Ala Leca, directorul Liceului „Dante Alighieri” din Chișinău vorbește despre cum s-au adaptat profesorii și elevii la „școala online” în vremea pandemiei și ce resurse are sau ar mai avea nevoie instituția, după decizia autorităților de a continua orele în mediul digital.
Europa Liberă: Cum a schimbat această pandemie școala?
Ala Leca: „A schimbat-o radical. Ne-a schimbat pe noi, cadrele didactice, bineînțeles că și relația noastră cu elevii a devenit așa, mai la distanță, dar mai aproape totodată, pentru că, discutând cu colegii mei, am descoperit că la fel ca și mine au ajuns să fie mult mai apropiați de elevii lor prin acele mesaje zilnice, prin acele convorbiri cu părinții, cu elevii.”
Europa Liberă: Și totuși, percepția multora este că a fost afectată educația?
Ala Leca: „Sigur că da, ne-a schimbat foarte mult și ne-a fost greu și nouă, dar ne dăm bine seama că și elevilor, și părinților le-a fost la fel de greu. Toți împreună am încercat diverse platforme până am ajuns noi s-o găsim pe cea mai reușită, am avut așa o perioadă de încercări, de experiențe, de descoperiri.”
Europa Liberă: Toți copiii, toți profesorii au avut acces la toate instrumentele digitale, la echipament, nu s-a întâmplat ca un copil să spună: uite, acasă nu am computer, nu am telefon, nu pot să mă conectez la oră?
Ne-a fost greu și nouă, dar ne dăm bine seama că și elevilor, și părinților le-a fost la fel de greu...
Ala Leca: „Nu am avut cazuri de copii care să nu participe la predarea la distanță, atâta doar că profesorii au avut un lucru, așa, mai complicat - de a le acorda atenție asincron acelora care n-au putut la momentul dat să se conecteze. Toți elevii din instituție au avut acces, dar problema este că într-o familie unde sunt trei copii, părinții care tot au nevoie de acces, acolo a fost complicat, dar la noi, la Liceul „Dante Alighieri”, se pune preț pe cunoștințe, niciodată goana după note n-a fost la modă, elevii noștri muncesc și tocmai acesta, cred eu, e și motivul faptului că ei s-au întristat că n-au fost examenele, pentru că în alte instituții, mă refer mai mult la instituțiile din afara orașului, nota se obține mult mai ușor și atunci când intră într-un concurs la admitere, ei cumva sunt incorect tratați cu mediile pe care le au, dar cunoștințele sunt mult mai înalte.”
Europa Liberă: Faptul că s-au anulat examenele la Bacalaureat e un plus, e un minus?
Ala Leca: „Elevii noștri s-au întristat, chiar cu un elev absolvent al anului acesta, întâlnindu-mă ocazional, îl întreb: te bucuri sau care e reacția ta? Și a zis că nu, el era pregătit și voia să susțină aceste examene. Unii dintre absolvenți, o bună parte din ei chiar regretă faptul că n-au avut această posibilitate.”
Europa Liberă: Și altă parte s-a bucurat, pentru că cei care sunt un pic mai leneși la carte ce au zis: uite, ne-a pălit norocul că nu mai avem aceste examene?
Ala Leca: „Da. Unicul avantaj este că au fost lipsiți de acel stres pentru fiecare examen, dar în rest au fost așteptate examenele și pregătiți pentru a le susține.”
Europa Liberă: Dar cunoașteți, cumva, iată din absolvenții acestui an unde vor să-și continue studiile - în Republica Moldova, peste hotare, cunosc copiii dacă peste hotare sunt acceptate diplomele?
Ala Leca: „Da. Avem absolvenți care deja sunt acceptați la studii peste hotare, avem o bună parte din absolvenți care și-au schimbat radical planurile și rămân aici, la noi în țară, deoarece, mă rog, în așa situație e mai bine să stai acasă.”
Europa Liberă: Autoritățile au promis că anul de studii va începe la 1 septembrie. În caz că, Doamne ferește, se confruntă societatea cu al doilea val de pandemie, sunteți pregătiți pentru începerea noului an? Liceul este pregătit pentru începerea noului an de studii?
Ala Leca: „Suntem. Chiar la ultimul consiliu profesoral am făcut un îndemn profesorilor să se pregătească atât moral, cât și tehnic, că de la 1 septembrie s-ar putea să avem scenarii diferite, un scenariu ar fi să revenim la instruirea la distanță, al doilea scenariu ar fi să revenim în clase, dar cu un program în care elevii să vină pe grupuri, în așa fel încât să-i putem așeza câte unul în bancă și la 1 septembrie cert este că noi nu revenim la lecțiile pe care obișnuiam să le facem cu toată clasa.”
Europa Liberă: Ca să creați aceste condiții care să respecte inclusiv măsurile care se impun, ar trebui instituția s-o adaptați la alte condiții. Acum câți copii aveți în școală?
Ala Leca: „În școală avem 1.178 de elevi.”
Europa Liberă: E un număr mare. Ca să faci într-o clasă să stea câte un copil în bancă ar trebui cred că nu două, dar trei schimburi?
Am combina instruirea online cu instruirea la clasă, dar totul depinde de situația epidemiologică...
Ala Leca: „Ar trebui spații, dar lipsa de spații e o problemă la noi.”
Europa Liberă: Cum s-ar rezolva în cazul acesta?
Ala Leca: „Poate am alterna cumva, cineva vine într-o zi a săptămânii, altă clasă în altă zi a săptămânii, am combina instruirea online cu instruirea la clasă, dar totul depinde de situația epidemiologică care va fi la momentul respectiv. Până în septembrie mai este timp.”
Europa Liberă: Și e un plus, e un minus că încă nu ați trecut și Dvs. la autogestiune, ca să vă administrați de unii singuri finanțele?
Ala Leca: „Sunt și avantaje, și dezavantaje. La acest moment nouă ne convine situația care este, bugetul nostru ne permite, indiferent de faptul dacă suntem la autogestiune sau nu, noi utilizăm toate sursele financiare pe care le primim în bugetul instituției, le utilizăm absolut pe toate, nu este niciun impediment și avantajele ar fi că toate contractele, achizițiile se fac de specialiștii pe care îi avem la Direcția generală. Dacă noi am trece la autogestiune, acestea ar trebui să fie realizate de managerul instituției. Eu cred că specialiștii de la Direcția generală, chiar și acei ingineri, juriști care sunt angajați ai Direcției generale au o experiență mai bogată și o pregătire mult mai bună pentru acest lucru, pentru a face lucrurile corect.”
Europa Liberă: Ați spus că 30 de ani împlinește instituția de când activează.
Ala Leca: „Da, în anul 1990 a fost fondat Liceul „Dante Alighieri”, fondator: Lilia Filip.”
Europa Liberă: Deci, au trecut cam vreo 20 de promoții?
Ala Leca: „Da.”
Europa Liberă: Și unde vă sunt absolvenții?
Ala Leca: „În toată lumea, prin toată lumea. Ținem legătura cu ei și ne mândrim de absolvenții noștri.”
Europa Liberă: Deseori se ridică problema exodului de creier, că cei mai pricepuți, cei mai descurcăreți, cei mai inteligenți aleg să plece peste hotare și că Republica Moldova rămâne mai săracă din moment ce aceste minți lucide aleg străinătatea.
Ala Leca: „Din păcate, da, asta este realitatea.”
Europa Liberă: Care ar fi explicația că totuși continuă să plece cei mai buni dintre cei mai buni?
Ala Leca: „Ei sunt fericiți că au posibilitatea de a face studii bune, de calitate și de a alege unde să le facă. Eu, când am absolvit universitatea, fiindcă sunt din Chișinău, trebuia să aleg în ce sector a orașului să mă stabilesc. Fiica mea, anul trecut la absolvire avea în fața ei toată lumea la picioare și a expediat CV-ul prin multe țări și ziceam, cât de fericiți sunt copiii acum că au deschise aceste căi. Sunt și lucruri bune în asta, ei merg, fac experiență, descoperă altfel de lume și eu totuși sunt optimistă că ei vor reveni, fiica mea a revenit la lucru aici, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cât de prestigioasă este astăzi meseria de dascăl?
Ala Leca: „...Nu chiar prestigioasă. Eu sunt dintr-o familie în care și mămica mea e pedagog, și eu sunt profesoară, am ales să fac lucrul acesta cu mult drag, chiar dacă mămica a încercat să mă convingă să-mi aleg altceva, știind cât este de greu să fii profesor, și atunci era prestigios. Când am fost admisă la universitate, eram opt pe un loc, iar acum la universitate…”
Europa Liberă: Uneori nu se completează locurile.
Ala Leca: „… sau la alte universități cu specialitatea în pedagogie nu se completează locurile și vin, din păcate, studenții care nu reușesc…”
Europa Liberă: Nu au reușita cea mai bună.
Ala Leca: „Da. Asta e de durut, că nu știm ce fac ei, cine ne va învăța nepoții noștri.”
Cel mai mult îmi doresc ca prestigiul profesiei de pedagog să revină la ceea ce a fost cândva...
Europa Liberă: Aveți suficiente cadre didactice?
Ala Leca: „Da, avem suficiente, avem și tineri specialiști.”
Europa Liberă: Și niciodată nu ați dus lipsă de profesori?
Ala Leca: „Nu, nu, chiar dacă cineva pleacă, mă rog, așa este, se mai schimbă planurile vieții, avem profesori plecați, din păcate, cu familiile peste hotare, profesori foarte buni, chiar dacă au fost cazuri în care au plecat, noi am găsit cadrul didactic care pe loc s-a angajat, dar, în genere, din tot colectivul nostru avem cinci tineri specialiști.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult?
Ala Leca: „Cel mai mult îmi doresc ca prestigiul profesiei de pedagog să revină la ceea ce a fost cândva, ca să fie prestigios să fii profesor, și poate că, dacă societatea ne-ar privi altfel, cu alți ochi și nouă, profesorilor, ne-ar fi mai ușor. Niciodată profesorul n-a primit salariu mare, întotdeauna să fii profesor era un salariu modest și asta o știam când am mers conștient către a deveni profesor, dar ca să fie prestigios, să îți permiți, iată, luxul acesta de a te lăuda cu faptul că eu sunt profesor și să simți susținerea statului, susținerea societății, asta foarte mult motivează.”
Europa Liberă: Care ar fi mărimea unui salariu care să arate că un profesor poate să trăiască decent?
Ala Leca: „Depinde în comparație cu ce să luăm, dacă ar fi să comparăm cu cei din alte domenii, din domeniul bancar, de exemplu, acolo salariile sunt cu mult mai mari decât pe care le avem noi, profesorii, mi-e greu să zic cât anume.”
Europa Liberă: Mulți ani la rând când se vorbea de lupta împotriva corupției, imediat se făcea trimitere că și profesorii sunt cei care se dau corupți. Cât de mult doare acest lucru?
Când ultima oară am auzit noi că în Chișinău se deschide o școală nouă?
Ala Leca: „Doare foarte mult și cel mai mult doare că lucrurile acestea se generalizează, chiar dacă și, cu siguranță, admitem că sunt astfel de cazuri - asta nu trebuie generalizat, da, posibil că numărul profesorilor este foarte mare pe republică, posibil că sunt și astfel de cazuri, dar asta nu înseamnă că toți o fac. În instituția noastră, profesorii cu dedicație își fac lucrul, fără a face referință la puținii bani sau micul salariu pe care îl primesc. Noi lucrăm cu plăcere, fiindcă asta am ales să facem și asta ne place.”
Europa Liberă: Cum completați clasele primare, e o problemă?
Ala Leca: „E o problemă că avem mai mulți doritori decât putem să înscriem. Anul acesta, spre exemplu, avem pentru clasa întâi planificate 90 de locuri pentru trei clase și pe moment sunt deja 140 de cereri.”
Europa Liberă: Și cum o să procedați?
Ala Leca: „Conform metodologiei, înscriem în prima etapă doar pe cei care au șapte ani și sunt din district, apoi în a doua etapă sunt înscriși pe locurile rămase libere cei care sunt în afara districtului, dar în primul rând pe cei care au prioritate, care mai au frați, surori la noi sau părinți care lucrează în instituție și dacă mai rămân locuri, dar în experiența anilor precedenți n-au mai rămas locuri pentru alții din alte districte școlare care nu aveau prioritate. Am ridicat întrebarea aceasta la Direcția generală, dacă s-ar putea să mărim blocul de studii sau poate să ne construiască un bloc nou, pentru că noi suntem la două adrese, cu două blocuri: blocul claselor primare, blocul claselor gimnaziale-liceale și sunt blocuri foarte vechi, care necesită permanent reparații costisitoare. Când am ridicat întrebarea, ni s-a tăiat deodată: niciun fel de construcții noi, acum optimizăm, închidem școli, nu poate fi vorba despre a construi o școală nouă. Păcat că nu putem construi o școală nouă, modernă. Când ultima oară am auzit noi că în Chișinău se deschide o școală nouă? De ce primăria nu poate să-și permită? Și apoi standardele se schimbă de la an la an, este foarte complicat un bloc vechi să îl modelezi astfel ca să corespundă standardelor, dar asta-i situația țărișoarei noastre. Ne gândeam poate să participăm în niște proiecte, când am început a căuta toate proiectele, finanțările sunt îndreptate spre școlile rurale, nu și spre Chișinău, din păcate. Și asta mă doare foarte mult, pentru că am fost la niște școli în unele localități din afara orașului Chișinău, niște școli amenajate, frumoase, moderne și cu puțini copii, iar aici, la Chișinău, sunt școli pline, cu mulți copii…”
Chiar și reparațiile care s-au făcut în anul trecut, le-a realizat Ministerul Educației cu granturi oferite de România...
Europa Liberă: Arhipline.
Ala Leca: „…și nimeni absolut nu ajută la reparațiile lor, chiar și reparațiile care s-au făcut în anul trecut, le-a realizat Ministerul Educației cu granturi oferite de România, s-au făcut niște reparații capitale, foarte frumoase și niciuna în Chișinău, toate sunt prin republică. Eu înțeleg că și acolo este necesar, dar măcar așa să o ia încetișor câte o școală, câte o școală.”
Europa Liberă: Ce-i doriți școlii?
Ala Leca: „Să rămânem, precum am fost, printre primele școli după rezultatele pe care le avem, să avem o colaborare frumoasă cu părinții elevilor noștri și, desigur, sănătate, sănătate multă cadrelor didactice.”
