Linkuri accesibilitate

Cristina Lesnic: „În circumstanțe extraordinare avem nevoie de soluții extraordinare”


Cristina Lesnic

„Acum prioritatea Chişinăului în raport cu Tiraspolul este de a depăși epidemia de coronavirus și nu vrem ca situația să fie politizată”, spune vicepremierul pentru reintegrare.

Epidemia de coronavirus afectează în egală măsură ambele maluri ale Nistrului și Chişinăul încearcă să ofere maxim de sprijin pentru cetățenii săi care locuiesc regiunea transnistreană. Testele la Covid-19 se fac la Chişinău, agenții economici din regiune, majoritatea înregistrați la Chişinău, lucrează în regim obișnuit și chiar cu unele facilități pentru a asigura necesarul de alimente, medicamente și alte produse necesare în stânga Nistrului. Totuși, există voci care critică autoritățile de la Chişinău pentru că fac cedări prea mari fără să condiționeze asistența și că au admis ca regiunea transnistreană să se autoizoleze. „Am preluat mandatul într-o perioadă extrem de dificilă pentru toată lumea și nu sunt consider că au dreptate cei care spun că noi nu suntem în stare să ducem un dialog sau nu putem să organizăm procesul”, a declarat pentru Europa Liberă vicepremierul pentru reintegrare din Guvernul de la Chişinău, Cristina Lesnic, menționând că în vizorul autorităților rămâne și problema respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Cristina Lesnic: Prioritatea Chişinăului în raport cu Tiraspolul acum este de a depăși epidemia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:14 0:00
Link direct



Europa Liberă: Doamna Lesnic, vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră pentru acest interviu. V-am urmărit mesajele pe care le-ați transmis de la revenirea Dvs. în această funcție. Săptămâna trecută ați spus că ați avut o discuție foarte bună cu negociatorul-șef de la Tiraspol, iar ieri am văzut un mesaj un pic mai dur. Și vreau să-mi spuneți Dvs. cum se explică această schimbare de tonalitate în dialogul Chișinău-Tiraspol sau cum vedeți Dvs. în general acest dialog în acest moment.

Cristina Lesnic: „În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru faptul că acordați atenție acestui subiect și aș menționa faptul că, într-adevăr, am preluat acest mandat în plină situație de urgență. Este o situație dramatică nu doar pentru Republica Moldova, dar cred că și pentru întreaga societate la nivel internațional.

Este adevărat că la briefingul de presă am menționat că exact în datele de 16 martie și 17 martie, atunci când a fost declarată situația de urgență, atât Chișinăul, cât și Tiraspolul au început cu măsuri similare de protejare a persoanelor pentru a depăși sau, cel puțin, a sensibiliza că trebuie să fim pregătiți pentru un regim special: de protejare față de sine, de protejare față de cei din jur, igienă, auto-izolarea, la fel și modul de a păstra distanța socială.

Comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol nu este doar în format scris, dar este și în convorbiri telefonice regulate…

Este evident faptul că situația sau datele statistice care sunt astăzi la moment diferă între Chișinău și Tiraspol. După două săptămâni, constatăm că măsurile care sunt aplicate de către Comisia situații excepționale devin din ce în ce mai severe, iar noi pledăm pentru faptul ca acele măsuri care sunt adoptate de către Comisia pentru situații excepționale să fie aplicate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Am văzut că ieri inclusiv administrația de la Tiraspol a adoptat și alte măsuri mai severe, reieșind din faptul că, la etapa actuală, în regiunea transnistreană sunt izolați la domiciliu aproximativ în jur de 3300 de persoane, ceea ce denotă că și îngrijorarea Tiraspolului este adaptată în funcție de realitățile Covid-ului la nivel local.

Pentru noi, comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol nu este doar în format scris, dar este și în convorbiri telefonice regulate. La fel această comunicare se menține și cu partenerii din formatul 5+2 pentru a putea gestiona corect situația de criză în care s-a pomenit Republica Moldova datorită acestei pandemii.

Ne-am asigurat că nu există careva bariere pentru accesul medicamentelor și alimentelor în regiunea transnistreană…

După evoluțiile care s-au întâmplat cu limitarea sau cu închiderea din partea Ucrainei a frontierei, multiple solicitări au venit către noi cu privire la importul de produse alimentare, cu privire la importul de medicamente în regiunea transnistreană. Și atunci noi am fost nevoiți să reacționăm operativ în ceea ce privește, pe de o parte, să avem o comunicare foarte bună cu toți primarii, președinții de raioane, cu locuitorii din Zona de securitate – aș vrea să reamintesc că atunci când vorbesc de Zona de securitate am în vedere 20 de km de la linia administrativă. Iar pe de altă parte să ne îngrijim și de cetățenii Republicii Moldova care se regăsesc în regiunea transnistreană.

Dacă vă amintiți, în decizia Comisiei privind situația excepțională s-a menționat că la importul de mărfuri și accesul la produse farmaceutice, precum și la accesul la produse alimentare nu există restricții. Fapt pentru care noi ne-am asigurat că nu există careva bariere și în regiunea transnistreană. Populația din regiunea transnistreană are astăzi acces la aceste medicamente, astăzi populația din regiunea transnistreană are și acces la produse alimentare, doar că noi ne-am îngrijit, împreună cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, ca lucrurile să fie foarte clare. Deci, este un mecanism pentru importul de medicamente pentru agenții economici înregistrați la Agenția servicii publice și există un mecanism clar, cu detalii pentru importul de produse alimentare. Astfel încât tot ce se introduce în regiunea transnistreană să nu fie ofensiv.”


Europa Liberă: Dar Tiraspolul a interpretat, cel puțin am văzut în presa de acolo, acest lucru drept încercare a Chișinăului de a bloca importul de medicamente în regiunea transnistreană. Deci, a folosit cumva propagandistic aspectul ăsta și l-a întors cumva invers decât spuneți Dvs.

Cristina Lesnic: „Deci, eu calific declarațiile cu privire la importul de medicamente ca fiind informații denaturate și care nu corespund realității. Acest lucru demonstrează că pe parcursul celor două săptămâni, Agenția medicamentului, precum și Serviciul vamal, împreună cu Biroul de reintegrare au asigurat o comunicare eficientă ca să nu existe impedimente. Și, dimpotrivă, termenul pentru examinarea medicamentelor neautorizate a fost stabilit printr-o procedură accelerată. Deci, noi nu vedem careva impedimente pentru agenții economici. Și acest lucru cred că poate să-l confirme și OSCE – faptul că Chișinăul nu a blocat importurile de medicamente în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Ca să rămânem la partea asta cu medicina, pentru că este cea mai de actualitate acum, am văzut ieri o declarație a Biroului de reintegrare, un apel către OSCE pentru a se asigura că medicii pot circula liber în Zona de securitate și în special în satele care sunt sub jurisdicția Republicii Moldova. Săptămâna trecută au fost semnale că farmaciile din satele care sunt pe malul stâng al Nistrului nu funcționează, pentru că ar fi blocat accesul farmaciștilor de către administrația de la Tiraspol…


Cristina Lesnic: „Revin la mecanismul operativ care a fost instaurat de către colegii de la Birou. Deci, noi înțelegem că în circumstanțe extraordinare avem nevoie de soluții extraordinare și problema legată cu redeschiderea farmaciei este deja depășită, este soluția. Noi, de fapt, am avut și am sesizat problema care era legată de fermierii care nu au avut acces la terenuri. În regim de lucru am soluționat această problemă, mai parvin câteodată anumite interpelări, încercăm să găsim și aici și soluții individuale dacă sunt careva restricționări. Dar suntem în legătură, vă zic, cu orice persoană care încearcă să ne comunice sau să ne sesizeze că ar fi existat careva impedimente.”

Revenim la acest apel de a monitoriza situația cu privire la școlile cu predare în limba română…

Europa Liberă: Ca să rămânem la partea de circulație și de îngrijorări care există în zona asta, săptămâna trecută la briefing ați comunicat că există o anumită înțelegere privind circulația fermierilor, a serviciilor de urgență. Au fost și îngrijorări și din partea celor de la școlile cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană.

Cristina Lesnic: „Am avut aceste sesizări, chiar am vorbit și cu doamna director de la Liceul Evrika din Grigoriopol, care mi-a comunicat despre situația care există la momentul actual cu privire la circulația profesorilor. Dvs. cunoașteți că în pachetul Berlin Plus acest subiect era pe ordinea de zi, noi am insistat, Chișinăul, ca tema să nu fie scoasă de pe ordinea de zi, dar să rămână sub monitorizare. Revenim la acest apel de a monitoriza situația cu privire la școlile cu predare în limba română. Am convenit în regim de lucru că contabilii vor prefecta salarizarea pentru toți profesorii, iar în momentul când profesorii vor urma să-și ridice acele salarii, noi vom merge și vom asista la acest proces.

De curând, astăzi, am avut și o discuție cu mai multe organizații neguvernmentale prin care le-am comunicat acest lucru și le-am solicitat, desigur, și sprijinul să monitorizeze această situație, să facem schimb de informație acolo unde există sau sunt comunicate anumite probleme. Dar împreună vom încerca să soluționăm problema respectivă și eu chiar mă angajez să merg să văd cum are loc procesul.”

Europa Liberă: Știm că toate testele care vin de la Tiraspol ajung să fie procesate în laboratorul de la Chișinău. Aveți o înțelegere cu Tiraspolul legat de asta? Există o anumită cotă sau care este mecanismul prin care ați convenit că vor fi procesate testele respective?

Cristina Lesnic: „Nu există o anumită cotă. Dvs. cunoașteți că în regiunea transnistreană sunt aproximativ 320 de mii de locuitori cu cetățenia Republicii Moldova.

De fapt, mecanismul de colectare este că toate probele, testele vin la Chișinău, are loc transmiterea către Tiraspol a unui anumit set de probe și la fel are loc preluarea acestor probe pentru examinare în laboratul ANSP-ului, iar rezultatele sunt reconfirmate de către agenția dată. Nu este o cotă, ca să înțelegeți, nici pe regiune, nici pe cerc de persoane targetate. Deci, în momentul în care există o suspiciune sau un caz suspect care necesită investigație, cazurile sunt confirmate sau infirmate de către agenția respectivă.”


Europa Liberă: Spuneți-mi, vă rog, cum se gestionează ajutoarele umanitare? Pentru că am văzut că s-au anunțat deja anumite ajutoare pentru Republica Moldova, pe de altă parte, Tiraspolul, presa locală, a scris că 5000 de teste urmează să fie primite din Federația Rusă. Deci, aspectul acesta al ajutoarelor umanitare cum va fi gestionat?

Cristina Lesnic: „Cel puțin la momentul actual pot să vă zic că, conform administrației de la Tiraspol, corpul diplomatic nu este restricționat pentru a accede în circulație pe malul stâng al Nistrului. În ceea ce privește problema cu Covid-19, în privința ajutoarelor umanitare, sigur că ele trec sau sunt coordonate de ministerul de profil.”

Europa Liberă: Partea de testare oricum rămâne la Chișinău? Sau există opțiunea în care anumite teste se vor putea face și în regiunea transnistreană dacă va veni donație din Federația Rusă?

Cristina Lesnic: „Bun, eu nu cunosc o altă procedură decât cea pe care o implementează ANSP-ul și știu că toate testele se fac de la nivel local către ANSP și unica autoritate care confirmă sau infirmă este această instituție.”

Europa Liberă: Spuneți-mi, vă rog, în ceea ce privește activitatea economică în general, știm că agenții economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați la Chișinău, ei cum vor funcționa? Sau în momentul acesta au prioritate doar cei care asigură partea de alimentație și de medicamente?

Cristina Lesnic: „Potrivit datelor care sunt actualizate de la 1 martie 2020, sunt 550 de agenți economici cu caracter permanent care operează în regiunea transnistreană și avem 1631 de agenți economici care sunt înregistrați provizoriu. Deci, ambele categorii, după câte înțelegeți, au sediul în regiunea transnistreană și pot opera pe deplin. Deci, dacă vorbim despre genul de activitate, genul este foarte diversificat. Eu sunt sigură că regulile care sunt aplicate în raport cu acești agenți economici înregistrați la ASP va putea să acopere pe deplin regiunea transnistreană.”

În privința controlului asupra regiuni, este evident, noi recunoaștem că sunt anumite dificultăți…

Europa Liberă: Dvs. spuneați mai devreme că intenția Chișinăului este ca deciziile Comisiei pentru situații excepționale să fie aplicată pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, am văzut deja și critici din partea unor reprezentanți ai societății civile care spun că Chișinău nu face destule pentru a controla situația din regiune, deși oferă tot sprijinul necesar cetățenilor de acolo.

Cristina Lesnic: „În privința controlului în regiune, este clar, este evident, noi recunoaștem că sunt anumite dificultăți, ele au existat și inclusiv după 1992. Deci, la momentul actual noi ne propunem să trecem prin această situație de criză, să avem o comunicare eficientă. Și inclusiv eu personal am avut mai multe discuții telefonice pe parcursul zilei.

Dacă vorbim despre materia drepturilor omului, eu am să menționez că la începutul lunii martie am elaborat un raport cu privire la situațiile individuale, cazuri individuale care au fost comunicate nu numai la nivel de birou, dar și la nivel de Parlament, de către deputați, este un raport cu privire la situația drepturilor omului care a fost expediat la adresa Consiliului Europei. Eu am discuții pe acest subiect inclusiv și cu formatul 5+2, inclusiv și cu reprezentantul oficial de la Tiraspol. Astăzi voi avea inclusiv și o discuție cu Comisarul pentru drepturile omului la nivelul Consiliului Europei, în care voi comunica situația care are loc în acest domeniu. Noi suntem foarte activi și dorim să avem și parteneriate cu ONG-urile, la fel și cu avocatul poporului. Recepționăm mesajele care vin din teritoriu, de la reprezentantul avocatului poporului, discutăm foarte des și cu primarii. Cel puțin la nivelul actual, Chișinăul face tot ce este în puterile sale pentru a depăși această criză.”

Europa Liberă: Pentru că una dintre criticile care vi se adresau, nu neapărat Dvs. personal, dar autorităților de la Chișinău, era faptul că acestea au acceptat ca regiunea transnistreană să închidă inclusiv Zona de securitate, să impună acea stare de urgență și restricții de circulație. Credeți că se putea face ceva mai mult în situația de extindere a epidemiei?

Pentru mine, poziția de viceprim-ministru nu reprezintă „o aventură guvernamentală”…

Cristina Lesnic: „Eu consider că în două săptămâni, ceea ce încercăm noi să facem, doar consolidează mesajul și eforturile noastre de a depăși situația. La unele aspecte care sunt date publicității, precum că noi izolăm regiunea transnistreană, vreau să menționez că, pentru mine, poziția de viceprim-ministru nu reprezintă „o aventură guvernamentală”. Eu mi-am asumat acest mandat în plină criză care este dramatică pentru populație și am făcut apel la toată lumea ca cei care au soluții, ca cei care au propuneri pe care putem să le gestionăm, le vom lua în calcul. Pentru mine și pentru echipa mea care astăzi face eforturi zilnice și inclusiv în week-end, pentru că noi nu avem week-end-uri, toate aceste eforturi sunt orientate pentru a depăși această situație.

Nu cred că există vreun model în cazul altor țări care au conflicte nesoluționate, cum ar putea să depășească situația de criză. De aceea, astfel, comunicarea între Chișinău și Tiraspol trebuie să fie eficientă, iar în cazul în care există blocaje, și s-ar putea să existe anumite blocaje, avem inclusiv parteneri internaționali care trebuie să fie informați, noi le explicăm, comunicarea asta este importantă pentru a depăși situații de criză.

Deci, repet, pentru noi nu sunt „o aventură guvernamentală” lucrurile pe care le facem noi.”

Europa Liberă: Dvs. ați reamintit problema drepturilor omului, în contextul acesta, poate aveți ceva detalii în ceea ce privește cazul lui Alexandr Rjavitin? E un tânăr care a venit de la Chișinău și a povestit despre abuzurile care i s-au întâmplat în armata transnistreană, inclusiv într-un documentar al Europei Libere, după care a fost arestat la Tiraspol când a mers în regiune și a apărut cu totul alte mesaje în presa din Transnistria, inclusiv a declarat că a fost înțeles greșit la Chișinău. Iar anumiți apărători ai drepturilor omului spun că a fost torturat, că a fost impus să facă declarațiile respective. Dvs. aveți ceva informații despre acest tânăr?

Înrolarea ilegală în structurile militare sau paramilitare din regiunea transnistreană este un abuz…

Cristina Lesnic: „Am ridicat raportul care a fost prezentat în cadrul vizitei doamnei Dunja Mijatović, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, care a efectuat o vizită recentă la Chișinău și inclusiv la Tiraspol. În acest raport elaborat de Chişinău se găsește la fel și cazul domnului Rjavitin. Problema de înrolare ilegală în structurile militare sau paramilitare din regiunea transnistreană este un abuz și o să calificăm ca, într-adevăr, acest caz să fie plasat prioritar.

Să știți că astăzi în cadrul discuțiilor pe care intenționez să le am cu doamna Сomisar, voi ridica și alte cazuri individuale, nu numai cazul domnului Rjavitin, pentru că există și o altă listă de persoane care sunt în atenția Consiliului Europei, dar și a noastră. Și, desigur, împreună și cu instituția avocatului poporului vom încerca să vedem dacă reușim și cum putem să soluționăm și să verificăm condițiile acestor persoane.”

Europa Liberă: La Tiraspol s-a speculat foarte mult pe faptul că Chișinău „a și uitat despre această problemă”, deci, este pusă cumva de-o parte și nimeni nu se mai interesează de Alexandr Rjavitin.

Cristina Lesnic: „De fapt, părerea mea este că în tot ce ține de conflictul transnistrean, trebuie să fie o opoziție consolidată și doar la nivelul structurilor naționale, mă refer la toate puterile de stat, plus organizațiile neguvernamentale și internaționale, vom reuși să soluționăm problemele care au nevoie cu intervenție imediată.

Eu foarte mult sper că și în discuția de astăzi cu avocatul poporului să vedem în ce măsură putem să organizăm inclusiv și o convocare a grupului de lucru pentru drepturile omului. Dacă vă amintiți, anterior ombusmanul avea acces în regiune. Astăzi noi l-am implicat pe dumnealui să fie și pe platforma organizațiilor neguvernamentale consultate de Biroul de politici de reintegrare pentru a consolida mesajul nostru și, desigur, pentru a veni cu acțiuni concrete.”

Europa Liberă: Doamna Lesnic, e o perioadă într-adevăr foarte complicată și foarte plină. Dvs. aveți energie, v-ați gândit la ce va urma după această criză a coronavirusului? Va fi un factor de apropiere, sau, din contra, un factor de cedare? Pentru că sunt voci care spun că acum Chișinăul oferă tot și acest lucru va fi folosit de administrația de la Tiraspol.

Cristina Lesnic: „Eu mi-aș dori foarte mult ca în această situație de criză să nu fie politizat subiectul. Pentru că ceea ce interesează astăzi cetățeanul este comfortul său psihologic, medical, social în societate. Este suficient că astăzi ne confrontăm cu o dezbinare între malul drept și malul stâng, iar acele măsuri de încredere care sunt aplicate și sunt orientate către cetățeni, au demonstrat că, iată, într-o situație de criză, ar fi mai multe lecții pe care să le învățăm.

E prematur astăzi să fac sau să anticipez anumite concluzii. Eu vă propun ca imediat ce vom depăși, și să dea Domnul să fie asta cât de repede posibil, să revenim și să vedem ce lecții am învățat din această experiență – și probabil că nu este vorba doar despre conflictul transnistrean, dar este vorba despre capacitatea de a interveni în situații de criză și a gestiona corect situația. Și atunci, desigur, vom putea să tragem o linie și să spunem ce a fost bine, ce a fost mai puțin bine, ceea ce ar trebui să învățăm noi pentru experiențele care ar putea să se mai întâmple sau să se repete.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cum simțiți, Chișinăul face cedări acum care ar putea să fie folosite de Tiraspol sau nu?

Cristina Lesnic: „Eu nu cred că noi vorbim acum despre cedări, cu atât mai mult că, dacă vorbim despre agenții economici, ei respectă legislația Republicii Moldova, asigură populația cu cele necesare. Eu repet – probleme pot apărea diferite, în diferite formate, adică noi nu ne temem să spunem sau să recunoaștem acolo unde este mai puțin bine, pentru că, dacă nu am accepta această problemă, nu ar fi nevoie să existe cineva care ar putea să vină cu un sprijin.

Eu la momentul actual nu consider că sunt valabile acele declarații care vin să spună că noi nu suntem în stare să ducem un dialog sau nu putem să organizăm procesul. Eu fac apel către toată lumea să fim solidari, dacă există propuneri care sunt echilibrate și care pot să ne ajute în această situație, ele sunt binevenite să le abordăm și să le discutăm.”

XS
SM
MD
LG