G4Media adună la un loc informațiile despre cum e privită în Republica Moldova ideea rușilor de a începe rezolvarea problemei transnistrene cu distrugerea muniției pe care Federația o deține în regiunea separatistă. „Analiștii politici rămân sceptici referitor la sinceritatea Moscovei”, se scrie în articol, e o propunere care doar „testează din nou stabilitatea unei alianțe guvernamentale vechi de doar circa trei luni la Chișinău”. Muniția stă acolo de 80 de ani, iar Rusia și-a găsit în aceste depozite argumentul ca să aducă și trupe, să o păzească și, vezi Doamne, să supravegheze menținerea păcii în regiune, „în urma războiului ce a urmat prăbușirii Uniunii Sovietice la începutul anilor ’90”.
„Rusia a avut posibilitatea să caseze armamentul din Transnistria de aproape 30 de ani și nu a făcut acest lucru”, a declarat analistul politic de la Chișinău, Anatol Țăranu”, în timp ce ministrul apărării Viorel Cibotaru găsește că propunerea Rusiei e rezonabilă.
„Este mai bine să ne întoarcem la discutarea acestor elemente, decât să nu o facem, (…) Acest guvern poate aborda anumite probleme”, contextul fiind favorabil, susține oficialul de la Chișinău, citat de G4Media.
Înainte de a fi anunțat ca prim-ministru desemnat, Ludovic Orban este deja criticat în presă. Ioana Ene-Dogioiu, de la Ziare.com, îi reproșează că ar fi deja la desființarea Programului Național de Dezvoltare Locală, inventat de social-democrați pe post de pușculiță mereu la dispoziție; nu se mai grăbește să desființeze Secția Specială (SS) de investigare a magistraților, adică nu prin ordonanță de urgență.
Motivul – opțiunea de la referendum a alegătorilor ca modificările aduse în domeniul justiției să nu se mai facă prin ordonanțe de urgență. Aici Ioana Ene face o paranteză în care readuce în discuție utilitatea – mai bine zis inutilitatea – referendumului inițiat de președintele Klaus Iohannis: „nu a avut nicio utilitate, spune jurnalista, (ba chiar) se dovedeste acum nociv”.
Ludovic Orban este deja criticat în presă...
„Soluțiile pentru SS rămân proiectul de lege și asumarea răspunderii. Ambele depind de majoritate. Adică aceeași majoritate care a votat apariția SS. Pentru ca, în caz de asumare a răspunderii, varianta pe care dl. Orban nici macar nu a invocat-o, de altfel, se poate depune moțiune de cenzură și, dacă există majoritate pentru menținerea SS, și ea cu siguranta există, Guvernul cade și SS rămâne”.
Nu e chiar așa, timp pentru o moțiune de cenzură nu este, arată Andreea Pora în Revista 22. Va fi un guvern de scurtă durată, maxim un an sau până la alegeri anticipate, „un cabinet de tranziție, fără majoritate în parlament (sau cu una fragilă și punctuală), care va lua doar un set restrâns de măsuri, nu va face reforme și nu își propune să repare tot „răul“ făcut de PSD. Însă prioritățile trebuie anunțate din start (…) (trebuie) explicat ce se poate face prin ordonanțe de urgență sau prin asumarea răspunderii, ce depinde de parlament”.
Aproape că deja o face Andrei Cornea. El scrie în editorialul Revistei 22 că acest guvern „nu va putea modifica, probabil, toxica legislație din justiție și legislație penală lăsată moștenire de PSD și, bineînțeles, nu va putea abroga Secția Specială”. Nu va putea bloca eventuale inițiative legislative de tip populist. Va putea însă modifica ordonanța 114, crede Cornea, va putea repara relații externe ale României, va putea numi rapid procurorul generali și procurorii șefi, în acord cu Președintele.
