Linkuri accesibilitate

Ala Tocarciuc (expertă): „Noi nu deținem acum controlul asupra transmiterii locale a virusului”


Chișinău, în stația de troleibuz, 4 iunie 2020.

Duminică, 7 iunie, în R.Moldova s-au înregistrat 189 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, totalul ajungând la peste 9.700. Numărul deceselor a trecut de 340

E nevoie de demisii, apoi de o schimbare radicală de tactică în lupta cu epidemia de coronavirus, declară Ala Tocarciuc, expertă în problemede sănătare publică. Totul pe fundalul îngrijorărilor că nu poate fi cel puțin temperat ritmul de răspândire a noului coronavirus.

Interviul matinal cu Ala Tocarciuc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:56 0:00
Link direct

, Ala Tocarciuc, aprilie 2020
, Ala Tocarciuc, aprilie 2020

Ala Tocarciuc: „Eșecul este ușor confirmat prin datele pe care le avem, prin creșterea mare a numărului de contaminați, prin numărul mare de cazuri active și prin rata mare de cazuri pozitive din testele primare. Deci, noi avem trei indicatori care ne spun foarte clar că noi nu deținem acum controlul asupra transmiterii locale a virusului de tip nou, coronavirus.

Spre exemplu, rata cazurilor confirmate din testele primare trebuie să fie nu mai mare de 8% sau un alt indice era numărul de cazuri active la un milion de populație, sau ca și procent de populație totală. Și ar trebui să fie de 0,02% numărul de cazuri active, noi astăzi avem și un număr de cazuri active mai mare, și o rată de teste pozitive confirmate.

Noi avem aproape 30%, deci avem un nivel de transmitere locală foarte înalt, în special acum.

Dacă ne uităm astăzi, în special, avem 27,5% de teste pozitive din numărul de teste primare, ceea ce este foarte mult și noi avem aproape 30%, deci avem un nivel de transmitere locală foarte înalt, în special acum. Totodată, avem peste 4.000 de cazuri active, din 9.700, dacă nu mă înșel, din numărul total de cazuri, noi avem peste 4.000 de cazuri active.”

Europa Liberă: De ce, dna Tocarciuc, credeți că avem această situație care ar putea părea catastrofală? De ce nu a reușit guvernul, întâi de toate, să localizeze acest virus? Părerile pe care le-am auzit variază între următoarele variabile: a introdus nepregătit, prea repede relaxările, alții zic că populația noastră admite o iresponsabilitate sinucigașă, alții zic că există și incoerența deciziilor ș.a.m.d. Dvs. ce ați pune pe primul loc?

Ala Tocarciuc: „Cred că pe primul loc aș pune calitatea răspunsului nostru la această pandemie. Dacă ne uităm din punct de vedere tehnic sau cantitativ, Republica Moldova a întreprins exact aceleași măsuri pe care le-a întreprins România sau aceeași Elveție, bunăoară, ca și listă de acțiuni, dar calitatea execuției acestor acțiuni a fost, probabil, net inferioară și disciplina societății a fost net inferioară și din cauza asta noi am ajuns să avem un număr atât de mare de infectați. Spre exemplu, depistarea bolnavilor inițial era pasivă, pentru că noi așteptam ca bolnavii să sune la 112 și nu încercam proactiv să-i depistăm și să-i testăm.”

Europa Liberă: Acum nu mai este așa?

Ala Tocarciuc: „Acum nu sunt sigură că nu mai este așa, dar acum, cel puțin între personalul medical, se vede că noi avem o abordare proactivă, adică dacă a fost cineva în contact cu cineva din echipă și acela este pozitiv, noi testăm contacții proactivi, încercăm să-i depistăm pe cei care sunt purtători.”

Europa Liberă: Dar e suficient oare să avem această abordare numai față de cadrele medicale?

Ala Tocarciuc: „Nu. A doua componentă ar fi anume urmărirea strictă a contacților, pentru că dacă noi avem un om bolnav și avem în jurul lui 50 sau 100 de persoane cu care el a fost în contactat, noi suntem obligați să identificăm toate aceste persoane, să le izolăm și să le testăm. Deci, aici calitativ probabil că noi am greșit. La început, noi nu-i căutam și nu-i testam, mai apoi am început selectiv să căutăm și să testăm și probabil că aici s-a rupt filmul cel mai mult, pentru că una-i să identifici oamenii bolnavi și al doilea component e să-i identifici pe toți cei cu care ei au contactat și potențial i-au contaminat.”

Europa Liberă: Autoritățile mereu au zis că așa recomandă OMS. Alte state, alte exemple ce arată?

Ala Tocarciuc: „Țările care au cele mai bune rezultate au făcut o supraveghere epidemiologică foarte strictă a tuturor celor bolnavi și a contacților. Desigur că OMS recomandă urmărirea contacților și identificarea lor, dar fiecare țară a abordat anume această acțiune în felul său. Unele țări au urmărit contacții dintr-un anumit segment de populație, oamenii foarte în vârstă au încercat să-i protejeze, alte țări au urmărit contacții de la toate segmentele de populație, adică de toate vârstele, alții au făcut selectiv, deci unde au putut să urmărească, au urmărit, unde n-au putut, n-au urmărit. Deci, eu nu am văzut la noi cel puțin un mecanism de stabilire a acestor contacți și de testare a lor.”

Europa Liberă: Dvs. aveți o explicație de ce, pentru că eu nu pot să-mi explic de ce autoritățile noastre sanitare au insistat atât de mult pe păstrarea acestei tactici de a testa doar la apariția simptomelor? Vă amintiți, și dl Furtună, și ministra sănătății, și premierul mereu au zis că noi avem această tactică și nu o schimbăm, pentru că așa recomandă OMS. Dvs. aveți vreo explicație de ce atâta încăpățânare, pentru că eu înțeleg că tocmai această tactică a dat greș?

Definiția de caz tratat care a fost abordată în Moldova tot timpul a fost foarte conservativă.

Ala Tocarciuc: „Da, definiția de caz tratat care a fost abordată în Moldova tot timpul a fost foarte conservativă. Inițial, noi îi testam doar pe acei care au fost în China, numai la mijloc de martie am scos restricția de China și am început să-i testăm pe toți cei care au călătorit în alte țări, și plus la asta noi i-am testat doar pe cei care au avut simptome, dar dacă au fost în contact și nu aveau simptome, noi nu-i testam și în felul acesta noi le permiteam să contamineze mai departe. Și cred că aici a fost o greșeală foarte mare.”

Europa Liberă: Și mai mult, nu avem siguranța că nu se întâmplă același lucru și în prezent. În condițiile în care țări cu populații comparabile cu ale Republicii Moldova, de exemplu, Irlanda înregistrează astăzi câte 7 cazuri pe zi, 8 cazuri pe zi, într-un moment Irlanda înregistra mult mai multe cazuri decât Republica Moldova. Deci, aceste evoluții arată că această țară a reușit să oprească virusul. Ar trebui acest lucru să determine autoritățile să-și recunoască greșeala, ar fi mai bine dacă și-ar recunoaște greșeala? Și ce ar fi de schimbat? Optați pentru schimbări radicale, gen demisii ale celor care s-au ocupat până acum de această situație, înlocuirea lor cu alți specialiști? Cum ne-ați explica Dvs. opțiunile?

Ala Tocarciuc: „Foarte multe țări au luat la control pandemia și dacă Irlanda are 7 cazuri pe zi, sunt țări care au 0 cazuri pe zi și câteva zile consecutiv deja au 0 cazuri pe zi, au rămas doar cu cazuri active, adică acele care nu au terminat să le trateze. Eu judec un pic capitalist când zic că trebuie schimbați oamenii, pentru că eu am lucrat ultimii 10 ani la rând doar în lumea capitalistă și acolo este foarte bine divizată chestia asta că, dacă nu faci față lucrului pe care îl ai de îndeplinit, trebuie să cedezi locul cuiva care l-ar putea face. La noi este foarte clar că eșuăm și nu văd o dramă sau o tragedie dacă va fi schimbat cineva din guvern, pentru că toți pot greși, dacă pornim de la ipoteza că noi am greșit, deci, toți pot greși și suntem pe vârf de pandemie, noi putem să începem de la început, noi putem analiza erorile care au fost făcute, identifica locurile mai slabe, să punem accent pe aceste locuri și să le corectăm. Și dacă pornim de la conceptul că virusul are o perioadă de incubare de 14 zile, atunci nouă ne trebuie cel puțin 14 zile ca să corectăm aceste greșeli și să încercăm să schimbăm direcția curbei, s-o facem să coboare, dar va trebui să muncim toți împreună și părerea mea este că noi nu putem acum introduce iarăși situație excepțională și închiderea tuturor oamenilor în casă, pentru că oamenii vor protesta vehement.

Dacă nu avem rezultat trebuie să-i schimbăm pe acei care sunt responsabili, trebuie să ajustăm un pic tacticile.

Ei au înțeles autoritățile, au stat două luni în casă și noi nu avem rezultat, iar dacă nu avem rezultat trebuie să-i schimbăm pe acei care sunt responsabili, trebuie să ajustăm un pic tacticile, să corectăm greșelile și să ne ajutăm unii pe alții încă două săptămâni, să purtăm măști, să fim responsabili fiecare dintre noi și să întoarcem curba asta în jos, fiindcă noi nu putem sta tot timpul închiși. Vă imaginați, noi suntem o țară din Europa, erau bilete de la Chișinău, acum nu mai sunt, deci au blocat aceste rute, avioanele nu vor zbura, nimeni nu va putea ieși, eu nu zic de odihnă, dar și cu probleme de serviciu nu vom putea pleca, copiii nu vor putea să plece la studii, întrucât vor fi în toate universitățile admiteri etc. Deci, nu este normal ceea ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Da? Dvs. vedeți un tablou atât de sumbru pentru viitor? Mă uitam că, de exemplu, țările europene care au relaxat restricțiile au pus un fel de scară - țară verde, țară roșie. România, de exemplu, este privită ca țară care ține sub control virusul printre aceste state. Noi am putea nimeri în lista sau deja am nimerit în lista celor care nu-l țin sub control? Acesta-i viitorul?

Ala Tocarciuc: „Uitați-vă, Grecia a făcut lista țărilor din care ei sunt de acord să primească turiști. Republica Moldova acolo nu se regăsește, noi deja suntem în lista neagră, roșie, nu știu, numiți-o cum vreți, dar noi deja nu suntem în lista țărilor care țin situația sub control, adică toată lumea civilizată judecă după niște indicatori: procentul de cazuri pozitive din numărul total de teste primare; numărul de cazuri active la un milion de populație; rata de creștere a numărului acestor cazuri, deci toată lumea se ghidează după niște principii științifice și niște indicatori deja confirmați, nu după emoții sau după ceea ce vedem noi la televizor.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. acum formulați, de fapt, un avertisment că Republica Moldova riscă să rămână izolată, dacă nu va pune capăt acestei situații neplăcute în care curba crește și crește, și crește, în timp ce în alte țări ea demult s-a oprit?

Ala Tocarciuc: „Da, eu așa cred!”

Europa Liberă: Ce pârghii aveți la îndemână pentru a face ca vocea Dvs., vocea altora ca Dvs. să fie auzită?

Ala Tocarciuc: „Cu regret, nu prea multe. Noi putem doar comunica, ne putem expune părerea ca și experți, ca și reprezentanți ai comunității, dar până la urmă trăim într-un stat de drept și noi nu prea multe pârghii avem să influențăm deciziile autorităților.”

Europa Liberă: Nu intenționați să luați cumva relații cu cei care se ocupă de lucrul acesta și să formulați un set de propuneri? Nu ați încercat, nu ați vrea să încercați?

Ala Tocarciuc: „Noi am încercat încă în luna martie să formulăm niște propuneri și chiar să propunem un ajutor, să încercăm să creăm un centru de gestionare a acestei crize, comunitar, apolitic, ca să putem coopta specialiștii din toate segmentele societății noastre și să gestionăm cumva profesionist această criză.”

Europa Liberă: „Noi”, adică cine?

Ala Tocarciuc: „Eram un grup de entuziaști așa, dar, cu regret, aceste propuneri au rămas așa... Nu pot să zic că toate au fost neglijate, unele dintre propunerile noastre au fost realizate cu adevărat, nu pot să zic cât de calitativ au fost realizate unele, dar, în general, propunerea de a crea un centru sau de a fi ca reprezentant al comunității sau al societății în aceste comisii și să ajutăm prin expertiză și cunoștințe, asta nu s-a acceptat. Și noi am înțeles că, da, este responsabilitatea guvernului, ei trebuie să gestioneze, noi putem doar să ne dăm cu părerea, ar fi cazul ca să adunăm toate resursele care sunt atât umane, cât și materiale acum în țară ca să oprim creșterea numărului de îmbolnăviri, pentru că noi toți suntem ca un fel de victime colaterale ale situației.”

Europa Liberă: Dna Tocarciuc, au formulat demnitarii niște îngrijorări legate de capacitatea spitalelor. L-am auzit pe primarul de Chișinău atenționând că iată-iată nu mai sunt locuri în spitale, pe premier, același lucru, ați formulat și Dvs. niște propuneri care țin de sistemul medical. Chiar atât de grav e din ce știți Dvs.?

Ala Tocarciuc: „Da, dl primar a spus că în Chișinău avem 191 de paturi libere din cele dedicate pentru COVID-19 și avem cam în jur de 60-70 de pacienți noi zilnic, ceea ce înseamnă că avem capacități pentru 2-3 zile, dar eu am judecat nu după informația pe care a dat-o el, eu am judecat după informația care venea de la Comisia excepțională, comisia care a gestionat criza. Dacă vă aduceți aminte, la început de martie se spunea că noi avem capacitatea de 2.000 de paturi și, respectiv, dacă vor fi mai mulți, atunci va fi complicat, dar 2.000 de paturi noi le avem. După aceea, în aprilie ni s-a spus că scoatem restricțiile dacă avem cel mult 3.000 de cazuri active, că noi cu 3.000 de cazuri ne descurcăm, dar cu mai mult nu ne descurcăm.

Concluzia este că noi suntem la limita capacității după numărul de paturi...

Astăzi noi avem deja peste 4.000 de cazuri active, din 9.700 de îmbolnăviri, 5.000 și ceva tratați și 4.000 de cazuri active, care sunt în spitale în Republica Moldova, ceea ce este dublu față de 2.000, cât se spunea la începutul pandemiei. Și atunci, concluzia este că noi suntem la limita capacității după numărul de paturi și de asta eu am propus ca să ne uităm de unde putem capacita încă paturi, poate avem spitale militare sau poate avem departamente în spitale raionale, care ar putea fi temporar reprofilate.”

Europa Liberă: Deci, un alt avertisment al Dvs. este ca autoritățile să se gândească serios cum măresc capacitatea sistemului medical, pentru că vor avea de furcă negreșit cu incapacitatea de a-i cuprinde pe toți bolnavii?

Ala Tocarciuc: „Cu certitudine, după cimitire, căci am înțeles că doar în 2-3 raioane și în Chișinău au fost închise cimitirele, restul au fost deschise, oamenii au plecat masiv din Chișinău în localități rurale, ceea ce înseamnă că masiv s-a dus virusul de aici, din oraș, în sate, unde el era mai puțin prezent. Deci, logic este că ne vom aștepta în următoarele două săptămâni la o creștere a numărului de îmbolnăviri.

Noi și așa eram deja la 1.200 de îmbolnăviri pe săptămână și, vă imaginați, dacă această cifră se dublează, noi nu vom avea capacități, pentru că toți acești pacienți inițial se spitalizează și, respectiv, capacitatea medicilor, personalului tot deja sunt situații când într-un schimb în terapie intensivă în loc de 6 asistenți lucrează doar 3, pentru că nu este personal. Și atunci, noi avem nevoie de acest personal și iarăși trebuie să ne uităm la resursele care sunt disponibile în țară la acest moment, sau din clinici private, sau studenții de la Medicină care, spre norocul nostru, au ieșit în vacanță și acolo este anul IV, V, VI, deci ei pot să lucreze ca asistenți, doar că ei au nevoie de o anumită motivare. Dacă încercăm si plătim, să-i motivăm cu niște contracte pe termen scurt, de 2-3 luni, noi acoperim nevoile acestea și ieșim, pentru că toate țările au încercat să iasă din primul val, să-și dea un moment de respiro și să fie pregătite pentru valul doi, dar noi o să mergem pe un val mare din ceea ce se vede, noi n-o să ieșim din primul și o să intrăm direct în al doilea val.

După epidemiologia clasică, tot timpul primul val este mai mic, apoi există un moment de respiro, după care vine valul doi care este foarte mare.

După epidemiologia clasică, tot timpul primul val este mai mic, apoi există un moment de respiro, după care vine valul doi care este foarte mare. Noi suntem undeva în afara teoriei totalmente, noi am stat în stare excepțională când aveam 5 pacienți pe zi depistați și ne plimbăm toți fără măști pe afară când avem 200 de pacienți pe zi depistați. Deci, este ilogic.”

Europa Liberă: Aceste autorități care mereu zic că cetățenii cumva, chiar dacă nu zic că cetățenii sunt vinovați, din felul cum reacționează parcă asta ar rezulta. Dvs. le dați dreptate?

Ala Tocarciuc: „Parțial le dau dreptate, dar cred că răspunsul cetățenilor este un răspuns la comportamentul autorităților. Noi am avut mesaje foarte polarizate și distorsionate din partea autorităților.”

Europa Liberă: Ultimul exemplu a fost cel cu Paștele Blajinilor, cred că-i un exemplu clasic?

Ala Tocarciuc: „Exact! Și lumea, într-adevăr, a fost zăpăcită în multe situații; mulți la început au crezut că este virusul, pe urmă nu mai credeau că este virusul, alții până acum continuă să fie în faza asta de negare.

În plus, noi am fost ca și geografie, mă refer la Republica Moldova, am fost supuși unei campanii masive de dezinformare referitoare la acest virus, tehnologiile 5D și dauna vaccinurilor. Din ceea ce am văzut eu, noi avem jumătate din populație care crede în toate aceste mituri și asta, de asemenea, contribuie la răspândirea virusului COVID, pentru că oamenii nu se protejează. Și aici statul este obligat să identifice aceste surse de dezinformare, să le descopere, să le oprească, să vină cu niște mesaje foarte clare, să învețe oamenii cum să poarte măștile, să-i oblige să poarte măști, inclusiv în transportul public, în spațiile închise. Acestea sunt niște măsuri pe care statul este obligat să le facă.

În alte țări nu se dădea voie să ieși afară decât cu permisiune personalizată și cu acord consemnat că da, eu îmi asum responsabilitatea dacă mă îmbolnăvesc. Deci este și partea noastră de responsabilitate, care nu a fost fortificată sau nu a fost trezită, sau nu a fost identificată și folosită corect în această pandemie.”

Europa Liberă: Dar acum, în situația actuală, când nu avem carantină oficial, ce ar fi de făcut?

Ala Tocarciuc: „Ar trebui să comunice foarte mult cu oamenii. În primul rând, să le spună că virusul este, să arate cazuri reale cu oameni bolnavi care au ieșit, care au rămas cu sechele, eu personal cunosc inclusiv medici. Toate aceste lucruri să-i motiveze încă o dată pe oameni să devină mai responsabili, pentru că chiar și cel mai puternic stat n-o să poată să ajute toți oamenii dacă oamenii singuri n-o să fie atenți, n-o să poarte măști, n-au să-și spele mâinile și n-au să aibă grijă de sănătatea lor.”

XS
SM
MD
LG