Aeronava Embraer 190 opera pe 25 decembrie un zbor din capitala Azerbaidjanului, Baku spre Groznîi, capitala republicii Cecenia a Federației Ruse, când a deviat de la traseul cursei și a încercat să facă o aterizare de urgență în apropierea orașului Aktau din vestul Kazahstanului, spun reprezentanții operatorului aerian.

Printre persoanele aflate la bordul zborului J2-8243 se numărau 42 de cetățeni azeri, 16 cetățeni ruși, șase kazahi și trei kârgâzi, au declarat oficialii.

Vicepremierul kazah Qanat Bozîmbaev - care conduce o comisie specială a guvernului de la Astana pentru a investiga accidentul - a spus că mulți dintre cei care au murit în accident nu au putut fi identificați imediat din cauza arsurilor masive suferite.

Bozîmbaev a spus că cei 29 de supraviețuitori aveau răni de la moderate la grave, mulți suferind și arsuri majore.

Potrivit Ministerului kazah al Sănătății, printre răniți se numără și cel puțin doi copii și 11 persoane care au fost plasate la terapie intensivă. Printre supraviețuitori se numără și nouă cetățeni ruși, care au fost transportați la Moscova pe 26 decembrie de către Ministerul rus pentru Situații de Urgență.

Trei dintre supraviețuitorii ruși se aflau în stare critică, potrivit autorităților ruse din domeniul sănătății.

Azerbaijan Airlines a anunțat că-și suspendă toate zborurile din Baku către Cecenia, în așteptarea unei anchete asupra tragediei. Agenția rusă de știri Interfax a citat oficiali care au spus că aeronava, pusă în funcțiune în 2013, trecuse printr-o verificare tehnică în octombrie și că pilotul avea o „experiență vastă”, cu peste 15.000 de ore de zbor.

Președintele azer Ilham Aliev, care și-a întrerupt vizita în Rusia unde participa la un summit informal al Comunității Statelor Independente (CSI), a spus că este prea devreme pentru a stabili o cauză, dar a sugerat că vremea rea ar fi putut contribui la accident.

• Vezi și: Un avion cu 72 de persoane s-a prăbușit în Kazahstan, anunță autoritățile

„Informațiile care mi-au fost furnizate sunt că avionul a schimbat direcția între Baku și Groznîi din cauza înrăutățirii condițiilor meteo și a deviat spre aeroportul Aktau (înainte - n.r.) de a se prăbuși”, a spus el.

Procuratura Generală a Azerbaidjanului a spus că „toate scenariile posibile sunt în curs de examinare”. Serviciul rusesc al BBC a scris că una din ipoteze ar fi inclusiv că aeronava ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană rusă, făcând referire la mai multe găuri găsite pe exteriorul avionului. Autoritățile kazahe au calificat ipoteza ca nefondată și drept „speculație” spunând că așteaptă rezultatele anchetei

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul a spus că, pentru început, au fost selectate 35 de instituții de învățământ (câte una din fiecare raion și câte una din Chișinău și Bălți), în care se vor investi până la două milioane de euro pentru modernizarea și dotarea lor cu echipamente de ultimă oră. În următorii ani, numărul școlilor ar putea crește de aproape trei ori.

Perciun a spus că școlile au fost selectate în așa fel încât să ofere „elevilor din fiecare raion posibilitatea să aibă acces la cel puțin o instituție de învățământ care să fie pe deplin dotată cu cele necesare și să ofere calitate în educație la nivel european și la nivelul așteptărilor părinților”.

În proiectul școlilor model au fost mobilizați atât partenerii externi, dar și mai multe companii private din R. Moldova. Donatorii au oferit cinci table interactive de ultima generație, în valoare de un milion de lei, pentru cinci instituții de învățământ din rețeaua școlilor model. Este vorba despre: Liceul Teoretic „Ștefan Vodă” din orașul Ștefan Vodă, Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din orașul Șoldănești, Liceul Teoretic „Vasile Coroban” din Glodeni, Liceul Teoretic „Ion Pelivan”, din Răzeni, Ialoveni și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Telenești.

Directorii școlilor au spus că datorită acestor echipamente, școlile pot oferi elevilor studii de o calitate mai bună, în pas cu tehnologiile moderne.

„E un cadou frumos și astfel o să oferim elevilor noi oportunități ce țin de digitalizare. Ei o să poată să se integreze frumos în comunitatea europeană”, a spus directoarea liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Telenești, Doina Bordeianu.

• Te-ar putea interesa și: Proiectul „școlilor model” avansează, dar încă pe hârtie

Instituțiile de învățământ din rețeaua școlilor model au fost selectate după două criterii: să aibă cel puțin 500 de elevi și suficient spațiu pentru a primi elevi din școlile mici din împrejurime.

Din septembrie 2024, părinții care vor accepta să-și dea copiii la școli mai mari primesc câte 1.000 de lei pe lună.

Pentru crearea rețelei celor 35 de școli model, este nevoie de circa 70 de milioane de euro. Ministerul a identificat 14,5 milioane de euro, pentru anumite lucrări care se vor desfășura pe parcursul acestui an, și mizează pe suportul Băncii Mondiale și altor parteneri străini, precum și a agenților economici din R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe rețeaua X, Maia Sandu a spus că „violarea spațiului aerian” reprezintă o încălcare a dreptului internațional, iar R. Moldova condamnă atacurile Rusiei împotriva Ucrainei, care au avut loc „în timp ce țările noastre celebrează Crăciunul”.

Anterior, Poliția de Frontieră a R. Moldova a transmis că patrulele sale au observat cel puțin două rachete care au traversat spațiul aerian al R. Moldova pe direcția Iampol-Cosăuți și zona Otaci-Moghilev-Podilsk, una intrând și în România, în zona Dorohoi-Herța, deși Bucureștiul a spus că informația nu s-a confirmat.

Ministerul Apărării de la Chișinău a transmis că sistemele de monitorizare a spațiului aerian ale Armatei Naționale nu au detectat survolarea spațiului aerian al R. Moldova de anumite rachete sau drone.

România spune că nu a detectat nicio rachetă rusească

La București, ministerul apărării a precizat, de asemenea, că nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc de o rachetă rusească.

„Sistemul de supraveghere aeriană al României, ca parte a sistemului integrat al NATO, care monitorizează în permanenţă situaţia aeriană din zonă, nu a detectat o astfel de situaţie”, a anunțat ministerul Apărării Naționale al României (MApN).

Potrivit MApN, autorităţile militare române au fost informate de cele ucrainene despre faptul că, în jurul orei 7.30, o rachetă a forţelor Federaţiei Ruse, care ar fi avut impactul în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, şi prin spaţiul aerian al României, în zona de nord, în proximitatea localităţii Darabani.

„Din datele de monitorizare ale sistemelor de supraveghere aeriană ale României şi din cele furnizate de mijloacele ţărilor NATO care suplimentează monitorizarea în zona de responsabilitate a României, nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc”, arată sursa citată de Agerpres.

Sistemul energetic al Ucrainei a fost perturbat, dar nu și cel al Republicii Moldova

Operatorul sistemului energetic național moldovean, Moldelectrica, a transmis că, deocamdată, nu au fost raportate perturbări ale sistemului, care este conectat cu cel din Ucraina.

La Kiev, comandamentul forțelor aeriene a spus că atacul rusesc a fost unul combinat, fiind folosite rachete de croazieră X-101, bombardiere Tu-95MS, sisteme Iskander-M și drone.

Administrația regională din Harkov a raportat mai multe incendii în oraș și cel puțin șase răniți. Potrivit șefului administrației, Oleg Sinegubov, orașul a fost lovit de cel puțin șapte rachete balistice.

Alerta aeriană a fost declarată în regiunile Kiev, Dnipro, Kremenciuk, Krivii Rih, Zaporojie, Poltava și Kirovograd.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a declarat că infrastructura energetică a fost supusă unui atac masiv.

„Operatorul de transport și distribuție a energiei ia măsurile necesare pentru limitarea consumului în vederea reducerii la minim a consecințelor negative pentru sistemul energetic. De îndată ce situația de securitate o va permite, energeticienii vor evalua pagubele provocate”, a spus el.

Rusia a lovit centrale termice ucrainene, avariind grav echipamentele, a anunțat compania DTEK, cel mai mare producător privat de energie din Ucraina.

„Ca urmare a unui atac masiv, echipamentele centralelor termice au fost grav avariate. După încetarea bombardamentelor, energeticienii au început să elimine consecințele și să restabilească funcționarea echipamentelor. Este cel de-a treisprezecea atac masiv asupra sectorului energetic ucrainean din acest an și al zecelea atac masiv asupra întreprinderilor energetice ale companiei. În total, centralele termice ale DTEK au fost bombardate de peste 200 de ori de la începutul invaziei la scară largă”, se spune în declarație.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina închide robinetul cu gaz rusesc. Țările UE dependente de Gazprom caută soluții

Ministerul rus al Apărării susține că loviturile vizează doar obiectivele militare și energetice ucrainene, precum și infrastructura aferentă.

Marți, 24 decembrie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra orașului Krivii Rih. O clădire rezidențială cu patru etaje a fost avariată. O persoană a fost ucisă, 15 au fost rănite. Patru dintre acestea sunt în stare gravă.

Anterior, Vladimir Putin a amenințat cu lovituri de amploare ca răspuns la atacul ucrainean cu drone asupra orașului Kazan, promițând că Ucraina se va „confrunta distrugeri mult mai mari” și „va regreta pentru ceea ce încearcă să facă în țara noastră”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa locală scrie că avionul companiei Azerbaijan Airlines se afla pe ruta de la Baku la Groznî, în Cecenia, Federația Rusă, dar a fost redirecționat din cauza ceții din Groznî.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea companiei Azerbaijan Airlines.

La bordul avionului se aflau cel puțin 67 de pasageri și cinci membri ai echipajului. Informațiile despre răniți sunt în curs de actualizare.

Autoritățile locale spun că zeci de oameni au murit, dar că există și supraviețuitori. Conform informațiilor preliminare de la Ministerul Situațiilor de Urgență din Kazahstan, sunt 28 de supraviețuitori, printre care și doi copii, care au fost duși la spital pentru îngrijiri.

Cu puțină vreme în urmă, Ministerul Sănătății afirmase că cinci dintre supraviețuitorii duși la spital erau la Terapie Intensivă.

Supraviețuitorii au fost duși la instituții medicale, starea lor a variat ca gravitate. „Li se asigură toate îngrijirile medicale necesare în spitalele din regiune”, arată ministerul.

Președintele kazah, Kasîm Jomart-Tokaev a ordonat trimiterea mai multor echipe medicale din capitala Astana în orașul Aktau, aproape de locul accidentului.

Reprezentanți ai Azerbaijan Airlines au confirmat ruta avionului Embraer 190, al cărui număr de zbor era J2-8243, și au spus că aeronava a fost forțată să facă o aterizare de urgență de la aproximativ 3 kilometri de Aktau.

Canalul de Telegram Baza transmite că majoritatea pasagerilor erau cetățeni ai Azerbaidjanului. Printre pasageri se aflau aproximativ 15 ruși, precum și cetățeni din Tadjikistan, Kârgâzstan și Kazahstan.

Potrivit datelor preliminare, avionul a dispărut de pe radar și s-a prăbușit într-un câmp din apropierea pistei. Înainte de accident, acesta făcea cercuri deasupra aeroportului, conform datelor platformei Flightradar.

Potrivit informațiilor preliminare, cauza incidentului a fost o coliziune a aeronavei cu un stol de păsări.

Canalul de Telegram Baza susține că avionul prăbușit și-ar fi putut schimba cursul din cauza amenințării unui atac cu drone asupra Ceceniei. Serviciul de presă al aeroportului Groznî a declarat pentru RIA Novosti că din cauza ceții, avionul a fost redirecționat către Makhachkala și apoi către Aktau.

Autoritățile kazahe au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele accidentului, iar președintele azer, Ilham Aliyev, și-a întrerupt vizita în Rusia pentru a reveni la Baku și a ordonat mai multor oficiali azeri să se deplaseze la locul accidentului din Kazahstan.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele mai multe cazuri de gripă au fost raportate la copiii de 5-14 ani (17 cazuri), alte 11 cazuri au fost raportate la copiii de până la 4 ani, 8 cazuri au fost înregistrate în categoria de 30-64 ani, 3 cazuri printre cei de 15-29 ani și un caz în categoria de vârstă de peste 65 de ani.

În total, săptămâna trecută au fost înregistrate 4.629 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (61%). O creștere cu 1,4% față de săptămâna anterioară.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 22.12.2024) au fost înregistrate 58 de cazuri de gripă, 55.186 de cazuri de IACRS și 5.247 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 28 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere de 2 ori comparativ cu săptămâna precedentă. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 10 cazuri.

• Te-ar putea interesa și: Vaccinarea anti-gripală începe în această săptămână: cine poate fi vaccinat

Specialiștii ANSP recomandă următoarele măsuri pentru prevenirea cazurilor de gripă:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun;
• utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse;
• menținerea unui stil de viață sănătos (alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate);
• vaccinarea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul publicat luni, 23 decembrie, ISM spune că de la începutul lui 2024 a verificat 2.299 de companii de pe întreg teritoriul țării, cu un total de 20.119 de lucrători. Au fost supuse controalelor, în mare parte, companii din domeniile comerț/HoReCa, construcții, instituții private de educație, agricultură sau transport, fiind identificate 3.088 de persoane fără contract de muncă.

În cazul a 741 dintre companiile verificate, inspectorii muncii au constatat că acestea au angajat oameni fără a încheia un contract de muncă. În urma acestor acțiuni, 2.496 de persoane au încheiat contracte de muncă individuale, iar restul urmează să le semneze în termenul indicat de inspectorii muncii.

Potrivit estimărilor, cei depistați că muncesc ilegal constituie doar 7% din totalul muncitorilor „la negru” de pe teritoriul R. Moldova. În realitate, cifra este mult mai mare și ar putea depăși 45.000 de persoane, potrivit IMS. Estimarea vine în urma campaniei de monitorizare a muncii nedeclarate, lansate anul trecut de către autorități.

Angajarea fără contract de muncă este mai frecventă printre bărbați decât printre femei, raportează Biroul Național de Statistică.

• Te-ar putea interesa și: Ce angajați vor primi salarii majorate în 2025

Munca „la negru” sau munca nedeclarată este o activitate plătită de către angajator, dar care nu are la bază un contract de muncă, încheiat între părți. Legislația obligă toți angajatorii să încheie contracte individuale de muncă cu fiecare angajat, în caz contrar, aceștia vor fi sancționați pentru utilizarea muncii nedeclarate.

Codul Contravențional prevede amenzi de la 3.000 până la 4.500 de lei pentru persoane fizice și între 10.500 și 13.000 de lei pentru persoanele juridice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La ceremonia oficială de la Palatul Cotroceni, președintele Iohannis a spus că oamenii așteaptă un guvern care menține ferm traiectoria pro-europeană a României.

„Vă rog să reuşiţi pentru România şi pentru români. Oamenii aşteaptă soluţii, oamenii aşteaptă stabilitate şi oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria României, cea stabilită de fiecare dată când s-a pus problema în ultimii 35 de ani, direcţia pro-europeană”, a spus Iohannis.

Formarea noului guvern a durat aproape o lună în care trei partide pro-occidentale - PSD, PNL și UDMR, cărora li s-a alăturat grupul minorităților naționale - au negociat o coaliție, fără formațiunile suveraniste sau de extremă dreapta. O altă formațiune pro-europeană, USR, nu a intrat în coaliție, după ce a pus condiții considerate de neacceptat de partenerii de negocieri.

Discuțiile pentru formarea guvernului au avut loc pe fondul tensiunilor legate de anularea alegerilor prezidențiale de la începutul lunii decembrie.

• Citește și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”
  

După depunerea jurământului, noul cabinet a avut prima ședință, la care premierul Marcel Ciolacu a a anunțat că „România are un guvern funcțional”.

„Este un semnal esenţial de stabilitate pe care îl transmitem mediului privat românesc şi investitorilor străini.”

Ciolacu a spus că „acest guvern are un mandat dificil”, dar a dat asigurări că „știm ce avem de făcut şi, mai ales, ştim ce greşeli nu mai trebuie să repetăm”.

„Este extrem de important că, prin instalarea noului Guvern, închidem orice spaţiu de instabilitate, după o lună marcată de multă tensiune”, a încheiat Marcel Ciolacu.​

Majoritatea miniștrilor din noul cabinet au făcut parte din guvernul precedent condus tot de Marcel Ciolacu (PSD).

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conform programului anunțat de administrația prezidențială, ceremonia, la care au participat peste 500 de invitați, printre care premierul Dorin Recean, spicherul Igor Grosu și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a început la ora 11:00.

Președinta Maia Sandu a depus jurământul de învestire în funcție în cadrul ședinței solemne comune a Parlamentului și a Curții Constituționale. În discursul său de învestitură, Maia Sandu, a spus că primește al doilea mandat „în primul rând cu smerenie și determinare” și că moștenirea acestuia ar trebui să fie „Moldova în Uniunea Europeană”, dar a avertizat că integrarea europeană nu trebuie privită ca un „bilet la clasa business spre paradis”.

Făcând un bilanț al primului său mandat, Maia Sandu a spus că R. Moldova este „mai respectată” pe plan internațional și că a început să se elibereze de „dependența energetică” și să deschidă „ușa larg spre Uniunea Europeană”.

Președinta a mai declarat că în al doilea mandat va continua să insiste pe realizarea reformei justiției, despre care a spus că este „întârziată de decenii”.

„Guvernul va avea în mine un partener serios și dedicat, dar și un critic dur în cazul unor performanțe slabe”, a spus Sandu.

Embed Răspândește

Cum a fost reînvestită Maia Sandu în funcția de președinte

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:32 0:00

La ședința solemnă au asistat membri ai Parlamentului, corpului diplomatic, diverși lideri politici, foștii președinți, cu excepția lui Igor Dodon și Vladimir Voronin, precum și alți invitați. Ca și în urmă cu patru ani, deputații socialiști nu participă la ceremonie și ședința festivă a Parlamentului.

Contactat de Europa Liberă, deputatul socialist Grigore Novac a spus că parlamentarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu vor participa la ședință pentru că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale și alegerea Maiei Sandu în calitate de președintă, spunând că autoritățile și inclusiv șefa statului au spus că „alegerile au fost fraudate”.

Ca și în urmă cu 4 ani, Maia Sandu s-a deplasat pe jos spre monumentul domnitorului Ștefan cel Mare, unde a depus o coroană de flori. Ulterior, președinta a mers pe jos, însoțită de mai mulți membri ai administrației sale dar și susținători, spre Președinție, unde a fost întâmpinată de orchestra prezidențială.

Potrivit Constituției, mandatul președintelui R. Moldova este de 4 ani și începe de la data depunerii jurământului de învestire în funcție. Actualul mandat al Maiei Sandu expiră astăzi, 24 decembrie.

Legea supremă interzice mai mult de două mandate consecutive.

Embed Răspândește

Cum au reacționat moldovenii la victoria Maiei Sandu

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:06 0:00

Maia Sandu a obținut al doilea mandat de președinte prin vot direct - o premieră în politica moldoveană - în urma turului doi al prezidențialelor din 3 noiembrie.

Ea l-a învins atunci, mai ales datorită diasporei, cu peste 940.000 de voturi pe contracandidatul ei susținut de socialiști, Alexandr Stoianoglo, care a obținut puțin peste 750.000 de voturi.

Deși a câștigat alegerile per total, președinta Sandu a pierdut la limită în secțiile din țară în fața lui Stoianoglo. Fostul procuror general a obținut pe teritoriul R. Moldova 51,19% din voturi față de 48,81% ale Maiei Sandu.

Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat noul mandat de președinte al Maiei Sandu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, recunoașterea studiilor va permite încadrarea mai ușoară în câmpul muncii a refugiaților ucraineni, inclusiv a cadrelor didactice care locuiesc în R. Moldova.

„În contextul războiului din Ucraina este foarte important să oferim posibilitatea refugiaților ucraineni care locuiesc în R. Moldova să le fie recunoscute diplomele, să poată să se încadreze mai ușor în câmpul muncii. Este vorba de cadre didactice sau alte specialități”, a spus Perciun.

Acordul va permite recunoașterea actelor eliberate de la absolvirea studiilor din învățământul general și până la titlurile științifice. Tratatul va recunoaște perioadele de studii de la toate nivelurile de învățământ, precum și gradele și titlurile didactice ale personalului din învățământul general și cel profesional tehnic.

Pentru a intra în vigoare, tratatul trebuie ratificat de Parlamentul de la Chișinău și cel de la Kiev.

Săptămâna trecută, ministrul Educației s-a întâlnit cu părinții elevilor refugiați din Ucraina. Ei au discutat despre integrarea copiilor ucraineni în sistemul educațional din Republica Moldova, dar și despre posibilitatea învățării limbii române, precum și despre clasele cu predare în limba ucraineană deschise la Liceul Teoretic „Taras Șevcenco” din Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Mai mulți copii ucraineni, integrați în instituțiile de învățământ din Chișinău

Autoritățile din educație susțin că este important ca tot mai mulți copii ucraineni să fie incluși în sistemul nostru educațional, ceea ce le va oferi oportunități reale de integrare în societatea moldoveană.

În instituțiile de învățământ din R. Moldova învață 3.314 copii refugiați din Ucraina, dintre care 843 sunt încadrați în grădinițe și 2.471 în școli.

Majoritatea elevilor ucraineni refugiați în Moldova, învață de la distanță în instituțiile de învățământ din Ucraina.

Aproape 1.600 de cetățeni ucraineni sunt angajați în câmpul muncii în R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În debutul ședinței de Guvern de luni, 23 decembrie, prim-ministrul a făcut apel la economisirea energiei electrice, în special în orele de vârf, adică 7 - 11 dimineața și 18 - 23 seara, când R. Moldova nu-și mai poate acoperi consumul intern prin importuri de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), dar trebuie să procure electricitate de pe piața europeană la costuri mai mari.

„Situația din sectorul energetic nu este simplă, dar Guvernul are puse la punct scenariile prin care asigurăm cu gaze naturale și cu energie electrică, în primul rând, malul drept al Nistrului și vom face față acestor provocări”, a spus prim-ministrul în ședință.

Tot luni, principalul distribuitor de energie electrică din R. Moldova, Premier Energy Distribution, a anunțat că a pregătit un program de deconectări planificate a energiei electrice care va fi aplicat exclusiv în situația în care va fi înregistrat un deficit de putere în sistemul energetic național.

Potrivit legislației, programul de deconectări nu se va aplica în cazul „consumatorilor de importanță vitală” cum ar fi spitalele, sediile autorităților publice centrale și ale instituțiilor de apărare și securitate, stațiile de alimentare cu energie a troleibuzelor, aeroportul și instalațiile electrice ale Căii Ferate din Moldova și sediile televiziunii și postului public de radio.

Compania susține că în prezent sectorul electroenergetic al R. Moldova se află „într-o situație deosebit de complicată” și că după 1 ianuarie 2025, când Gazprom ar putea înceta să mai aprovizioneze cu gaze naturale regiunea transnistreană, vor exista riscuri de „întreruperi necontrolate” în livrarea energiei electrice din cauza deficitului de putere din sistemul electroenergetic Ucraina - R. Moldova.

Din 16 decembrie, R. Moldova se află în stare de urgență, instituită de autorități din cauza unei eventuale sistări a livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană, care ar provoca, potrivit Chișinăului, o criză umanitară în zonă și ar afecta securitatea energetică a țării.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Starea de urgență a fost instituită și de așa-zisele autorități de la Tiraspol, care spun că, în eventualitatea sistării livrărilor de gaze, au rezerve de cărbuni pentru a asigura furnizarea de electricitate și agent termic pentru cel mult 50 de zile.

Săptămâna trecută, autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor restricționa exportul de energie electrică din surse regenerabile, iar compania de stat Energocom a semnat un contract cu Nuclearelectrica, care deține centrala nucleară de la Cernavodă din România, pentru a procura 100 MW de energie electrică în primele trei luni ale anului viitor, la prețuri plafonate de guvernul român.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zurabișvili se află în relații tensionate cu partidul de la guvernare, care este câștigătorul alegerilor parlamentare din 26 octombrie, marcate de acuzații de fraudă electorală și alte încălcări. Opoziția georgiană a refuzat să recunoască rezultatele scrutinului, acuzând Visul Georgian că a influențat procesul electoral pentru a se menține la putere.

În discursul susținut în seara de 22 decembrie, președinta georgiană l-a invitat pe miliardarul pro-rus Bidzina Ivanișvili, fost prim-ministru și fondator al Visului Georgian, la palatul prezidențial pentru discuții despre stabilirea unei date pentru viitoarele alegeri parlamentare.

Visul Georgian, partid aflat la guvernare din 2012, a respins orice acuzații legate de fraudarea alegerilor și a refuzat să accepte revendicările pentru organizarea unui nou scrutin, în ciuda protestelor care au loc aproape zilnic, din cauza rezultatelor alegerilor parlamentare din octombrie și deciziei guvernului de la Tbilisi de a suspenda negocierile cu UE până în 2028.

„Ivanișvili trebuie să vină la palatul prezidențial, iar eu sunt gata să mă așez și să mă gândesc cum pot fi stabilite noi alegeri. Data scrutinului trebuie stabilită până la 29 decembrie”, a spus Zurabișvili la un protest desfășurat pe bulevardul Rustaveli din Tbilisi, locul unde au loc cele mai multe manifestații de protest împotriva guvernării.

• Amos Chapple

Protestele care au zguduit Tbilisi în ultimele zile au izbucnit pe o stradă istorică care a devenit „inima politică” a Georgiei moderne.

Din cauza unor probleme tehnice în timpul discursului său, Zurabișvili a spus că-și va reitera cererea printr-un nou mesaj video care va fi publicat pe rețele luni, 23 decembrie.

Georgia a primit statutul de țară candidată la aderare la UE în decembrie anul trecut, dar legăturile sale cu Bruxellesul au fost tensionate în ultimele luni, după adoptare în mai a unei controversate legi a „agentului străin”, introdusă și promovată în Parlament de membrii partidului Visul Georgian.

Criticii spun că legea amenință instituțiile media și organizațiile societății civile și că reflectă o lege adoptată de Rusia în urmă cu peste un deceniu, care a fost folosită de Kremlin pentru a înăbuși oponenții politici și societatea civilă.

Deși a fost inițial sprijinită de Visul Georgian în alegerile prezidențiale din 2018, Zurabișvili a ajuns să aibă relații conflictuale cu formațiunea de la guvernare. Oficial o președintă care nu este membră de partid, dar cu un rol ceremonial, Zurabișvili a criticat în ultimele luni poziția tot mai autoritară a partidului Visul Georgian.

La începutul acestei luni, un colegiu electoral dominat de partidul de guvernământ l-a ales pe Mikheil Kavelașvili, în vârstă de 53 de ani, fost jucător de fotbal și populist de dreapta, ca viitor președinte al Georgiei.

• Citește și: Un fotbalist cu vederi de extremă dreapta, în fruntea Georgiei

Inaugurarea sa este preconizată pentru 29 decembrie, deși Zurabișvili, în vârstă de 72 de ani, al cărei mandat se încheie anul acesta, a declarat că nu pleacă nicăieri.

După ce partidul de guvernământ Visul Georgian și-a anunțat victoria în alegerile din 26 octombrie, protestele au reînceput și s-au intensificat în special după ce guvernul de la Tbilisi a anunțat că suspendă negocierile de aderare cu UE, cel mai mare donator al Georgiei, cea mai mare piață economică și locul în care se află cea mai mare parte a diasporei georgiene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că îl desemnează pe Marcel Ciolacu (PSD) să formeze noul Guvern, după alegerile parlamentare din 1 decembrie.

„Coaliția mi-a propus un candidat, pe care am decis să-l accept”, a anunțat Iohannis.

La rândul său, Marcel Ciolacu a declarat că „vin vremuri complicate” și și-a exprimat speranța că „am învățat cu toții din greșelile trecutului”.

„Sunt conștient de faptul că nu va fi un mandat ușor. Esențial este ca acest Guvern să stabilească încrederea investitorilor”, a mai spus premierul desemnat.

Marcel Ciolacu (în vârstă de 57 de ani) ocupă în prezent funcția de prim-ministru al României și este președintele Partidului Social Democrat (PSD) din 2019.

Ciolacu a condus PSD la alegerile legislative din 2020, dar partidul a intrat în opoziție după formarea unei coaliții guvernamentale de către PNL, USR și UDMR. După ruperea acestei coaliții, la numai un an, PSD a format un nou guvern cu PNL și UDMR.

A obținut o diplomă în drept de la Universitatea Ecologică din București în 1995 și a urmat studii postuniversitare în management și finanțare locală, precum și un masterat în managementul sectorului public.

Tot luni, 23 decembrie, cele două camere ale Parlamentului de la București și-au ales noii președinți.

Noul președinte al Senatului, ales cu 70 de voturi, este Ilie Bolojan, președintele interimar al Partidului Național Liberal (PNL).

La șefia Camerei Deputaților a fost ales Ciprian Constantin Șerban, aflat la al treilea mandat de deputat din partea Partidului Social Democrat (PSD).

Coaliția PSD-PNL-UDMR a stabilit și un candidat comun la alegerile prezidențiale: Crin Antonescu, fost președinte al liberalilor.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul publicat de SVR și preluat presa rusă luni, 23 decembrie, cu o zi înainte ca Maia Sandu să fie învestită pentru un al doilea mandat de președinte, se spune că șefa statului ar fi avut o întrevedere cu conducerea de vârf a Guvernului moldovean și ar fi cerut elaborarea unui plan pentru „o operațiune de preluare a controlului asupra Transnistriei și de încetare a prezenței ruse de menținere a păcii în zonă”.

Un alt obiectiv al pretinsului plan ar fi vizat și o preluare în forță a Centralei de la Cuciurgan (MGRES) deținută de compania rusească Inter RAO și care asigură până la 80% din consumul de electricitate al malului drept al Nistrului. Serviciile secrete rusești mai spun că Maia Sandu ar urma să arunce vina pentru criza energetică pe Rusia.

Președinția moldoveană a reacționat prompt la aceste acuzații, pe care le-a catalogat drept un „fals”. Șeful de cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, a spus că autoritățile de la Chișinău rămân ferm angajate în soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, „fără excepție”.

„Un pas esențial pentru soluționarea conflictului este retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești, care staționează ilegal pe teritoriul suveran al R. Moldova”, a spus Băluțel.

Oficialul a afirmat că este „manipulator și complet fals” ca vina încetării tranzitului de gaze rusești să fie aruncată pe Chișinău sau Kiev și a precizat că există un „contract clar” între Moldovagaz și Gazprom, care prevede livrarea gazelor naturale pe malul stâng, indiferent de ruta de tranzit.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | Cum folosește Rusia „șantajul energetic” ca să „țintească” în alegerile parlamentare moldovene?

La începutul lunii decembrie, fostul ministru moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a condus o delegație la Sankt Petersburg unde a încercat să obțină un răspuns de la Gazprom privind continuarea aprovizionării regiunii transnistrene, pe ruta alternativă. Compania rusă a condiționat aceste livrări de plata unei pretinse datorii de circa 700 de milioane de dolari a malului drept, nerecunoscută de autoritățile moldovene.

Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a transmis că „nu există niciun alt temei pentru neliniște în stânga Nistrului” în afară de problemele generate de Gazprom, despre care spune că vor duce la „adâncirea crizei economice și sociale din regiune”.

Instituția mai susține că „isteria anti-moldovenească” de la Tiraspol și ultimele informații ale serviciilor speciale rusești ar avea că scop „să destabilizeze situația din R. Moldova” și să se disemineze frică și neîncredere în rândul cetățenilor.

Kievul a reiterat recent, prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, că nu-și va revizui decizia și nici nu va încheia un nou acord de tranzit a gazelor rusești cu Gazprom.

Băluțel a dat asigurări că, în prezent, Guvernul lucrează la soluții pentru a sprijini cetățenii afectați de criză, indiferent „de regiunea în care se află”.

Din 16 decembrie, R. Moldova se află în stare de urgență, instituită de autorități din cauza unei eventuale sistări a livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană, care ar provoca, potrivit Chișinăului, o criză umanitară în zonă și ar afecta securitatea energetică a țării.

Starea de urgență a fost instituită și de așa-zisele autorități de la Tiraspol, care spun că, în eventualitatea sistării livrărilor de gaze, au rezerve de cărbuni pentru a asigura furnizarea de electricitate și agent termic pentru cel mult 50 de zile.

Chișinăul a îndemnat Tiraspolul „să nu se lase ademenit în acest joc periculos”, spunând că eventuale criză energetică va afecta cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump a declarat la o convenție a conservatorilor pe 22 decembrie că Putin i-ar fi spus că „vrea să se întâlnească” cu el cât mai curând posibil.

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția rusă de stat TASS, la 23 decembrie, că „deocamdată, nu au existat imbolduri reale” pentru o întâlnire cu Trump înainte de inaugurarea sa în ianuarie.

• Vezi și: Kievul în flăcări după un atac rusesc extrem de puternic

Luptele din Ucraina s-au intensificat în ultimele săptămâni, Moscova lansând valuri de drone și rachete asupra teritoriului ucrainean, care au vizat în principal infrastructura civilă și energetică.

La rândul său, Kievul a atacat ținte petroliere și energetice în interiorul Rusiei, iar în weekend a lovit clădiri înalte din Kazan, capitala republicii Tatarstan, bogată în petrol și unde se află un centru industrial important de producere a armamentului rusesc.

Săptămâna trecută, Putin a sugerat perspectiva unor concesii din partea Rusiei, afirmând de mai multe ori, la conferința sa de presă anuală, că Rusia este pregătită pentru un compromis. Însă, el a asociat numeroase condiții acestei idei, spunând că obiectivul Moscovei de a supune Ucraina și de a obține garanții majore de securitate din partea NATO și a Occidentului rămâne în vigoare, și afirmând că nu îl consideră pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski un lider legitim.

Trump a declarat că va acționa pentru a pune capăt rapid războiului și, în timpul discursului său la convenția Turning Point's America Fest din 22 decembrie, a spus: „Trebuie să punem capăt acelui război. Acest război este oribil, oribil”.

• Te-ar putea interesa și: Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina va merge în ianuarie la Kiev și în alte capitale europene

La începutul lunii decembrie, Trump, în timpul unei întâlniri cu președinții ucrainean și francez la Paris, a vorbit despre necesitatea unei încetări imediate a focului și a începerii negocierilor pentru a pune capăt războiului. La rândul său, Volodimir Zelenski a insistat asupra garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Potrivit liderului ucrainean, intenția de a pune capăt războiului cât mai curând posibil ar putea duce la situația în care conflictul se va încheia mai degrabă în condițiile impuse de Moscova.

Reuters a relatat că Trump „încă se gândește la toate detaliile”. În interviurile oferite mai multor instituții media globale, președintele ales al SUA a declarat în mod repetat că încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei este prioritatea sa principală, dar nu a dezvăluit planuri specifice.

Analiștii spun că, în spatele ușilor închise de la Moscova, Kiev, Bruxelles, Washington și alte capitale, diplomați, lideri politici și comandanți militari se pregătesc pentru ceea ce va fi, probabil, o presiune puternică pentru găsirea unei soluții la cel mai mare război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial.

În sălile de negocieri occidentale, sentimentul s-a schimbat decisiv în favoarea eforturilor de soluționare a unui conflict care a ucis sau rănit peste 1 milion de oameni de ambele părți în decurs de 34 de luni.

Într-o rară întâlnire cu un lider din Uniunea Europeană, Putin a stat de vorbă cu premierul slovac Robert Fico pe 22 decembrie.

Deși subiectul principal a fost un contract ce expiră în curând și care permite tranzitul gazelor naturale rusești prin Ucraina, cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situația militară din Ucraina și despre posibilitatea unei soluționări pașnice a războiului.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Slovaciei, vizită surpriză la Moscova. El i-a cerut lui Putin să continue livrările de gas rusesc

Fico este unul dintre puținii lideri europeni cu care Putin a menținut legături de când Moscova și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.

Fico, ale cărui opinii asupra războiului din Ucraina diferă foarte mult de cele ale majorității liderilor europeni, a revenit la putere anul trecut, după ce partidul său de stânga Smer (Direcția) a câștigat alegerile parlamentare pe o platformă pro-rusă și anti-americană.

De atunci, el a pus capăt ajutorului militar acordat de țara sa Ucrainei, a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a promis să împiedice Ucraina să adere la NATO.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful guvernului de la Bratislava și liderul de la Kremlin au discutat despre tranzitul gazelor rusești, războiul din Ucraina și standardizarea „relațiilor reciproce” dintre Rusia și Slovacia.

Vizita premierului slovac nu fusese anunțată public până în ultimul moment, însă a fost anticipată de președintele sârb Aleksandar Vucici.

„Oficiali de top ai UE au fost informați vineri despre călătoria mea și scopul ei”, a insistat Fico.

Slovacia este una dintre țările europene cele mai dependente de gazul rusesc, mai ales de cel care sosește prin gazoductele de pe teritoriul Ucrainei.

Liderul partidului de opoziție Slovacia Progresistă, Michal Simecka, a criticat vizita lui Fico, despre care a spus că este „o rușine pentru Slovacia și o trădare a intereselor naționale”.

„Dacă prim-ministrului chiar îi pasă de tranzitul de gaze, ar fi trebuie să negocieze cu Ucraina, în loc să transforme Slovacia într-un instrument al propagandei lui Putin”, a scris politicianul pe X.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina închide robinetul cu gaz rusesc. Țările UE dependente de Gazprom caută soluții

Însă, de la 1 ianuarie, când expiră contractul actual semnat înaintea războiului, Ucraina nu va mai permite Gazprom, celei mai mari firme de gaz rusești, să-i tranziteze teritoriul.

Fico a spus că această întâlnire cu Putin este un „răspuns” la refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a extinde contractul cu Gazprom pentru tranzitul gazelor rusești către Europa.

Săptămâna trecută, Putin a confirmat că nu are de gând să conteste decizia autorităților ucrainene, iar pentru UE această decizie este una benefică, după ce statele membre și-au propus să-și taie cât mai curând și în măsură cât mai mare dependența de hidrocarburile rusești.

Slovacia nu dorește ca Rusia să închidă robinetul, deși și-a asigurat importuri din câteva alte țări, iar acesta a și fost mesajul transmis de Fico lui Vladimir Putin. Se pare că liderul de la Kremlin ar fi reacționat pozitiv la cererile slovacului.

„Președintele rus Vladimir Putin a confirmat că Federația Rusă e pregătită să continue livrările de gaz către Occident și Slovacia, lucru practic imposibil după 1 ianuarie 2025 din cauza poziției președintelui ucrainean”, a declarat Fico după întâlnirea sa cu Putin.

Însă Slovacia, împreună cu Ungaria, au căutat derogări de la sancțiunile internaționale ca să poată cumpăra în continuare gaz rusesc, spunând că impactul diversificării ar fi mult prea costisitor.

Cele două țări sunt conduse de guverne anti-UE, ceea ce a dus adesea la divergențe cu vecinii și cu conducerea de la Bruxelles, inclusiv pe tema războiului din Ucraina - ambele țări se opun ajutoarelor militare pentru Kiev.

În schimb, Fico și Orban s-au arătat prietenoși față de Kremlin: aceasta este pentru Fico a doua vizită la Moscova în doi ani, în timp ce omologul său maghiar a vizitat Moscova la câteva zile după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului European, în iulie. Singurul alt lider european care a vizitat Moscova de la începutul războiului este cancelarul austriac Karl Nehammer.

În timpul vizitei sale la Kremlin, premierul slovac Robert Fico a criticat și opoziția liderului ucrainean față de programul nuclear al Rusiei. El spune că sancțiunile internaționale asupra programului nuclear rusesc „amenință producția electricității din surse nucleare în Slovacia, ceea ce e inacceptabil”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un răspuns oferit Europei Libere, Ministerul Sănătății spune că „sistemul medical este pregătit să facă față unor eventuale crize energetice”, fiind în permanentă comunicare cu managerii instituțiilor medicale.

Unele spitale au fost dotate cu generatoare...

În ultimii trei ani, spitalele din Moldova au primit cel puțin un generator electric, iar instituțiile republicane au fost dotate cu până la 5-7 generatoare electrice, indispensabile în cazul unor deconectări de energie electrică.

Generatoarele electrice asigură activitatea neîntreruptă a instituțiilor medicale, în mod prioritar a unităților de primiri urgente, blocurilor chirurgicale, secțiilor de reanimare și terapie intensivă, secțiilor neonatale etc.

Potrivit Ministerului Sănătății dotarea a fost posibilă cu sprijinul financiar oferit de guvernele Poloniei, Franței, dar și de organizații internaționale precum Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF).

Vezi și reportajul din octombrie 2022 despre problemele de atunci și cum făceau față instituțiile medicale crizei energetice la acel moment

Embed Răspândește

Cum încearcă spitalele să facă față crizei energetice

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:00 0:00

Link direct

• 240p | 11,4MB
• 360p | 18,6MB
• 480p | 31,0MB
• 720p | 57,8MB
• 1080p | 92,0MB

... iar altele au fost eficientizate energetic

De asemenea, potrivit autorității în sănătate, unele instituții medicale au fost eficientizate energetic. Aceasta a presupus:

• renovarea fațadelor și înlocuirea ferestrelor și ușilor,
• reabilitarea și izolarea termică a pereților, podelelor și acoperișurilor,
• modernizarea sistemelor de încălzire și ventilație,
• înlocuirea conductelor de încălzire și sistemele de distribuție a apei calde.

Lucrări de reparații capitale și renovare au fost efectuate și în cadrul unor centre de sănătate publică, precum și în unele substații de asistență medicală urgentă prespitalicească. Lucrările au fost efectuate fie din sursele bugetului de stat, fie cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

De asemenea, în 10 spitale raionale au fost instalate panouri fotovoltaice, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, dar și al Guvernului Republicii Coreea.

Actualmente, se instalează panouri solare și în alte două instituții medicale: Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Aceste două proiecte sunt implementate cu sprijinul financiar al Guvernului Republicii Cehe. Totodată, se află în derulare proiectul „Eficiența Energetică în Republica Moldova”, în cadrul căruia 10 instituții medicale vor beneficia de măsuri de eficiență energetică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul rus susține că dronele sunt de origine ucraineană, în timp ce autoritățile ucrainene nu au comentat deocamdată această informație.

Opt drone ar fi atacat orașul, conform serviciului de presă al lui Rustam Minnihanov, liderul republicii autonome Tatarstan. Șase dintre ele au lovit clădiri rezidențiale, una a lovit o instalație industrială, iar una a fost doborâtă, susține aceeași sursă.

Într-o declarație, ministerul rus al Apărării a declarat că „un vehicul aerian ucrainean fără pilot a fost distrus pe teritoriul Republicii Tatarstan de către forțele de apărare aeriană”.

Potrivit unui comunicat al primăriei din Kazan pe Telegram, dronele au vizat zone rezidențiale din trei cartiere ale orașului.

Un videoclip postat pe canalul local de știri Telegram Astra și verificat de The Associated Press arată o dronă zburând la etajele superioare ale unei clădiri înalte.

Atacurile nu s-au soldat cu victime, spun autoritățile locale din Kazan.

Școli Evacuate, aeroport închis temporar

În urma atacului au fost suspendate temporar zborurile de pe aeroportul orașului.

„Au fost impuse restricții temporare pe aeroportul din Kazan în dimineața zilei de 21 decembrie pentru a asigura siguranța zborurilor civile. Atât sosirile, cât și plecările sunt suspendate”, a anunțat Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia

Serviciul Tătar-Bașkir al RFE/RL a raportat că elevii au fost evacuați din școlile din cartierul Sovetski din Kazan și că în oraș se auzeau sirene.

Potrivit rapoartelor Interfax, primarul Kazanului, Ilsur Metshin, a spus că oamenii au fost evacuați din clădirile afectate și au primit cazare și mâncare. Primarul a spus că toate evenimentele mari din oraș vor fi anulate în weekend.

Kazanul se află la aproximativ 800 de kilometri est de Moscova.

• Te-ar putea interesa și: Cum au reușit dronele ucrainene să lovească ținte din Rusia la peste 1.000 km în profunzime - explică un expert în aviație

În aprilie, dronele ucrainene au lovit o rafinărie de petrol din Tatarstan și un cămin din zona economică specială Alabuga din Elabuga, care găzduia peste 20 de întreprinderi industriale, inclusiv fabrici de produse chimice, de inginerie mecanică și de tratare a metalelor.

Și Rusia și-a continuat atacurile asupra Ucrainei trimițând noaptea trecută asupra acesteia 113 drone, au informat forțele aeriene ucrainene. 57 de drone au fost doborâte, iar alte 56 nu au reușit să-și atingă țintele, a spus sursa citată.

Surse: Reuters, AP. Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Aderarea la Uniunea Europeană este prioritatea primordială a politicii externe. Progresul în negocierile de aderare este esențial pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus șefa statului la videoconferința cu ambasadorii Republicii Moldova și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, din 21 decembrie.

Președinta vrea de la diplomații moldoveni „rezultate imediate” în parcursul european al R. Moldova, în special prin eliminarea permanentă a cotelor pentru exporturile agricole în UE, aderarea la Zona unică de plăți în euro (SEPA) și reducerea tarifelor la roaming, se arată într-un comunicat al Președinției.

Chișinăul vrea mai multe investiții europene

Un alt obiectiv major al politicii externe de la Chișinău va fi în 2025 „accelerarea debursării” celor 1,8 miliarde de euro promise Chișinăului de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului privind modificarea Constituției în vederea aderării la UE din 20 octombrie.

• Te-ar putea interesa și: Ursula von der Leyen anunță sprijin de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova

La o conferință comună cu Sandu, Von der Leyen a spus că suma va fi investită de UE în R. Moldova pe parcursul a trei ani, în „domenii care vor genera creșteri economice și servicii publice”, precum repararea școlilor, construirea a două noi spitale la Bălți și Cahul, construirea drumurilor și podurilor care să interconecteze Moldova cu vecinii săi, dar și dezvoltarea rețelei energetice.

Totodată, șefa statului a cerut diplomaților să consolideze cooperarea cu partenerii europeni și internaționali pentru a crește capacitatea R. Moldova de apărare și gestionare a provocărilor de tip hibrid, inclusiv cele din domeniul energetic și să asigure participarea Moldovei în misiuni de menținere a păcii.

Alte obiective ale diplomației moldovene vor fi atragerea investițiilor strategice în sectoare de producere, agricultură modernă, energie verde și tehnologiile informaționale.

Diplomații vor negocia acorduri sociale și de recunoaștere a permiselor de conducere

Sandu mai vrea de la diplomații de la Chișinău să semneze acordurile de protecție socială cu Franța, Canada, Israel și Elveția. Anterior, Moldova a semnat acorduri similare cu Italia, Spania și Letonia.

Printre obiective se numără și accelerarea negocierilor cu România, Italia, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite pentru semnarea acordurilor de recunoaștere a permiselor de conducere. În 2024, Moldova a semnat acorduri similare cu Spania, Israel, Franța și Grecia.

Pe lângă acestea, Chișinăul vrea anul viitor să-și extindă rețeaua consulară prin deschiderea unei ambasade la Astana și a două consulate în Statele Unite ale Americii, la Chicago și Sacramento, statul California.

Autoritățile Statelor Unite ale Americii deja au acceptat deschiderea celor două misiuni ale Chișinăului. Acordul pentru deschiderea consulatelor a fost obținut în timpul vizitei în SUA a ministrului afacerilor externe Mihai Popșoi, care a fost însoțit de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în perioada 2–9 decembrie.

Politica externă - aria cu cele mai largi împuterniciri ale președintelui moldovean

Potrivit legislației moldovene, președintele are cele mai largi atribuții în domeniul politicii externe. Șeful statului are dreptul de a duce tratative și negocieri, de a încheia tratate internaționale în numele Republicii Moldova și a le prezenta spre ratificare Parlamentului.

• Te-ar putea interesa și: Ce poate și ce nu poate face președintele Republicii Moldova

La propunerea Guvernului, președintele acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai R. Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Atunci când ambasadorii altor țări sosesc la Chișinău, aceștia își prezintă scrisorile de acreditare președintelui R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile germane spun că ar fi vorba de un atac deliberat. Suspectul, un bărbat de 50 de ani, care locuiește în Germania de aproape două decenii unde practică medicina, a fost deja arestat. Oficialii încă nu au un răspuns cu privire la ceea ce l-a determinat pe acesta să intre în mulțime și nu exclud că ar mai fi decese, deoarece 15 persoane au fost rănite grav.

„Așa cum stau lucrurile, el este singurul făptuitor, astfel încât, din câte știm, nu mai există niciun pericol pentru oraș”, a declarat guvernatorul Saxonia-Anhalt, Reiner Haseloff, cu referire la autorul incidentului.

„Fiecare viață umană care a căzut victimă acestui atac este o tragedie teribilă”, a mai spus acesta.

Incidentul a determinat alte câteva orașe germane să-și anuleze piețele de Crăciun din weekend, ca măsură de precauție și din solidaritate cu pierderea Magdeburgului.

Cancelarul Olaf Scholz și ministrul de Interne Nancy Faeser urmau să călătorească sâmbătă la Magdeburg, iar seara va avea loc o slujbă de pomenire în catedrala orașului.

„Gândurile mele sunt la victime și la rudele lor”, a scris Scholz pe X. „Stăm alături de ei și de oamenii din Magdeburg”.

Luna trecută, ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, a vorbit despre necesitatea unei „mari vigilențe” la târgurile de Crăciun din țară.

Cu toate acestea, Faeser a spus că nu există indicii „concrete” de pericol.

De asemenea, ea a spus că sunt necesare legi mai stricte privind armele în spațiile publice, pe care guvernul le-a cerut în urma atacului cu cuțitul de la Solingen, în care au murit trei persoane.

În acel caz, un bărbat sirian în vârstă de 26 de ani a fost reținut, iar procurorii susțin că este suspectat că este membru al grupării Stat Islamic.

Tragedia de la Solingen, care a avut loc în august, pune în discuție o problemă și așa tensionantă - despre azil și migrație în Germania.

• Te-ar putea interesa și: Germania începe să deporteze afgani, chiar dacă în țara lor sunt la putere fundamentaliștii

Pe 19 decembrie 2016, un extremist islamist a intrat cu un camion într-o piață de Crăciun din Berlin. Douăsprezece persoane au fost ucise atunci, iar o persoană rănită a murit ulterior.

În zilele de după tragedia inițială, atacatorul a fugit în Italia, unde a fost ucis de poliție prin împușcare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Documentul prevede închisoare de până la 15 ani pentru cetățenii străini din Rusia care sunt găsiți vinovați de faptul că au ajutat „inamicul” în activități împotriva securității statului.

Potrivit legii, o condamnare pe viață îi va viza în special pe participanții la rebeliune, dacă aceasta a cauzat morți sau grav răniți.

În alte cazuri, organizatorii rebeliunii vor fi pedepsiți cu închisoare de la 15 la 20 de ani, în timp ce termenul minim de condamnare – 12 ani – rămâne neschimbat.

Legea prevede și diferențierea pedepsei participanților în funcție de gradul de vinovăție al acestora. Astfel, persoanele care au avertizat în mod voluntar autoritățile cu privire la pregătire sau pentru a pune capăt rebeliunii vor fi liberați de răspunderea penală.

Noua lege nu prevede eliberarea condamnaților pentru rebeliune armată.

• Te-ar putea interesa și: Războiul Rusiei în Ucraina, construit pe minciuni și moarte. Povestea unui mercenar sârb

Proiectul de lege a fost elaborat după rebeliunea grupării militare private Wagner, condusă de Evgheni Prigojin, care au capturat orașul Rostov-pe-Don și au blocat Voronej, după care au pornit într-un marș spre Moscova.

Participanții la rebeliune au doborât șase elicoptere militare și ucis 15 soldați. Liderul Wagner și apropiații săi au murit ulterior într-un accident aviatic.

Modificări au fost făcute și la articolul despre trădarea de patrie, în special în ce privește definiția „trecerii de partea inamicului”. Acum acest fapt se va înțelege nu doar prin dezertare sau înrolare în forțele inamice în cazul unui conflict armat, acțiuni militare sau alte acțiuni cu folosirea armelor și echipamentelor militare, dar și „participarea voluntară la activitățile autorităților, instituțiilor, întreprinderilor, organizațiilor inamicului, îndreptate în mod deliberat împotriva securității Rusiei”.

Și în acest caz, pedeapsa maximă prevăzută este închisoarea pe viață.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima ședință a legislativului de la București, în care au intrat șapte partide, s-a desăfșurat pe fundalul unei crize politice fără precedent, generată de anularea alegerilor prezidențiale, dispusă de Curtea Constituțională pe 6 decembrie, care a motivat că „procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”.

În debutul ședinței, parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au protestat cu afișe galbene pe care scria „Alegeri Libere” împotriva anulării alegerilor prezidențiale.

Parlamentarii au ales și ambele comisii de validare a mandatelor de deputați și senatori.

Niciunul din partidele care au acces în Parlament nu a obținut majoritatea parlamentară, iar peste 30% din locurile din Parlament sunt deținute de partidele extremiste, naționaliste, care critică apartenența României la NATO sau UE. Este vorba de AUR, al doilea cel mai mare partid, care are pe listele sale și un deputat originar din R. Moldova, este vorba de Valeriu Muntean, fost ministru al Mediului.

AUR este urmat de SOS România, condus de europarlamentara Diana Iovanovici-Șoșoacă și Partidul Oamenilor Tineri (POT) care l-a susținut la prezidențiale pe independentul Călin Georgescu, care a ajuns în turul doi al prezidențialelor anulate.

În prezent, PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul minorităților naționale au început negocieri dificile legate de formarea unei coaliții de guvernare care să păstreze parcursul european și euro-atlantic al țării.

Text scris în baza relatărilor Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului, în prezent, producătorii moldoveni de energie regenerabilă exportă energia electrică produsă în anumite ore, în timp ce, în orele cu consum maxim (de regulă dimineața și seara), Energocom importă energie din România, la prețuri mai mari.

Prin această măsură, autoritățile moldovene speră că centrale electrice eoliene și cele fotovoltaice vor contribui la atenuarea crizei energetice prin asigurarea a unei părți din necesarul de consum al Republicii Moldova în orele de vârf.

„În 2022 a fost interzis exportul de energie electrică. Acum, cantitățile de energie regenerabilă sunt semnificativ mai mari și vrem să aplicăm un mecanism echitabil, echilibrat și flexibil, care să fie convenabil și producătorilor, astfel, încât aceștia să poată exporta atunci când consumul intern este acoperit,” a spus Constantin Borosan, secretarul de stat la Ministerul Energiei, la ședința cu producătorii independenți de energie regenerabilă din Moldova.

Producătorii au fost de acord cu propunerea ministerului de a elabora și aplica un mecanism care să permită achiziționarea prioritară a energiei regenerabile din piață de către Energocom, pentru acoperirea deficitului, dar să permită exportul de energie regenerabilă atunci când consumul intern este acoperit.

Energocom deja a elaborat și transmis acestora contracte cadru pentru achiziția de energie electrică, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Autoritatea spune că, în acest an, capacitatea de producție a energiei verzi în Moldova a crescut cu 55% comparativ cu anul precedent, cele mai mari progrese fiind înregistrate în domeniul instalațiilor fotovoltaice.

Astfel, în trimestrul trei al anului curent, Republica Moldova a ajuns să aibă centrale care produc electricitate din surse regenerabile cu o capacitate instalată de 521 MW sau de 11 ori mai mult decât în anul 2019.

În cazul instalațiilor fotovoltaice, în 9 luni ale anului curent, capacitatea a crescut de la 185 MW în 2023 - la 344 MW sau aproape de 2 ori. Capacitatea instalațiilor eoliene a crescut de la 126 MW în 2023 la 154 MW în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de peste 22%.

Din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza situației din sectorul energetic, afectat de o eventuală sistare a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene de către Gazprom de la 1 ianuarie, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.

Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

• Te-ar putea interesa și: Curentul importat din România în orele de vârf, de două-trei ori mai scump decât cel de la MGRES

La începutul lunii decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că cererea de energie electrică în R. Moldova a început să crească la finele lunii noiembrie, care este acoperită prin importuri de pe bursa românească OPCOM, unde prețurile la fel au crescut, din cauza unei cereri sporite și în România.

Ministerul Energiei spune că importurile de energie electrică din România, destinate acoperirii consumului în orele de vârf și procurate de pe bursa OPCOM, sunt de 2-3 ori mai scumpe față de electricitatea livrată de centrala MGRES de la Cuciurgan.

Joi, 19 decembrie, compania Energocom a semnat un contract cu Nuclearelectrica, compania care deține centrala nucleară de la Cernavodă din România, prin care va importa 100 MW energie electrică (disponibili 24/24) în primele trei luni ale anului viitor, la un preț de 80 euro/MWh, plafonat de guvernul român.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul interzice abandonarea animalelor de către stăpânii lor, care sunt obligați să asigure îngrijirea necesară. Animalele de companie nu pot fi vândute tinerilor sub 16 ani, fără consimțământul părinților.

Vor fi interzise și intervențiile chirurgicale în scopul modificării aspectului animalelor.

Ratificarea convenției a fost necesară pentru că sectorul protecției animalelor în R. Moldova este „foarte vulnerabil”, iar documentul ar putea contribui la „responsabilizarea deținătorii animalelor de companie”, a spus în plenul Parlamentului Iurie Scripnic, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), instituție responsabilă de elaborarea proiectului de lege.

Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie a fost semnată la Strasbourg, la 13 noiembrie 1987, și până în prezent a fost ratificată de 26 de țări. Republica Moldova a semnat Convenția la 13 septembrie 2024.

Parlamentul susține că, prin ratificarea Convenției, se vor deschide oportunități de accesare a fondurilor europene destinate programelor privind bunăstarea animalelor.

Deputații planifică să reglementeze sectorul protecției animalelor, iar în acest sens, la una din următoarele ședințe ale Parlamentului, va fi examinat un proiect de lege care presupune, printre altele, crearea un registru al animalelor de companie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Viceprim-ministra ucraineană pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Ștefanișîna a spus că mai multe servicii guvernamentale au fost vizate de atacuri cibernetice pe 19 decembrie. Hackerii au atacat inclusiv bazele de date ale Ministerului Justiției.

Ștefanișîna, care deține și funcția de ministră a Justiției în guvernul ucrainean, a spus pe rețele că este vorba de „cel mai mare atac cibernetic extern asupra registrelor de stat ale Ucrainei din ultima vreme”, scrie AP.

„Este deja clar că atacul a fost făcut de ruși cu scopul de a perturba activitatea infrastructurii de importanță critică a statului”, a spus ea.

Atacul cibernetic a avut loc în timp ce forțele rusești au lovit Kievul într-un nou atac masiv cu rachete balistice. Grupul care prtinde că este responsabil de atacul cibernetic, a spus într-o postare pe canalul de Telegram „XakNet Team” că a vizat și serverele de rezervă din Polonia, notează Politico.

În septembrie 2022, direcția de informații cibernetice a Google declara că grupul de hacking își „coordonează” activitatea cu serviciile de informații ale armatei ruse.

„Inamicul încearcă să folosească această situație pentru a semăna panică în rândul cetățenilor din Ucraina și din străinătate”, a scris Ștefanișîna pe rețele. Oficialul a spus că în prezent specialiștii lucrează la restabilirea accesului la bazele de date, acordând prioritate registrelor de stare civilă a cetățenilor, persoanelor juridice și drepturilor imobiliare.

Oficialii ucraineni spun că atacul cibernetic era pregătit de câteva luni, fără alte detalii, iar ministra Justiției a spus că incidentul a afectat funcționarea altor servicii guvernamentale, dar că restabilirea funcționalității tuturor serviciilor afectate va dura circa două săptămâni. Cu toate acestea, instituțiile își vor continua activitatea.

Pe acest caz, autoritățile au anunțat deschiderea unei dosar penal, iar SBU a spus că instituția nu poate exclude încă posibilitatea unei scurgeri de date.

„În general, lucrăm pe trei direcții: respingerea atacului cibernetic, restaurarea infrastructurii și documentarea acestei crime de război”, a spus Volodimir Karasteliov, șeful interimar al direcției securitate cibernetică a SBU.

• Te-ar putea interesa și: Camerele de supraveghere din Ucraina ar putea spiona pentru Moscova

Rusia a lovit constant Ucraina cu atacuri cibernetice înaintea începerii războiului, dar și mai ales după începutul invaziei la scară largă din 24 februarie 2022, vizând în special infrastructura energetică.

În august, un atac cibernetic masiv din partea Rusiei a vizat Monobank, una dintre cele mai mari bănci din Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vizita premierului de la Budapesta în România vine la scurt timp după ce România a primit acceptul Consiliului UE de a adera inclusiv cu frontierele terestre la Spațiul Schengen.

Viktor Orban a fost unul dintre susținătorii primirii depline a României în spațiul de liberă circulație, în timpul președinției rotative a Ungariei la Consiliul European, care se încheie la finalul anului.

De altfel, în discursul de bilanț al mandatului de premier, Marcel Ciolacu l-a menționat pe Viktor Orban în contextul eforturilor pentru aderarea deplină a României la Spațiul Schengen.

„În acest final de an, printr-un dialog susținut cu premierul maghiar, Viktor Orban, precum și cu Karl Nehammer, cancelarul Austriei, am reușit să atingem acest mare obiectiv național”, a menționat premierul român, Marcel Ciolacu.

• Te-ar putea interesa și: Acord în UE: România și Bulgaria vor intra în Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025

Vizita lui Viktor Orban vine și în contextul discuțiilor legate de intenția companiei MVM Group, deținută și controlată de guvernul ungar, de a cumpăra 68% din acțiunile pe care compania germană E.ON le are la E.ON Energie România și 98% din acțiunile companiei la E.ON Asist Complet.

Dacă această tranzacție va avea loc, grupul maghiar va avea acces la gazele extrase din România, inclusiv cele din Marea Neagră. În același timp, Ungaria va putea vinde pe piața din România gaz rusesc, pe care-l importă acum prin Serbia și Ucraina, așa cum a scris Europa Liberă.

Tranzacția a intrat în atenția autorităților române. Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja, nu a exclus posibilitatea ca tranzacția să nu fie aprobată de instituțiile de supraveghere a investițiilor străine.

„Statul român are Comisia de examinare a investițiilor străine directe. Această comisie va aduna toate informațiile și va da un aviz favorabil sau nefavorabil. Cu siguranță se va uita la tot, ce face MVM, de unde are finanțare. Tranzacția nu este încheiată până când statul român nu își dă acordul”, a spus Sebastian Burduja, potrivit profit.ro.

Vizita lui Orban la București are loc în plină criză politică generată de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie și în ziua ședinței de constituire a Parlamentului ales la 1 decembrie.

De asemenea, sunt în curs negocieri dificile legate de conturarea unei majorități parlamentare proeuropene care să formeze noul guvern, inclusiv cu implicarea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te