Dezbaterile de astăzi, organizate la Chișinău de Fundația germană Friedrich Ebert Stiftung, pe tema sistemului electoral mixt, s-au transformat într-un monolog al ONG-urilor: ele au dezbătut ce s-ar putea face pentru a aduce legea la standardele așteptate de Comisia de la Veneția, ele au propus soluții. În absența oricărui reprezentant al guvernului sau Parlamentului, pe scurt al structurilor care ar putea lua măsuri concrete.
Ministra Justiţiei, Victoria Iftodi, preşedinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, preşedinta Comisiei juridice a Parlamentului, Raisa Apolschi, directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan, sunt oficiali care fuseseră invitaţi de fundaţia germană să dezbată împreună cu societatea civilă anumite propuneri de îmbunătăţire a sistemului mixt, aşa cum a cerut Comisia de la Veneţia.
Numai că niciunul nu a onorat invitaţia. Singurul care a reprezentat, din auditoriu, puterea a fost un purtător de cuvânt al partidului dominant al guvernării, Vitalie Gamurari. Dar nici el nu a făcut vreo declaraţie.
Primăvara trecută, când democraţii iniţiaseră trecerea de la sistemul electoral proporţional la cel uninominal, idee la care au renunţat ulterior, adoptând sistemul electoral mixt propus de şeful statului şi votat împreună cu socialiştii, o conferinţă similară cu aceeaşi fundaţie printre organizatori adunase la aceeaşi masa de discuţii atât reprezentanţi de frunte ai arcului guvernamental, cât şi ai opoziţiei. Chiar speakerul Andrian Candu acceptase în acea dezbatere să se confrunte cu unul din cei mai aprigi contestatari ai puterii, liderul DA, Andrei Năstase.
De ce prezenta conferinţă a fost boicotată de autorităţi?
Boicotul ar putea să însemne şi altceva: în aprilie 2017, democraţii mai sperau să poată lăsa, în faţa structurilor europene, impresia că chiar ar căuta consens în societate...
Solicitaţi de noi, analiştii politici au presupus că în încercarea de a delegitima într-un fel nevoia de îmbunătăţire a sistemului mixt. Boicotul ar mai putea să însemne, însă, şi altceva: în aprilie 2017, democraţii mai sperau să poată lăsa, în faţa structurilor europene, impresia că ar chiar căuta consens în societate pentru adoptarea propunerii lor de uninominal. Acum, însă, mai spun analiştii, când a devenit clar pentru toată lumea că trecerea la sistemul mixt nu poate fi considerată o decizie consensuală, nu mai au nevoie de astfel de eforturi.
Ce propuneri de modificări ale mixtului au răsunat totuşi în cadrul conferinţei?
Ar fi nevoie, a sugerat printre altele, Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE de la Chişinău, de reducerea pragului electoral pentru partide. Recomandarea a fost formulată explicit şi de Comisia de la Veneţia în ultima sa opinie referitoare la sistemul mixt. Reducerea ar asigura, a explicat Michalko, respectarea principiului de pluripartitism pe care insistă atât de mult structurile europene.
„În condiţiile noului Cod electoral, există riscul ca o mare parte din voturi să nu aibă greutatea cuvenită, iar acesta este un risc pentru asigurarea pluripartitismului”, a mai explicat diplomatul.
Introducerea turul doi pentru alegerile din circumscripţii şi, implicit, a unui anumit prag de validare a acestor alegeri ar fi la fel un pas absolut necesar, a insistat Asociaţia Promo-LEX, prin vocea reprezentantului său la conferinţă, Pavel Postică. Aceeaşi asociaţie cu o experienţa vastă în monitorizarea scrutinelor electorale propune, ca soluţie la criticile structurilor europene legate de transparenţa finanţării campaniilor şi partidelor, obligativitatea folosirii exclusive a viramentelor prin carduri bancare pentru donaţii, nemaivorbind de reducerea drastică a plafoanelor pentru aceste donaţii.
Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE de la Chişinău, a ţinut să sublinieze că „UE și țările membre vor continua să ceară autorităților R. Moldova respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția...
Valeriu Paşa de la comunitatea WatchDog a făcut câteva propuneri tehnice care ar asigura, după părerea lui, o participare mulţumitoare a diasporei la vot, cum ar fi deschiderea obligatorie a unei secţii suplimentare în orice localitate din care ar veni un număr de 300 de cereri, dar şi în care la ultimul scrutin ar fi votat mai mult de 2 mii de migranţi.
Dezbaterea a scos la iveală şi alte multiple probleme ce nu fuseseră anticipate de nimeni la etapa iniţială: de exemplu, ce instanţă, judiciară sau electorală, va examina şi soluţiona contestaţiile dintr-o circumscripţie anume, în condiţiile constituirii extrem de defectuoase a acestora, pe alocuri din localităţi şi din patru unităţi administrative. Sau cum îşi vor putea finanţa campania candidaţii din diaspora, în condiţiile în care folosirea resurselor financiare din exterior în campaniile electorale este interzisă în R. Moldova prin lege.
Nu se ştie deocamdată ce şi dacă vor întreprinde ceva autorităţile urmare a acestor dezbateri. În conferinţa de astăzi, Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE de la Chişinău, a ţinut totuşi să sublinieze că „UE și țările membre vor continua să ceară autorităților Republicii Moldova respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind sistemul electoral”, iar „respectarea normelor democratice și a democrației va continua să fie un criteriu de evaluare a precondițiilor politice pentru acordarea asistenței macrofinanciare a UE pentru Republica Moldova”.
