleagă președintelui trei responsabilități de bază: garantul respectării legilor, comandantul suprem al Armatei și reprezentantul statului român în relațiile externe.

• Te-ar putea interesa și: Vin alegerile din România. Ce trebuie să știe moldoveanul cu sau fără pașaport românesc?

Alegerile din România vor decide conducerea politică a celui mai important partener economic al R. Moldova și a unuia dintre suporterii ei cei mai statornici în calea spre Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa din regiune scrie că sunt vizați funcționari din conducerea Găgăuziei, cum ar fi prim-vicepreședintele Comitetului Executiv al autonomiei, Ilia Uzun, și deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Ruslan Ulianovschi.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat desfășurarea perchezițiilor, dar a precizat că va reveni cu detalii, inclusiv despre persoanele vizate, după încheierea descinderilor.

Inspectoratul General al Poliției a spus într-un comunicat de presă că operațiunile sunt coordonate de ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și procurorii PCCOCS cu sprijinul echipelor speciale ale brigăzii cu destinație specială „Fulger”.

• Te-ar putea interesa și: Consilier al bașcanei Evghenia Guțul, reținut după ce ar fi instigat la violență împotriva lui Sandu și Dodon

Uzun și Ulianovschi nu sunt singurii funcționari de la conducerea autonomiei care se află în vizorul organelor de drept. În prezent, este cercetat în stare de liberate, pentru instigare la violență, Mihail Vlah, consilierul guvernatoarei Găgăzuiei, Evghenia Guțul.

După ce a scris pe rețelele de socializare că actuala președintă, Maia Sandu, și fostul șef de stat, Igor Dodon, „trebuie uciși”, el a fost reținut în seara zilei de 8 noiembrie pentru 72 de ore, iar ulterior - eliberat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Suspecții, care nu au fost identificați, sunt acuzați de comiterea de infracțiuni împotriva siguranței publice, de provocare de pericol public și de lucrări de construcții neregulamentare, a declarat Parchetul Superior din Novi Sad într-o declarație. Ei riscă până la 12 ani de închisoare.

Presa sârbă a relatat că Goran Vesic, care a demisionat din funcția de ministru al construcțiilor după prăbușire, se numără printre cei reținuți. Vesic a declarat pe X că s-a „prezentat” de bunăvoie.

Arestările au venit după valul de proteste izbucnit în urma tragediei, la care mii de oameni au cerut ca vinovații să fie aduși în fața justiției și pedepsiți. Mulți în Serbia cred că prăbușirea structurii - o copertină plată de beton deasupra intrării în clădire, la nivelul plafonului parterului - a fost rezultatul corupției și al lipsei de transparență în lucrările de renovare a clădirii gării.

Politicienii din opoziție, organizatorii protestelor, s-au declarat sceptici cu privire la arestările anunțate și au cerut ca dosarul să fie gestionat de procurorii de crimă organizată.

„Ei (procurorii) au evitat să menționeze moartea oamenilor și corupția, iar acestea sunt esențiale”, a declarat Borislav Novakovic, un fost primar din Novi Sad. „În ultimele 20 de zile, toți suspecții au putut să influențeze martorii, să falsifice probele și să modifice documentația”, a mai spus el.

Parlamentarii opoziției și alți protestatari s-au ciocnit miercuri cu poliția în fața clădirii tribunalului din Novi Sad pentru a treia zi consecutiv, cerând inculpări în cazul prăbușirii acoperișului și eliberarea din detenție a activiștilor închiși în timpul manifestațiilor anterioare.

Președintele autoritar al Serbiei, Aleksandar Vucic, a descris protestele opoziției de joi drept „teroare” și „violență brutală din partea anumitor factori politici”. Vucic a mai declarat: „Îi vom învinge pe huligani și pe bătăuși... nu ne este frică”.

Clădirea gării din Novi Sad a fost construită în 1964. A fost renovată de două ori în ultimii ani, ca parte a unui acord mai amplu privind infrastructura cu companii de stat chineze.

Copertina de la intrare s-a prăbușit pe 1 noiembrie. Inițial, 14 persoane au murit și alte trei au fost grav rănite, iar una dintre persoanele rănite a murit duminică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC a trimis Curții Constituționale procesul verbal și raportul privind alegerile prezidențiale la 9 noiembrie, iar potrivit Codului Electoral, examinarea urma să se realizeze în decurs de 10 zile, dar nu mai devreme de soluționarea contestațiilor electorale de autoritatea electorală și instanțele judecătorești.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a spus Europei Libere că pe rolul instanțelor de judecată s-au aflat până în prezent peste 10 contestații electorale legate de alegerile prezidențiale, aproape toate fiind soluționate de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Postica a mai spus că ultimul litigiu electoral va fi examinat de judecătorii CSJ miercuri, 27 noiembrie. Este vorba despre o contestație depusă în privința regulamentului privind organizarea votului prin corespondență, aplicat în premieră la alegerile prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Igor Grosu felicită alegătorii pentru „victoria” în alegeri și la referendum. PSRM și PCRM contestă rezultatele

Alegerile prezidențiale din R. Moldova s-au desfășurat în două tururi. Primul tur a avut loc concomitent cu referendumul constituțional despre aderarea la UE pe 20 octombrie. La 31 octombrie, Curtea Constituțională a validat rezultatul referendumului și a introdus în Constituție prevederile despre aderarea la UE.

În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, candidata PAS, Maia Sandu, a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în timp ce Stoianoglo a acumulat majoritatea voturilor în interiorul Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Baza vizată joi într-o declarație a ministerului de Externe rus este la Redzikowo, în apropierea coastei baltice, și este parte a unui scut antirachetă NATO mai larg. Ea a fost deschisă la 13 noiembrie. Este „sora” bazei de la Deveselu, din România, cele două fiind primele dintr-un sistem numit „Aegis Ashore”, despre care alianța afirmă că poate intercepta rachete balistice cu rază scurtă și intermediară.

Scutul mai include distrugătoare ale marinei americane la o bază navală din Spania și un radar de avertizare timpurie în Turcia, potrivit NATO.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat joi prin vocea purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova că baza din nordul Poloniei se află pe o listă de ținte rusești pentru o potențială distrugere, dacă va fi necesar, amintește Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Putin actualizează doctrina nucleară a Rusiei, coborând pragul răspunsului nuclear

Varșovia a răspuns că acum este și mai decisă să-și întărească securitatea. „Astfel de amenințări (din partea Rusiei) vor servi cu siguranță drept argument pentru consolidarea apărării aeriene a Poloniei și a NATO și ar trebui luate în considerare și de Statele Unite”, a spus purtătorul de cuvânt al externelor poloneze, Pawel Wronski.

Moscova a avertizat și România că devine țintă ipotetică a rachetelor rusești din cauza bazei de la Deveselu, încă dinaintea înrăutățirii decisive a relațiilor din cauza invaziei rusești din Ucraina, în februarie 2022. Baza din sudul României, care găzduiește un radar, a fost deschisă încă în 2016.

Schimbul de replici dintre Moscova și Varșovia pe teme nucleare vine la câteva zile după ce Rusia și-a actualizat strategia nucleară, care coboară pragul „răspunsului nuclear”.

Noua versiune a documentului afirmă că un atac împotriva Rusiei din partea unei puteri nenucleare cu „participarea sau sprijinul unei puteri nucleare” va fi văzut ca un „atac comun asupra Federației Ruse”.

Nu se specifică dacă un astfel de atac ar declanșa în mod necesar un răspuns nuclear. Printre principiile-cheie ale descurajării nucleare se menționează „incertitudinea privind amploarea, momentul și locul posibilei utilizări a descurajării nucleare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În raionul Cantemir, pe traseul din localitatea Cîrpeși, din cauza lapoviței, s-a produs un accident rutier. O mașină cu patru pasageri, dintre care doi copii, a alunecat de pe traseu și s-a lovit într-un copac. Trei persoane au fost transportate la Spitalul Raional Cantemir pentru îngrijiri medicale. Poliția nu spune despre care pasageri este exact vorba.

Un alt accident rutier a avut loc pe traseul Ungheni - Cetireni. Mașina condusă de o șoferiță de 36 de ani și cu doi pasageri minori a derapat de pe partea carosabilă și a ajuns pe acostament.

Poliția a avertizat că circulația pe unele drumuri naționale este anevoioasă, în special în cazul șoferilor de autocamioane. Pe traseul Chișinău - Bălți, în apropiere de localitatea Bravicea din Călărași, o bandă este blocată, iar oamenii legii acordă ajutor.

În perioada 21 – 23 noiembrie, pe tot teritoriul R. Moldova, este valabilă avertizarea meteorologică emisă pe 19 noiembrie curent – cod galben de schimbare bruscă a vremii, care este influențată de delăsarea frontului atmosferic atlantic și a maselor de aer venite dinspre Marea Mediterană.

Temperatura pe timp de zi a scăzut brusc cu 5 –7 grade Celsius, de la maxime de +14 grade Celsius, pe 20 noiembrie, la maxime de +3 grade, pe 21 noiembrie.

Joi, în primele ore ale dimineții, în special în nordul și centrul R. Moldova, inițial, precipitațiile au căzut sub formă de ploaie, dar s-au transformat treptat în lapoviță și ninsoare.

Pe parcursul nopții, drumarii au curățat zăpada în cel puțin 15 raioane din nordul și centrul R. Moldova, distribuind peste șapte tone de material antiderapant și peste 224 de tone de sare tehnică.

Înainte de a pleca la drum, șoferii sunt îndemnați să se asigure că au telefonul încărcat, iar dacă sunt în dificultate - să apeleze la numerele de telefon ale Administrației de Stat a Drumurilor, care sunt valabile nonstop: (+373) 78337744 și (+373) 60477117 sau la Serviciul 112.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a spus în cadrul unei conferințe de presă comune că acordul privind readmisia, aprobat și în ședința de Guvern din dimineața aceleași zile, nu îi va afecta pe moldovenii care muncesc și trăiesc legal în Marea Britanie.

Oficialul a afirmat că prevederile vor viza strict cazurile de ședere ilegală ale cetățenilor moldoveni în Marea Britanie, care conform statisticilor oficiale sunt foarte puține.

Totodată, Chișinăul și Londra au semnat și un parteneriat pentru apărare și securitate, care va servi drept bază pentru consolidarea cooperării pe subiecte ce țin de securitate regională, consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și fortificarea cooperării la nivel operațional.

Semnarea celor două documente a avut loc în cadrul vizitei la Chișinău a miniștrilor de externe ai Marii Britanii, David Lammy și României, Luminița Odobescu.

Ministrul britanic al Afacerilor Externe, David Lammy, a mai anunțat că Londra va oferi Chișinăului 5 milioane de euro pentru protecția refugiaților din Ucraina și a familiilor vulnerabile și alte 2 milioane de euro asistență financiară pentru consolidarea securității cibernetice.

Oficialul britanic a reconfirmat angajamentul de a accelera negocierile pentru semnarea Acordului privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere. Textul documentului a fost agreat de ambele părți și urmează să treacă printr-o consultare publică în Regatul Unit, urmată de aprobarea parlamentară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un purtător de cuvânt al prim-ministrului britanic Keir Starmer a declarat că biroul său nu va comenta relatările sau aspectele operaționale, informează Reuters.

Marea Britanie a declarat anterior că Ucraina ar putea utiliza rachetele de croazieră Storm Shadow pe teritoriul ucrainean, iar guvernul de la Londra face de mai multe luni presiuni asupra Statelor Unite pentru a încuviința această permisiune.

Nu a fost imediat limpede la ce anume a folosit Ucraina rachetele Storm Shadow. Guardian a scris că imagini neconfirmate distribuite pe Telegram păreau să arate fragmente ale rachetei într-o locație din regiunea Kursk. Un expert în armament, Trevor Ball, fost membru al armatei americane, a declarat că imaginile care circulă arată într-adevăr fragmente din Storm Shadow, deși nu a putut stabili dacă acestea sunt imagini actuale sau vechi.

Știrea despre rachetele britanice țintite împotriva Rusiei vine după ce președintele american Joe Biden a schimbat săptămâna aceasta politica de până acum a Washingtonului pentru a permite Ucrainei să utilizeze arme din SUA pentru lovituri „în profunzime” în Rusia.

Rusia a confirmat că regiunea sa Briansk a fost lovită săptămâna aceasta de rachete americane ATACMS, pentru prima dată.

Și mai nou, miercuri, administrația democrată de la Washington a confirmat că va permite Ucrainei să utilizeze mine antipersonal furnizate de americani pentru a încetini progresul Rusiei pe câmpul de luptă în război. Confirmarea a fost făcută de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care a declarat că schimbarea politicii Washingtonului privind minele antipersonal pentru Ucraina este urmarea schimbării tacticii rușilor, relatează Associated Press.

• Te-ar putea interesa și: SUA vor furniza Ucrainei mine antipersonal, pentru prima dată de la începutul războiului

Trupele terestre ruse par să aibă întâietate pe câmpul de luptă, mai degrabă decât forțele mai protejate în transportoare blindate, astfel încât Ucraina are „nevoie de lucruri care pot ajuta la încetinirea acestui efort din partea rușilor”, a declarat Austin în timpul unei călătorii în Laos.

Minele antipersonal sunt criticate de organizațiile caritabile și de activiști deoarece reprezintă o amenințare persistentă pentru civili. Austin a contracarat miercuri acest argument.

„Minele terestre pe care am dori să le furnizăm ar fi mine terestre care nu sunt persistente, știți, putem controla momentul în care se vor autoactiva, se vor autodetona și acest lucru le face mult mai sigure în cele din urmă decât lucrurile pe care le creează singuri”, a declarat Austin.

Rusia a folosit deja mine terestre în Ucraina.

Războiul a căpătat o dimensiune internațională mai mare - notează AP - odată cu sosirea trupelor nord-coreene pentru a ajuta Rusia pe câmpul de luptă - o evoluție care, potrivit oficialilor americani, a determinat schimbarea politicii lui Biden privind rachetele cu rază lungă de acțiune și care a înfuriat Kremlinul.

Ulterior, președintele rus Vladimir Putin a redus pragul pentru utilizarea arsenalului său nuclear, noua doctrină anunțată marți permițând un potențial răspuns nuclear din partea Moscovei chiar și în cazul unui atac convențional asupra Rusiei din partea oricărei națiuni care este susținută de o putere nucleară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia instanței supreme vine în urma contestațiilor depuse de procurorul Vladislav Harțî și de Galina Țufekci, una dintre victime, reprezentată de avocatul Vadim Vieru.

CSJ a confirmat că restabilirea statutului de victimă pentru Galina Țufekci de către Curtea de Apel Chișinău a fost o decizie corectă, dar a remarcat că instanța de apel trebuia să ia în considerare și solicitarea acesteia de a înăspri pedeapsa aplicată lui Botnari, singura persoană sancționată în acest dosar.

Decizia instanței din 2020 a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în sumă de 88 de mii de lei și restituirea cheltuielilor suportate de stat pentru expulzarea profesorilor turci.

Magistrații Curții de Apel Chișinău trebuie să decidă de această dată dacă această sancțiune reflectă gravitatea faptelor comise și să clarifice contradicțiile din declarațiile lui Botnari. Judecătorii mai trebuie să stabilească și dacă pedeapsa aplicată acestuia în urmă cu patru ani este una proporțională infracțiunii pentru care a fost găsit vinovat.

• Te-ar putea interesa și: Unul din profesorii turci expulzați ilegal a fost eliberat din închisoare, dar nu se poate întoarce în Moldova

Avocatul Vadim Vieru a spus Europei Libere că decizia instanței supreme este crucială, subliniind că dosarul profesorilor turci se află sub monitorizarea atentă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Juristul a reamintit că autorităților moldovenești nu au condamnat public expulzarea ilegală a profesorilor, așa cum a cerut anterior organizația internațională.

În 2018, șapte profesori turci au fost expulzați ilegal din Republica Moldova, deși mulți dintre ei locuiau aici de peste 20 de ani și solicitaseră azil. Ulterior, aceștia au fost condamnați la pedepse grele în Turcia, fiind acuzați de legături cu opozantul politic Fethullah Gülen.

În anul 2019, CEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea drepturilor profesorilor turci și a obligat guvernul să achite câte 25.000 de euro fiecărei familii.

Vezi știrea integrală în limba rusă aici.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit oficialului, aproximativ o treime din liceele din R. Moldova au o singură clasă de liceu, iar acest fapt limitează elevii care vor să învețe mai multă matematică, fizică, chimie, biologie și ulterior să studieze la universități cu proful tehnic.

„Noi avem nevoie cu siguranță de ingineri, biologi, chimiști, fizicieni. Respectiv o să propunem acest nou profil pentru școlile cu o singură clasă care să aibă o distribuție mai echilibrată a orelor, între cele umaniste și cele realiste. Vor avea o gamă mai largă de posibilități și absolvenții vor putea să facă față unui program de IT sau inginerie la Universitatea Tehnică”, a spus Perciun.

• Vezi și: Elevii fug de științele exacte | Rectorul UTM: „Vom rămâne o colonie de tehnologie, dar nu o țară care dezvoltă cercetare”

Secretara de stat a ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că urmează discuții cu directorii instituțiilor de învățământ, iar cel mai probabil „profilul general” în licee va fi introdus de anul viitor. Schimbările vor fi făcute la solicitarea rectorilor universităților.

„Rectorii universităților au atenționat în repetate rânduri despre faptul că unii tinerii care au studiat la profil umanist la liceu optează pentru specialități tehnice și vin total nepregătiți. Atunci când vor susține examenul de bacalaureat tinerii vor decide ce examene vor alege”, susține Valentina Olaru.

În anul de studii 2024/2025, peste 10.000 de elevi care au absolvit clasa a IX-a au fost admiși la liceu, majoritatea au optat pentru profilul umanist.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Dacă un contract nu este pe placul lor, îl opresc”, a declarat Schallenberg la o conferință de presă miercuri, alături de omologul său ucrainean, Andrii Sibiha, informează Reuters.

„Acesta este, probabil, un mesaj pentru toți cei de pe planetă care fac afaceri cu Rusia. Și ar trebui să fie un avertisment pentru orice om de afaceri care crede că ne putem întoarce la status quo în această chestiune”, a mai spus Schallenberg.

El a adăugat că tranzitul de gaze nu a fost un subiect al discuțiilor cu Sibiha.

Gazprom a întrerupt furnizarea către OMV sâmbătă, din cauza unei dispute contractuale, a declarat compania cu sediul la Viena, în timp ce Gazprom nu a comentat.

Nu este clar unde au fost redirecționate volumele de gaz destinate OMV.

Compania slovacă de stat SPP a declarat că încă primește gaz din Rusia și a sugerat că alții cumpără mai mult, deoarece există încă un „interes mare" pentru gazul rusesc în Europa.

• Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Transnistria – cu sau fără „gaze gratis” rusești și scenariile pentru sectorul energetic al R. Moldova

Gazprom a declarat că va trimite 42.4 milioane de metri cubi de gaz către Europa prin Ucraina miercuri, același volum ca marți.

Nominalizările, sau cererile, pentru fluxuri către Austria din Slovacia au fost stabile față de nivelurile de marți, cu aproximativ 13% sub nivelurile înregistrate înainte ca Rusia să oprească livrările de gaz către OMV. Nominalizările către Republica Cehă dinspre Slovacia au fost în conformitate cu nivelurile înregistrate în această lună, precizează Reuters.

Austria este sprijinită în actuala dispută cu Gazprom de Uniunea Europeană.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că președintele rus Vladimir Putin încearcă să „șantajeze" Austria și blocul comunitar.

Austria, alături de Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, este încă puternic dependentă de Rusia pentru gaz. Viena a declarat că are stocuri suficiente pentru a acoperi deficitul. OMV a declarat săptămâna trecută că stocul intern de gaze a depășit 90%.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ambasada și-a îndemnat angajații, dar și cetățenii americani din Kiev, să se adăpostească imediat în cazul în care va fi anunțată o alertă de raid aerian în capitala ucraineană.

„Din precauție, ambasada va fi închisă, iar angajații ambasadei sunt instruiți să se adăpostească pe loc”, arată un comunicat al misiunii diplomatice, fără a oferi detalii despre posibilul atac.

O alertă de raid aerian a fost emisă pentru mai multe regiuni ucrainene, inclusiv Kiev, în dimineața zilei de 20 noiembrie, din cauza iminenței unui nou atac aerian provenit din Rusia.

După SUA, a anunțat că-și închid pe azi ambasadele de la Kiev și alte țări, ca Spania, Italia sau Grecia.

R. Moldova a spus că ambasada ei activează în regim de „alertă maximă” și își va suspenda activitatea dacă va fi nevoie.

Răspunzând unei solicitări de informație de la Europa Liberă, MAE de la Chișinău a spus că „ministrul Mihai Popșoi a luat personal legătura cu Ambasadorul să se asigure ca toți membrii misiunii sunt bine și a fost informat ca misiunea lucrează în regim normal cu toate măsurile de precauție care se impun.”

Ministerul de Externe al României a transmis, într-un comunicat, că ambasada României de la Kiev a luat măsuri suplimentare de protecție a personalului, „activitatea fiind limitată la acțiuni cu caracter de urgență”. Franța a dat o declarație asemănătoare.

Serviciul de informații ucrainean: Știre falsă, răspândită de ruși

„Rusia a organizat „un atac informațional-psihologic masiv împotriva Ucrainei prin difuzarea unui avertisment fals, pretins a fi din partea serviciilor de informații militare ucrainene, cu privire la un atac aerian în masă iminent”, a declarat miercuri principalul serviciu de informații de la Kiev, citat de Reuters.

„Un mesaj este răspândit prin intermediul mesageriei și al rețelelor de socializare (...) cu privire la amenințarea unui atac deosebit de masiv cu rachete și bombe asupra orașelor ucrainene astăzi”, a afirmat Direcția Principală de Informații într-o declarație. „Acest mesaj este un fals, conține erori gramaticale tipice operațiunilor informaționale și psihologice rusești”.

Rusia a avertizat marți că va răspunde după ce Ucraina a lansat rachete americane cu rază mai lungă de acțiune asupra teritoriului său.

Un oficial ucrainean a declarat pentru AFP că un atac asupra regiunii Briansk din Rusia marți „a fost efectuat de rachete ATACMS”.

• Te-ar putea interesa și: Kievul a folosit deja rachete americane ATACMS pentru lovituri spre Rusia (surse)

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că atacul arată că țările occidentale doresc să „escaladeze” conflictul.

Miercuri dimineața, autoritățile militare din Rusia au transmis că apărarea aeriană a doborât 50 de drone ucrainene în timpul nopții și dimineață, în special în regiunile de la granița cu Ucraina, scrie Reuters.

Sistemele rusești „au distrus sau interceptat 44 de drone aeriene ucrainene”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării.

Majoritatea au fost neutralizate în regiunea Novgorod, potrivit ministerului.

Alte drone ar fi fost doborâte în Kursk, Belgorod și Briansk, precum și deasupra regiunii Moscovei.

Șase drone ucrainene au fost doborâte miercuri dimineață deasupra râului Samara, a transmis, la rândul lui, guvernatorului regional.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul legislativ interzice oricărei persoane, organizații sau oficial guvernamental să promoveze un stil de viață „fără copii” sau să încurajeze oamenii să nu aibă copii, atât în public, cât și online.

Oficialii speră că această măsură va contribui la stoparea declinului ratei natalității într-o țară afectată de provocări demografice de la căderea Uniunii Sovietice.

Senatorii din Consiliul Federației au aprobat legislația în unanimitate miercuri, după ce deputații din camera inferioară, Duma de Stat, au aprobat-o la începutul acestei luni.

• Te-ar putea interesa și: Duma rusă a votat în prima lectură legea privind interzicerea „propagandei fără copii”

Legea va fi acum trimisă președintelui rus Vladimir Putin pentru a fi promulgată.

Încălcările vor fi pedepsite cu amenzi de până la 400.000 de ruble (4.000 de dolari) pentru persoane fizice și de până la cinci milioane de ruble pentru întreprinderi, în timp ce străinii care încalcă legea pot fi deportați.

Președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, a declarat că este conștientă de „preocupările” cu privire la modul în care va fi interpretată legislația, dar a subliniat că legile nu vor încălca dreptul persoanelor de a nu avea copii.

„Atunci când apare un nou fenomen periculos, legiuitorul, cred eu, este obligat să ofere protecție împotriva acestuia, atât pentru societate, cât și pentru cetățean”, a spus ea.

De la lansarea ofensivei sale în Ucraina în 2022, Moscova și-a accelerat campania de promovare a „valorilor tradiționale”, interzicând ceea ce ea descrie drept „ideologii dăunătoare” promovate de Occident.

În 2022, Rusia a scos complet în afara legii ceea ce numește „propaganda LGBT” în rândul adulților (după o interdicție luată cu zece ani înainte, în rândul minorilor), iar în 2023 a interzis total schimbarea de gen, o măsură condamnată de grupurile pentru drepturile omului.

• Vezi și: „Nu m-aș întoarce în Rusia nici măcar pentru înmormântarea prietenilor”: Șase solicitanți LGBT+ încă mai speră să primească azil în Moldova

În viitor - scrie AFP - Rusia intenționează să interzică „quadrobics”, o formă de fitness prin care oamenii imită mișcările animalelor.

Măsura de a interzice stilul de viață „fără copii” vine în contextul în care Rusia se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu cea mai scăzută rată a natalității din ultimii 17 ani, o tendință pe care Kremlinul a numit-o „dezastruoasă pentru viitorul națiunii”.

Populația țării nu și-a revenit din perioada sovietică, în ciuda faptului că guvernul lui Putin a oferit plăți generoase și subvenții ipotecare familiilor numeroase.

Printre problemele demografice recente se numără numărul mare de decese cauzate de Covid, sute de mii de bărbați care părăsesc țara pentru a nu fi mobilizați să lupte în Ucraina și migrația în scădere spre Rusia, care a atins un minim al ultimilor 10 ani în 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului, elevii vor putea folosi telefoanele mobile în pauze, în scop educațional, stabilit de către cadrele didactice sau în situații de urgență. Cum ar fi o problemă de sănătate - în cazul necesității monitorizării permanente cu diverse echipamente ajutătoare, a sănătății elevilor cu dizabilități sau boli cronice severe.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus că în curând va fi publicat întreg regulamentul procedural, care va explica cum se va întâmpla la modul practic acest lucru.

Perciun susține că în multe școli deja există aceste practici, iar acum totul se va face la nivelul legislativ. Modificarea a fost făcută la solicitarea părinților și profesorilor, de asemenea a fost făcut un sondaj pe un eșantion de circa 7.000 de persoane, majoritatea s-au pronunțat pentru interzicerea telefoanelor mobile la ore.

• Te-ar putea interesa și: Din luna decembrie, folosirea telefonului mobil la lecții va fi interzisă prin lege

Contactă de Europa Liberă, directoarea liceului „Vasile Alecsandri” din Chișinău, Daniela Vacarciuc, a spus că așteaptă ca proiectul să fie publicat în Monitorul Oficial pentru ca să intre în vigoare. Ei au suplinit numărul de boxe pentru păstrarea dispozitivelor, întrucât unii profesori deja limitau folosirea gadgeturilor la ore.

„Eu, dar și întreg colectivul de profesori salutăm interzicerea telefoanelor mobile la ore pentru că acest fapt distrăgea atenția elevilor, noi am dori să limităm folosirea lor și în pauze, urmează să discutăm acest lucru”, a spus Daniela Vacarciuc.

Autoritățile din educație se așteaptă ca legea să intre în vigoare oficial în luna decembrie, după ce va fi aprobată și de Parlament.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Propus de Ministerul Justiției, proiectul de lege avizat de Guvern stabilește acordarea compensației pentru chiria locuinței doar în cazul în care distanța dintre localitatea în care lucrează procurorul sau judecătorul și cea în care își are domiciliul va fi mai mare de 20 de km. Cuantumul compensației nu va depăși 4.500 de lei, iar aceasta se va acorda pe baza contractului de chirie.

Un judecător sau procuror care va primi compensație pentru chirie, nu va putea primi și pentru transport și viceversa. Formula de calcul a compensațiilor urmează să fie stabilită printr-o altă hotărâre de Guvern.

Reprezentanți ai ministerului Justiției au spus Europei Libere că aceste compensații sunt similare cu cele acordate altor categorii de bugetari, ca medicii și cadrele didactice.

• Te-ar putea interesa și: Tinerii medici din mediul rural vor primi indemnizații mai mari

Datele autorităților arată că în categoria potențialilor beneficiari ai compensațiilor pentru transport sau chirie se încadrează 189 de judecători și procurori.

Ministerul Justiției spune că măsura vine să stimuleze angajarea procurorilor și judecătorilor în posturi din afara Chișinăului, unde există deficit de cadre.

În seara zilei de luni, 18 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul va propune „o listă de garanții de securitate și garanții financiare” pentru procurorii și judecătorii „care își vor asuma dosare dificile”.

Prim-ministrul nu a dat detalii și nu este limpede dacă beneficiile noi aprobate de guvern pe 20 noiembrie fac parte din lista promisă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia, deocamdată neconfirmată oficial, este parte a eforturilor administrației Joe Biden de a sprijini efortul de război al Ucrainei în ultimele două luni ale administrației sale, în condițiile în care e încă neclar care va fi politica viitorului președinte al SUA, Donald Trump, în privința războiului din Ucraina.

Administrația Biden a solicitat angajamente din partea Ucrainei că va folosi minele antipersonal numai pe propriul teritoriu și numai în zonele nepopulate, pentru a reduce riscul pe care îl reprezintă pentru civili.

Minele sunt cunoscute ca fiind „nepersistente”. Ele devin inactive după o anumită perioadă de timp, aproximativ 2 săptămâni, când bateria lor se epuizează.

Rusia a desfășurat mine terestre încă de la începutul invaziei sale la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Minele antipersonal sunt un echipament militar controversat și criticat de organizațiile umanitare, pentru că reprezintă un risc major pentru civili. A fost unul dintre motivele principale pentru care administrația Biden nu a fost de acord până acum să le ofere Ucrainei, scrie BBC.

Washingtonul a furnizat deja mine antitanc Ucrainei. Minele terestre antipersonal sunt însă concepute pentru a atenua avansurile forțelor terestre, o situație cu care Ucraina se confruntă în Kursk, dar și în estul țării.

Decizia de a oferi Ucrainei mine terestre antipersonal vine la puțin timp după ce s-a confirmat că rachete americane ATACMS, cu rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri, au fost folosite în premieră de armata ucraineană pentru a lovi ținte militare de pe teritoriul Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Kievul a folosit deja rachete americane ATACMS pentru lovituri spre Rusia (surse)

Ministerul rus al Apărării a declarat marți dimineață că atacul a vizat regiunea Briansk, care se învecinează cu Ucraina la nord.

Cinci rachete au fost doborâte și una a provocat pagube, fragmentele sale declanșând un incendiu într-o instalație militară, au transmis autoritățile ruse.

Doi oficiali americani au declarat însă pentru BBC că indiciile inițiale sugerează că Rusia a interceptat doar două rachete din cele aproximativ opt lansate de Ucraina. Niciuna dintre aceste cifre nu au putut fi verificate independent.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Washingtonul că încearcă să escaladeze conflictul și a spus că Rusia va răspunde acestui atac cu rachete americane.

Noile evoluții vin, de asemenea, după ce președintele rus Vladimir Putin a aprobat modificări ale doctrinei nucleare a Rusiei care stabilește noi condiții în care țara se consideră îndreptățită să folosească o lovitură nucleară de descurajare.

• Vezi și: Putin actualizează doctrina nucleară a Rusiei, coborând pragul răspunsului nuclear

În noua versiune, doctrina consideră că un atac din partea unui stat non-nuclear, dacă este susținut de o putere nucleară, va fi tratat ca un atac comun asupra Rusiei.

Comentând schimbările, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că „de la începutul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei, [Rusia] a încercat să constrângă și să intimideze atât Ucraina, cât și alte țări din întreaga lume prin retorică și comportament nuclear iresponsabil”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Atacul asupra regiunii Briansk a fost efectuat cu rachete ATACMS”, a declarat o sursă pentru AFP, fără a adăuga detalii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să comenteze în timpul unei conferințe de presă la Kiev informațiile despre această premieră. El a spus însă că Ucraina are rachete americane ATACMS, ca și propriile rachete, și nu va ezita să le folosească.

Rusia a declarat marți că utilizarea armelor americane a început și marchează „o nouă fază” în război.

„Faptul că ATACMS au fost folosite în mod repetat împotriva regiunii Briansk noaptea trecută este un semnal clar că se dorește o escaladare”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în cadrul unei conferințe de presă la Rio de Janeiro.

Știrea vine după ce presa americană a relatat că președintele SUA, Joe Biden, a ridicat restricțiile asupra folosirii armelor donate Ucrainei pentru lovituri în „adâncime” în Rusia.

La conferința lui de presă de marți de la Kiev, președintele ucrainean a spus că Germania ar trebui acum să ajute Ucraina să se apere de Rusia prin lovituri cu rachete cu rază lungă de acțiune - o aluzie transparentă la ezitările Berlinului de a-i trimite rachete Taurus.

Zelenski a spus că asemenea decizii ar fi firești după ce președintele rus Vladimir Putin a redefinit într-o strategie aprobată marți condițiile în care Moscova poate recurge la arma atomică.

În reacția sa de la Rio, șeful diplomației ruse, Lavrov, a spus că este foarte posibil ca rachetele americane din Ucraina să fie „însoțite” de specialiști americani - dar nu a dat dovezi. Rusia repetă mereu că în Ucraina s-ar afla soldați și experți NATO, lădându-și propria reținere în ceea ce numește o nouă fază a războiului, în care Occidentul s-ar implica direct.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dan Perciun susține că primăria ar avea în rezervă circa 138 de milioane de lei, economisiți pe serviciile comunale, bani ce putea fi redirecționați pentru salariile angajaților din educație.

„Am avut azi o ședință cu reprezentanții primăriei, discuția a fost constructivă. Ei acum evaluează ce ar putea aloca pentru achitarea salariilor. Bani sunt, dar ei trebuie alocați de unde sunt economii: energie, alimentație, utilități”, a spus ministrul Educației la o conferință de presă din 19 noiembrie.

Perciun spune că toți profesorii își vor primi salariile și nu sunt motive de îngrijorare. „Eu nu văd nicio problemă ce ține de salarii pentru anul acesta sau anul viitor, cum nu am avut-o și nici nu vom avea”, susține Perciun.

Pe 18 noiembrie, în cadrul ședinței operative a primăriei, șeful direcției educație, Andrei Pavaloi a spus că circa 7.000 de angajați din 167 de instituții din sistemul educațional municipal riscă să rămână în ajun de sărbătorile de iarnă fără prime și salarii din cauza deficitului bugetar.

Primăria susține că proiectul privind rectificarea legii bugetului de stat pentru anul 2024, aflat încă la etapa consultărilor publice, prevede că Guvernul va transfera Primăriei doar 36,9 milioane de lei pentru salariile angajaților din învățământ sau cu 164 de milioane de lei mai puțin decât este necesar.

• Te-ar putea interesa și: Salariile profesorilor din Chișinău - mărul discordiei între Primărie și Ministerul Educației

Directoarea liceului, „Mihail Berezovschi”, Ana Eremei-Berezovschi a spus Europei Libere că instituția dispune de suficiente resurse financiare pentru a achita salariile angajaților, iar bugetul a fost planificat în așa fel încât să le ajungă pentru toate cheltuielile.

Bugetul pentru educație al Chișinăului în 2024 se ridică, în prezent, la 4,14 miliarde de lei, din care Guvernul alocă 3,51 miliarde de lei, iar Primăria s-a angajat să contribuie cu 612 milioane de lei.

Ministrul Educației a invitat la discuții pentru joi, 21 noiembrie, și directorii de școli din municipiul Chișinău pentru a aborda acest subiect, iar vineri se vor întâlni repetat cu reprezentanții primăriei și ministerului Finanțelor.

În municipiul Chișinău sunt 150 de școli și 126 de grădinițe.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost pronunțată de judecători în cauza „Vieru contra Moldovei” la 19 noiembrie. Cazul vizează nu doar violența fizică, ci și cea psihologică și economică.

Potrivit dosarului, în 2014, femeia a solicitat un ordin de protecție împotriva fostului său soț, care să-i interzică acestuia să se apropie de ea și de cei doi copii, de 14 și 5 ani. Deși instanța a emis ordinul, bărbatul nu l-a respectat și a continuat să o hărțuiască, pătrunzând în casă, insultând-o și atacând-o. Periodic era solicitată intervenția Poliției de către femeie, vecini și organele de protecție a drepturilor copilului.

Între 2014 și 2016, instanțele judecătorești au emis șase ordine de protecție, care la fel au fost însă ignorate de bărbat.

Pe 8 august 2016, judecătorii au respins cererea femeii pentru un nou ordin, susținând că ea nu a adus dovezi suficiente care să ateste că a fost supusă violenței. Două săptămâni mai târziu, femeia a revenit cu o plângere, susținând că fostul soț a atacat-o în noaptea de 22 spre 23 august și a bătut-o în fața locuinței și apoi în bucătărie. În urma actelor de violență, ea a căzut de la etajul cinci.

Ulterior, femeia a raportat că se simte vulnerabilă, deoarece fostul soț și mama acestuia o amenințau chiar și în spital. În cele din urmă, instanța a emis un nou ordin de protecție, însă femeia a decedat la scurt timp.

Vezi și reportajul despre Nicoleta Cojocari care a trecut prin opt operații și încă are nevoie de tratament și reabilitare, după ce soțul său a stropit-o cu acid sulfuric.

Embed Răspândește

Supraviețuitoare a violenței domestice: „Nu am voie să mă dau bătută acum, când am scăpat din ghearele morții”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:36 0:00

Urmărirea penală - eșuată

Autoritățile au intentat trei dosare penale pe numele bărbatului, care a fost acuzat de violență domestică și nerespectarea ordinelor de protecție. În 2016, instanța l-a găsit vinovat, dar l-a condamnat doar la trei ani cu suspendare.

Un an mai târziu, Curtea de Apel i-a aplicat o pedeapsă de doi ani de închisoare, însă Curtea Supremă de Justiție a trimis cauza spre rejudecare. Între timp, schimbările la nivelul legislației au transformat acțiunile bărbatului din infracțiuni penale în contravenții. Astfel, în noiembrie 2017, magistrații Curții de Apel l-au eliberat de orice pedeapsă, motivând că a intervenit termenul de prescripție.

În paralel, în 2016, a fost deschis un dosar pentru „determinare la suicid”, dar cauza a fost clasată după doi ani, din lipsa probelor clare care să stabilească circumstanțele în care a căzut femeia. Autoritățile au motivat că ea nu și-a amintit exact cum a căzut, în timp ce doi martori au susținut că ea era singură în bucătărie înainte de cădere.

Decizia CEDO

Judecătorii CEDO au concluzionat că autoritățile moldovene nu au investigat eficient cazul de violență domestică, nu l-au pedepsit pe agresor la timp și nici nu au clarificat circumstanțele în care a decedat femeia. Deși nu s-au pronunțat asupra cauzei decesului - accident, suicid sau omor cu motivație de gen - ei au analizat cazul în baza articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane și degradante.

CEDO a subliniat că bărbatul nu a primit o pedeapsă reală pentru violența domestică și a criticat reîncadrarea faptelor acestuia ca fiind contravenții. Magistrații au evidențiat că procurorii nu au luat în calcul gravitatea violenței psihologice, ceea ce ar fi permis tratarea cazului ca infracțiune penală.

• Vezi și: Podcastul „În esență...” | Despre „bătaia ruptă din rai” și incriminarea femicidului (omorul femeii) în R. Moldova

„Acest caz arată în mod clar că sistemul nu a reușit să facă față violenței domestice pe termen lung (...) care a continuat după ce făptuitorul și victima au divorțat și nu au mai trăit împreună”, au menționat judecătorii CEDO în decizia lor.

De asemenea, instanța de la Strasbourg a remarcat că autoritățile cunoșteau despre numeroasele incidente de violență, dar nu au prevenit repetarea acestuia. Deși poliția a răspuns la cele 15 apeluri ale victimei, eficiența acestor intervenții a fost pusă sub semnul întrebării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La deschiderea negocierilor, Serebrian a mai menționat și problema activității școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, care se confruntă cu taxe majorate din primăvară.

Vicepremierul moldovean a relevat situația complicată a drepturilor omului din regiune, în particular, cazurile individuale de încălcare a drepturilor fundamentale.

De cealaltă parte, reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a reamintit despre inițiativa sa anterioară de a semna o declarație comună, prin care Chișinăul și Tiraspolul „își asumă responsabilitatea de a rezolva conflictul transnistrean pe cale pașnică”.

Așa-zisul ministrul de externe de la Tiraspol a mai enumerat „daunele” care, în opinia sa, ar fi fost provocate agenților economici transnistreni care sunt obligați, din 2024, să plătească taxe vamale în bugetul R. Moldova, și nu în cel al regiunii. Ignatiev a spus că autoritățile de la Tiraspol „au pierdut” circa 9,5 milioane de dolari din această cauză, scrie presa locală.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce taxe vor plăti companiile transnistrene la import/export și de care vor fi scutite în continuare

Potrivit Biroului politici pentru reintegrare, la discuții asistă delegați ai participanților din cadrul formatului de negocieri „5+2”, suspendat după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Tot astăzi, subiectele de pe agenda reglementării transnistrene au fost discutate de vicepremierul Oleg Serebrian cu reprezentata specială a UE în procesul de negocieri, Dorota Dlouchy-Suliga.

Cei doi oficiali au vorbit despre eforturile de integrare europeană a R. Moldova și au stabilit că autoritățile de la Chișinău și Bruxelles vor purta consultări cu privire la pașii de parcurs pentru pregătirea raioanelor de est pentru aderarea întregii țări la UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile spun că la fața locului se află experții secției tehnico-explozivă a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP pentru examinarea complexă a obiectului de zbor.

Un alt caz de depistare a unei drone pe teritoriul R. Moldova a avut loc la 12 noiembrie. Atunci, oamenii legii au depistat o dronă căzută în extravilanul localității Coșernița, din raionul Criuleni, aflată la circa 26 de km de Chișinău.

În urma primelor examinări, Poliția a stabilit că este vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” de origine rusească, care nu avea atașat explozibil.

Alte două drone au fost depistate la 10 noiembrie în localități din raioanele Căușeni și Rîșcani. Și acestea nu purtau explozibil și nu reprezentau un pericol imediat pentru cetățeni, a spus Poliția.

• Vezi și: Două drone, depistate pe teritoriul R. Moldova. Chișinăul spune că au fost lansate de Rusia

Autoritățile moldovene au spus că acestea au fost lansate de Federația Rusă și i-au înmânat la 12 noiembrie o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, în legătură cu acest fapt.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente care au implicat dronele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Putin se concentrează pe câștigarea acestui război, nu se va opri de bunăvoie”, a declarat Zelenski în fața deputaților europeni într-un discurs video. „Cu cât are mai mult timp la dispoziție, cu atât condițiile devin mai rele. Rusia trebuie presată și mai mult în fiecare zi”.

Zelenski a mai spus că Kievul ar putea fi nevoit să aștepte sfârșitul guvernării lui Vladimir Putin în Rusia pentru a-și revendica întregul teritoriu recunoscut internațional.

„Poate că Ucraina va trebui să reziste mai mult decât cineva la Moscova pentru a-și atinge toate obiectivele... Poate pentru a restabili integritatea deplină a statului", a declarat Zelenski, citat de AFP.

În aceeași adresare către legislativul Uniunii Europene, președintele ucrainean a spus că numărul trupelor nord-coreene staționate în Rusia ar putea crește până la 100 000.

Kievul și aliații săi occidentali spun că regimul totalitar din Coreea de Nord a furnizat Rusiei armament și trupe pentru a-și susține invazia pe scară largă a Ucrainei.

„Putin a adus până acum 11.000 de soldați nord-coreeni la granițele Ucrainei. Acest contingent poate crește până la 100 000”, a declarat Zelenski.

Serviciile de informații din Coreea de Sud au declarat săptămâna trecută că trupele nord-coreene s-au angajat deja în operațiuni de luptă împotriva forțelor ucrainene. Președintele rus Vladimir Putin a promulgat luna aceasta un tratat de parteneriat strategic cu Coreea de Nord, care include o dispoziție de apărare reciprocă.

Embed Răspândește

Documentar | Masacrul de la Bucea - Vânătoarea unui civil ucrainean de către militarii ruși

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:29:05 0:00

La sfârșitul săptămânii, presa din SUA a relatat că președintele Joe Biden a renunțat la restricțiile privind folosirea rachetelor americane furnizate Ucrainei - dar că Kievul ar avea voie să lovească cu ele deocamdată regiunea Kursk, acolo unde se crede că sunt desfășurați soldații nord-coreeni.

Prezența lor acolo a fost numită de mulți oficiali occidentali și de NATO ca o escaladare a conflictului, și ar putea justifica măsuri noi din partea aliaților occidentali ai Kievului.

Adresarea lui Zelenski către Parlamentul European vine pe fondul unor atacuri și mai feroce ale rușilor asupra infrastructurii energetice și a unor zone rezidențiale din orașe ucrainene.

Șase persoane, inclusiv un copil, au fost ucise și alte 12 rănite în urma unui atac nocturn al Rusiei asupra orașului Hluhiv, din regiunea ucraineană Sumî, în nord-estul țării, a transmis administrația militară regională.

„Pe 18 noiembrie, seara târziu, inamicul a atacat unul dintre căminele din Hluhiv, direcționând două UAV-uri (drone) de atac de tip Shahed asupra civililor”, arată o postare a administrației militare ucrainene de pe rețeaua Telegram.

Operațiunile de salvare de urgență sunt în curs de desfășurare și e posibil să existe încă oameni sub dărâmături.

„Fiecare nouă lovitură rusească nu face decât să confirme adevăratele intenții ale lui Putin. Vrea ca războiul să continue, nu este interesat să vorbească despre pace”, a declarat președintele Volodimir Zelenski după atacul de marți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press notează că aprobarea de către Putin a noii politici de descurajare nucleară are loc în a 1 000-a zi de la trimiterea trupelor ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Revizuirea urmează, de asemenea, deciziei președintelui american Joe Biden, relatată în presă, de a permite Ucrainei să lovească ținte din interiorul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA.

• Te-ar putea interesa și: Analiză de la Washington: Ucraina ar putea primi rachete americane cu rază mai lungă. S-ar schimba situația?

Semnarea doctrinei, care prevede că orice atac aerian masiv asupra Rusiei ar putea declanșa un răspuns nuclear, reflectă disponibilitatea lui Putin de a amenința cu utilizarea arsenalului nuclear al țării pentru a forța Occidentul să dea îndărăt în tensiunile create de războiul din Ucraina, scrie AP.

Întrebat dacă doctrina actualizată a fost publicată în mod deliberat în urma deciziei SUA de a reduce restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor sale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că documentul a fost publicat „în timp util” și că Putin a instruit guvernul să o actualizeze la începutul acestui an, astfel încât să fie „în conformitate cu situația actuală”.

O variantă mai detaliată, dar nu chiar limpede

Putin a anunțat pentru prima dată schimbări în doctrina nucleară în septembrie.

Noua versiune a documentului afirmă că un atac împotriva țării sale din partea unei puteri nenucleare cu „participarea sau sprijinul unei puteri nucleare” va fi văzut ca un „atac comun asupra Federației Ruse”.

Nu se specifică dacă un astfel de atac ar declanșa în mod necesar un răspuns nuclear. Printre principiile-cheie ale descurajării nucleare se menționează „incertitudinea privind amploarea, momentul și locul posibilei utilizări a descurajării nucleare”.

• Te-ar putea interesa și: Rusia simulează un răspuns „masiv” la un atac nuclear cu lansări de rachete balistice și de croazieră

În același timp, noua variantă a doctrinei prezintă condițiile de utilizare a armelor nucleare mai detaliat în comparație cu versiunea anterioară, menționând că acestea ar putea fi utilizate în cazul unui atac aerian masiv care implică rachete balistice și de croazieră, aeronave, drone și alte „vehicule zburătoare”.

Formularea vagă pare să lărgească în mod semnificativ factorii declanșatori ai unei posibile utilizări a armelor nucleare în comparație cu versiunea anterioară a documentului, care menționa că Rusia și-ar putea utiliza arsenalul atomic în cazul în care „se primesc informații fiabile cu privire la lansarea de rachete balistice care vizează teritoriul Rusiei sau al aliaților săi”.

Doctrina revizuită prevede că Rusia ar putea utiliza arme nucleare ca răspuns la agresiunea împotriva aliatului său Belarus.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te