Lucrurile nu au stat mereu așa. Au existat perioade când R. Moldova a dat mai mult înapoi decât înainte și s-a îndepărtat de eticheta „poveste de succes” pe care i-o atribuiseră oficialii europeni.
La distanță de 10 ani, Europa Liberă aruncă o privire în urmă, făcând o retrospectivă a principalelor momente din relația Chișinău – Bruxelles.
Cum a ajuns R. Moldova stat asociat?
R. Moldova a început discuțiile pentru un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană în 2008, dar primele negocieri au început abia 2 ani mai târziu, în timpul guvernării Alianței pentru Integrare Europeană (AIE).
Negocierile pentru acest tratat, care urma să înlocuiască Acordul de Parteneriat și Cooperare semnat în 1994, au fost încheiate în vara lui 2013, Acordul de Asociere fiind parafat la Vilnius în toamna aceluiași an.
Tratatul a fost ratificat de Parlamentul moldovean la 2 iulie 2014 și a intrat în vigoare, de rând cu Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, peste 2 ani, când a fost adoptat de legislativele tuturor statelor membre ale UE și Parlamentul European.
Fără vize în Europa și un mare pas înapoi
La câteva luni de la parafarea, la Vilnius, a Acordului de Asociere, când R. Moldova încă era numită „o poveste de succes” în cancelariile occidentale, cetățenii moldoveni au primit, din 28 aprilie 2014, dreptul de a călători în Europa fără vize.
În cei peste 10 ani de la introducerea acestei facilități, în jur de 2,5 milioane de moldoveni au călătorit în spațiul comunitar fără vize, economisind, potrivit autorităților, o sumă de circa 270 de milioane de euro, bani pe care i-ar fi plătit pentru obținerea vizelor.
Relația R. Moldova cu Uniunea Europeană a fost, însă, afectată la scurt timp de un eveniment care a zguduit scena politică de la Chișinău, la scurt timp după parlamentarele din toamna lui 2014, soldate cu victoria partidelor declarate pro-europene.
Falimentul, în noiembrie, a trei bănci în care statul avea majoritatea acțiunilor și deciziile secrete prin care Guvernul a acordat împrumuturi de circa 14 miliarde de lei au produs ceea ce a fost numit mai târziu „furtul miliardului”.
În sectorul bancar s-a instituit haos, iar creditorii internaționali, precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, au înghețat finanțarea pentru R. Moldova. Și Uniunea Europeană a oprit asistența financiară. Toți au cerut guvernului moldovean să inițieze procedurile de lichidare a celor trei bănci intrate în faliment.
Ani de relații critice
La un an de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, în 2017, autoritățile de la Chișinău s-au trezit, din nou, cu reacții critice de la Bruxelles, după ce Parlamentul a modificat, în ciuda protestelor opoziției și a opiniei negative a societății civile și Comisiei de la Veneția, sistemul electoral. S-a trecut atunci de la sistemul proporțional la cel mixt, un format în care jumătate din deputați sunt aleși pe liste de partid, ca până atunci, și o altă jumătate – separat, în circumscripții uninominale.
Într-o declarație din 21 iulie 2017, Comisia Europeană spunea că va monitoriza situația atât din perspectiva acordării unui ajutor de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova, cât și în lumina obligațiilor asumate de R. Moldova prin Acordul de Asociere.
Nici 2018 nu a fost un an bun pentru relațiile dintre R. Moldova și UE, care au atins un punct critic după ce, în vară, justiția de la Chișinău anula, în baza unor dovezi considerate insuficiente, rezultatele alegerilor locale din capitală, câștigate de liderul Platformei „Demnitate și Adevăr” (DA), Andrei Năstase.
La 5 iulie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care critica Chișinăul pentru această decizie și cerea Comisiei Europene să sisteze finanțările pentru guvernul moldovean, prevăzute în asistența macrofinanciară de circa 100 de milioane de euro.
Guvernarea de atunci a Partidului Democrat, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc, a respins acuzațiile și a spus că declarațiile liderilor europeni semnifică „începutul prematur al campaniei electorale” pentru parlamentarele din februarie 2019.
O reîncălzire a relațiilor cu UE a avut loc după căderea regimului Plahotniuc, în iunie 2019, și venirea la puterea unui guvern condus de Maia Sandu, sprijinit de blocul ACUM, format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), și socialiști.
În cele cinci luni de mandat ale acestui guvern, Uniunea Europeană a deblocat sprijinul bugetar pentru R. Moldova, virând și primele tranșe din asistența financiară promisă.
Cu piciorul pe accelerație
Căderea guvernului Sandu, în noiembrie 2019, și instalarea celui condus de Ion Chicu, sprijinit de socialiști și democrați, a dus la o nouă răcire a relațiilor dintre UE și R. Moldova, deși blocul comunitar a continuat să acorde sprijin bugetar Chișinăului și o serie de ajutoare, în special în perioada pandemiei de COVID-19.
Războiul care a izbucnit în Ucraina în februarie 2022 a schimbat, însă, viteza integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. La câteva zile după declanșarea invaziei ruse la scară largă, Chișinăul a urmat Kievul și a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană.
Răspunsul a venit peste câteva luni, la 23 iunie 2022, când Consiliul Uniunii Europene a decis să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare, cerându-le, însă, să respecte o serie de condiții înaintate de Comisia Europeană.
În linii mari, acestea vizau reformarea justiției, asigurarea statului de drept și combaterea corupției. Doar îndeplinindu-le, R. Moldova putea trece la următoarea etapă – deschiderea negocierilor de aderare, care a și fost decisă un an mai târziu, la 15 decembrie 2023.
Evoluția relației cu UE s-a văzut, inclusiv, în cadrul Guvernului de la Chișinău, unde a fost creat un post de vicepremier pentru integrare europeană, ocupat în prezent de Cristina Gherasimov. Anterior, ministrul de Externe avea și portofoliul de Integrare Europeană.
În această perioadă, R. Moldova a aderat la mai multe programe ale Uniunii Europene, printre care se numără Mecanismul de protecție civilă, de care țara a beneficiat la începutul crizei refugiaților din Ucraina. La acestea se adaugă participarea la programul UE privind piața unică, destinat adaptării mai rapide la cerințele pieței europene.
În mai 2023, R. Moldova a aderat și la Mecanismul pentru interconectarea Europei, devenind prima țară din afara blocului comunitar care ia parte la această inițiativă, care îi va permite să acceseze fonduri în sectorul transporturilor, al energiei și cel digital.
- Citește și: Planul de creștere economică pentru Moldova: Unde ar putea ajunge cele 1,8 miliarde de euro promise de UE
Totodată, din 1 ianuarie 2024, cetățenii moldoveni beneficiază de tarife roaming la prețuri scăzute, grație unui acord între operatorii de telefonie mobilă moldoveni și europeni.
Încotro se îndreaptă R. Moldova?
Una din cele mai mari schimbări aduse de Acordul de Asociere s-a văzut în economie, mai exact în relația comercială dintre R. Moldova și UE. În cei 10 ani, ponderea exporturilor spre piața unică a crescut de la 53,3%, în 2014, până la 65,1%, în prima jumătate a anului 2024.
Malul stâng al Nistrului a urmat aceleași tendințe. Or, doar în primele trei luni ale lui 2024, exporturile spre UE din regiunea transnistreană au atins o proporție de 80%.
Negocierile de aderare cu UE au fost deschise oficial în 25 iunie 2024, iar în prezent, R. Moldova se află în așa-numitul proces de „screening” al legislației, adică de evaluare a legilor naționale și a compatibilității lor cu cele europene.
Chișinăul se pregătește ca, din 2025, sub președinția poloneză a UE, să deschidă și primul capitol al negocierilor de aderare – Justiția și statul de drept.
Tot din 2025, R. Moldova ar urma să acceseze primele tranșe din programul de dezvoltare economică, anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în toamna acestui an la Chișinău. Este vorba de granturi și credite în condiții preferențiale în sumă de circa 1,8 miliarde de euro, care vor fi acordate pe parcursul anilor 2025 – 2027.
Evoluția negocierilor, pe care actuala guvernare speră să le încheie cât mai curând, pentru a deveni, din 2030, țară membră a UE, va depinde în mare măsură de rezultatele alegerilor parlamentare din vara sau toamna lui 2025, așteptate să fie marcate de noi presiuni și interferențe rusești.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
