Linkuri accesibilitate

Cultura la frontieră | Cu Leontina Vatamanu – o cineastă dedicată prezervării memoriei și valorilor naționale


Leontina Vatamanu a inițiat în 2001, împreună cu soțul ei, Virgiliu Mărgineanu – un cunoscut artist și producător de film – festivalul internațional de film documentar „Cronograf”.
Leontina Vatamanu a inițiat în 2001, împreună cu soțul ei, Virgiliu Mărgineanu – un cunoscut artist și producător de film – festivalul internațional de film documentar „Cronograf”.

Leontina Vatamanu este o cunoscută și apreciată cineastă, fiica poetului Ion Vatamanu și a traducătoarei Elena Curicheru-Vatamanu.

Interviul nostru a pornit de la medalionul aniversar pe care l-a avut Leontina Vatamanu la cinematograful Odeon din Chișinău, unde au fost proiectate câteva filme documentare pe care le-a realizat de-a lungul anilor.

„Documentarul este un martor al vremii, care ne ajută să păstrăm intactă imaginea acelor timpuri”, spune Leontina.

Leontina Vatamanu a făcut studii la Academia de Teatru și Film din București, specialitatea de „Scenariu și critică de film”. Revenind la Chișinău în 1995 a devenit regizoare, pentru că i s-a părut mai palpitant, mai creativ. Și-a început activitatea de cineast într-o perioada foarte grea, nu exista finanțare, nu se făceau filme. „Va fi o pâine amară, i-a spus tatăl ei, poetul Ion Vatamanu, dar pasiunea ei pentru acest domeniu a fost mai puternică.

„Siberia din oase” (2019), unul din filmele proiectate în cadrul medalionului, relatează tragedia deportărilor în Basarabia – o amplă campanie a regimului sovietic de frângere a rezistenței românilor din această provincie reanexată. Filmul adună mărturiile a patru victime ale deportărilor, între acestea fiind și Elena Curicheru Vatamanu, mama cineastei. Este o docudramă – un gen de film care combină documentul cu ficțiunea, pentru că reconstituie epoca folosind elemente ale narațiunii artistice, scenografie și actori.

„Mi s-a părut foarte important să vorbim despre drama acestor oameni, sunt sute de mii de basarabeni care au suferit din cauza ocupației sovietice. Mai ales că mulți ani deportările au fost o temă tabu”.

Un film la fel de tulburător este „Te iubesc, Ion și Doina” (2014), consacrat marilor interpreți basarabeni, Doina și Ion Aldea Teodorovici, care au devenit simboluri ale renașterii naționale de la începutul deceniului nouă în Republica Moldova.

„Sârmana de pe Prut” este un fim care povestește despre scoaterea sârmei ghimpate instalate de sovietici în 1945. Libertatea e o binefacere, dar pentru unii e ca o bilă fierbinte cu care nu știi ce să faci cu ea, nici s-o ții în mână că te frige, nici s-o arunci că-ți pare rău.

Discutăm cu Leontina Vatamanu despre criza de specialiști din industria filmului.

„Există o pleiadă de oameni foarte pasionați de film în Moldova, spune Leontina, și ar trebui prețuiți și stimulați cumva ca să nu plece peste hotare, pentru că nu ne ajung specialiști. Trebuie să filmăm o nouă producție și nu avem, de pildă, sonetiști sau nu avem suficienți scenografi. Generația care a lucrat la „Moldova-film” sunt oameni la pensie, iar o altă cohortă de profesioniști se formează mai greu.”

A inițiat în 2001, împreună cu soțul ei, Virgiliu Mărgineanu – un cunoscut artist și producător de film – festivalul internațional de film documentar „Cronograf”, foarte divers ca tematică și adresat tuturor categoriilor de vârstă. Ultima ediție „plină” a festivalului a avut loc în 2019, după care în anii pandemiei, pentru a menține interesul și continuitatea acestui fenomen, OWH Studio a organizat „Seri de Cronograf” și „Cronograf tur”, cu proiecții de film în teritoriu.

„Pe de altă parte, spune Leontina Vatamanu, festivalul ne fură din timpul de creație și uneori ne puneam întrebarea: să facem un film, care, la fel, are nevoie de muncă, de luni de cercetare și pregătire, sau să dedicăm acest timp unei noi ediții a „Cronografului”?”

Vă invităm să urmăriți acest pasionat dialog și să mergeți în sălile de cinema, să-i susținem pe creatorii autohtoni.

  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

XS
SM
MD
LG